Formarea competențelor digitale prin intermediul compunerilor

Despre şcoala românească din ultimii ani ar trebui să discutăm ca despre o şcoală în
schimbare. Până în 1989, principalele metode de studiu erau cele expozitive. Se transmiteau
cunoştinţe, se memorau, se reproduceau cunoştinţele transmise. O notă bună era
indiscutabil corelată cu asimilarea unei cantităţi mari de informaţii. La literatura română
erau la modă comentariile literare gata făcute, transmisibile din elev în elev, din generaţie în
generaţie, reţete sigure pentru a promova la bacalaureat, pentru admiterea la facultate.
După 1989, în şcoala românească au apărut schimbări. Comentariile literare au
continuat să existe, însă accentul s-a deplasat către elementele de limbă şi comunicare, de
pe informativ pe creativ; elevul trebuie nu numai să cunoască opere literare, ci să ştie să se
exprime corect, să emită judecăţi de valoare, să utilizeze resursele limbii.
În ultimii ani învăţarea bazată pe interdisciplinaritate a câştigat teren, impunând noi
cerinţe didactice. Metodele de predare - învăţare s-au diversificat, au apărut noi tehnici
educative bazate pe colaborare, pe interactivitate şi comunicare.

În acest context, al evoluţiei societăţii, al diversificării informaţiei şi al schimbărilor tot

mai rapide din ultimii ani, impunerea calculatorului în şcoală ca instrument didactic a fost
inevitabilă. Oferind un ajutor nepreţuit la disciplinele exacte, prezenţa calculatorului la ora
de limba şi literatura română a fost respinsă la început. S-a vorbit despre clişee, despre
învăţarea mecanică, despre eliminarea creativităţii.
În ceea ce priveşte învăţământul din România, cred că ar trebui să luăm exemplul ţărilor
cu o bogată tradiţie în tehnologia informaţiei şi să încercăm să oferim asupra actului
educativ şi o altă perspectivă – aceea pe care ne-o oferă aplicarea noilor tehnologii în
câmpul educaţiei. Căci în cadrul predării unei discipline, avantajele şi dezavantajele trebuie
corelate cu scopurile urmărite.
Didactica limbii şi literaturii române oferă o multitudine de metode, mijloace, procedee
şi strategii educative care, aplicate cu succes, pot aduce satisfacţii şi rezultate participanţilor
la actul educativ.
În procesul educativ, la limba şi literatura română pot fi utilizate cu succes toate
metodele, procedeele şi strategiile didactice tradiţionale. Studiul gramaticii limbii române şi
al literaturii presupune cumularea mai multor tehnici şi abordări. La ora de limba română
nu există metodă universal valabilă; pentru fiecare scriitor, curent literar, lecţie de limbă şi
comunicare trebuie adoptate metode potrivite de predare în vederea obţinerii succesului
şcolar.
Nu este corect să ne imaginăm, în situaţia actuală, că apariţia şi implementarea
tehnologiilor moderne vor face să dispară cărţile sau tabla din sălile de clasă. Studiul unei
opere literare va presupune întotdeauna lectura unei cărţi şi formarea deprinderilor pentru
interpretarea ei. Tehnologiile viitorului propun, alături de modalităţile tradiţionale de
studiu, şi alte abordări care au o bază conceptuală nouă, însă nu exclud nimic, ci
completează, oferind noi puncte de vedere asupra unei anumite probleme sau direcţii de
studiu.
Instruirea programată şi instruirea asistată de calculator se regăsesc în tratatele de
pedagogie alături de metode precum explicaţia, demonstraţia, problematizarea,
brainstorming-ul. Motivele pentru care nu au fost utilizate aceste metode: aplicarea lor cere
dotări speciale (calculatoare) care abia în ultimii ani au pătruns în şcoli (de obicei metoda
era utilizată experimental); evoluţia inteligenţei artificiale a contribuit la răspândirea
resurselor Tehnologiei Informaţiei, până acum câţiva ani acestea fiind inaccesibile.
,,Instruirea asistată de calculator devine astăzi o nouă cale de învăţare eficientă,
valabilă la toate nivelurile, treptele şi disciplinele şcolare şi universitare5’’ (Sorin
Cristea, 2000)
Instruirea Asistată de Calculator (I.A.C.) are la bază modelul cognitivist al învăţării.
Spre deosebire de modelul tradiţional care vizează memorarea, organizarea cunoştinţelor în
memorie şi utilizarea acestora, teoriile învăţării bazate pe I.A.C. propun un model în care
achiziţia cunoştinţelor este înlocuită cu construcţia cunoştinţelor (abilităţi, deprinderi,
informaţii). Predarea devine, din transmitere de cunoştinţe, un act didactic care ajută la
construirea piramidală a acestora.

I.A.C. poate, în acest context, modifica modul de a citi, de a scrie, de a comunica şi de a

învăţa al celor implicaţi în proces. Mediile virtuale construite în această perspectivă vor
permite un învăţământ individualizat, interactiv, bazat pe activităţi complexe. Strategiile
didactice bazate pe modele vizând interacţiunea şi rezolvarea de probleme generează
indivizi capabili să se angajeze în activitatea de a-şi construi, organiza şi structura
cunoştinţele.
În ceea ce priveşte resursele multimedia, acestea oferă acces la informaţie, însă nu
garantează stratificarea cunoştinţelor decât dacă se studiază într-un cadru formal. Alte
 probleme care apar: capacitatea subiectului de a căuta informaţia, procesarea acesteia; în
ceea ce priveşte Internetul, nu găsirea informaţiei este o problemă, ci găsirea informaţiei
pertinente.
În cele ce urmează voi prezenta un instrument inovativ de redactare individuală sau în
grup a compunerilor..
https://storybird.com/

educators can use the site with their class of any age group.
Storybird este o platformă care oferă instrumente creative pentru cei care vor să scrie,
dar și o librărie publică pentru cei care vor să citească. Platforma este ușor de folosit și poate
transforma învățatul într-o experiență creativă și plăcută. Elevii pot căuta povești care pe un
anumit subiect, dar totodată pot crea propria lor carte scriind povești sau poezii plecând de la
anumite imagini selectate.
Platforma se adresează tuturor elevilor care știu să scrie, iar profesorul îi poate
provoca pe elevi să redacteze compuneri, poezii, benzi desenate pe o anumită temă, cu
anumite personaje sau utilizând anumite noțiuni de lexic, plecând de la niște imagini date.
Storybird este un site gratuit, adresat profesorilor și elevilor, poate fi utilizat pe
dispozitive iOS Android.

Bibliografie
GOIA, VISTIAN, Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, Editura
Dacia, Cluj- Napoca, 2002.
PIAGET, JEAN, Epistemologia genetică, Editura Dacia, Cluj, 1973.
https://thedigitalteacher.com/reviews/storybird#overview