Lucrare scrisă semestrială la limba şi literatura română

Semestrul I
Clasa a V-a

Citeşte, cu atenţie, textul următor pentru a rezolva cerinţele propuse:

”Se zice că demult, tare demult, trăia într-o împărăţie un copil atât de frumos, încât şi Soarele spunea
că, prin câte ţări colindase el, nu văzuse un copil mai frumos.Când se făcu mare, copilul îşi făcu singur un fel
de lăută, cu câteva strune, pe care le ciupea cu unghia pentru a scoate diverse sunete. Ceilalţi copii, auzind
sunetele lăutei sale, gri, gri, gri, îl porecliseră Greier. Acum Greier îi uimea pe cei din jurul său nu numai cu
frumuseţea, ci şi cu cântecele sale minunate, astfel că toate fetele se îndrăgostiră de el.
Tot în acea vreme, Soarele avea o fată pe care o ţinea închisă în palatul său de cleştar. Într-o zi, privind
pe fereastră, fata îl zări pe tânărul Greier pe un câmp cu flori şi rămase înmărmurită când îl auzi cum cânta. Se
îndrăgosti pe loc de el şi din acea clipă nu mai dorea nimic altceva, decât să-l privească toată ziua pe fecior.De
atunci, fata deveni mai tristă şi începu să slăbească. Tatăl său, Soarele, intră la bănuieli şi începu să o
urmărească pe furiş. Când văzu că fiica sa se îndrăgostise de un pământean, se supără atât de tare, încât
hotărî să-l pedepsească pe tânărul Greier, pentru ca fata să nu-l mai vadă niciodată.
Astfel, într-una din zile, când Greier cânta pe malul unui râu, Soarele trimise spre el o rază şi-l prefăcu
într-un gândac negru, menit să trăiască printre frunze. Fata Soarelui, văzând de sus nenorocirea care se
abătuse asupra iubitului său, se aruncă pe fereastra palatului, sperând să-l poată salva pe Greier, însă, imediat
ce ajunse pe pământ, tatăl său descoperi fuga ei. De furie şi de tristeţe, el o prefăcu într-o furnică, pentru a trăi
veşnic alături de iubitul ei, Greier. ”
(Legenda greierului şi a furnicii)
1) Când şi unde se petrece întâmplarea din textul dat? (0,50p)
2) Scrie o atitudine/ o calitate a greierului. (0,50p)
3) Scrie o idee principală a textului dat. (0,50p)
4) Precizează două trăsături ale textului narativ. (0,50p)
5) Desparte în silabe următoarele cuvinte: greier, furie. (0,50p)
6) Precizează câte litere și câte sunete au cuvintele: ciupea, nenorocirea. (0, 50p)
7) Scrie câte un sinonim (cuvânt cu sens asemănător) şi câte un antonim (cuvânt cu sens opus) pentru
cuvintele: tristeţe, sunete. (1p)
8) Scrie câmpul lexical al cuvântului frunză (minim 2 cuvinte). (0,50p)
9) Precizează cum s-a format cuvintele: pământean, furnicuță. (0,50p)
9) Transformă propoziţia fata îl zări pe tânărul Greier pe un câmp cu flori într-o propoziţie simplă,
negativă. (0,50p)
10) Precizează modul şi timpul verbelor: avea, nu văzuse, prefăcu, a trăit. (1p)
11) În propoziția : Eu am cumpărat multe bomboane. cuvântul subliniat este:
a) verb auxiliar; b) verb predicativ; c) un alt fel de verb. ( 0,50p)

11) Imaginează-ţi un dialog, de 5-7 rânduri, între greiere şi furnică, imediat după ce au fost transformaţi,
o continuare a textului dat. În realizarea dialogului vei folosi cel putin o propoziţie interogativă şi una negativă.
(2p)

Din oficiu 1 puncte

 BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE

1) Legenda greierului şi a furnicii. Personaje: greierul, furnica, Soarele (0,25p*2=0,50p)

2) Acţiunea se petrece demult, într-o împărăţie. (0,25p*2=0,50p)
3) Greierele cânta frumos, şi-a construit singur o lăută, era plăcut de fete etc. (0,50p)
4) La alegere (0,50p)
5) Fata nu zări. (0,50p)
6) Nu văzuse un copil mai frumos, acum Greier îi uimea pe cei din jurul său nu numai cu frumuseţea, din
acea clipă nu mai dorea nimic altceva, pentru ca fata să nu-l mai vadă niciodată plus transformarea
(0,25p*2=0,50p)
7) Avea-indicativ, imperfect , nu văzuse- indicativ, mai mult ca perfect (0,25p*4=1p)
8) Tristeţe- supărare/bucurie , sunete- zgomote/ tăcere (0,25p*4=1p)
9) Frunză- copac, ramură etc. (0,50p*2=1p)
10) – realizarea unui dialog între greiere şi furnică-0,50p
-respectarea elementelor specifice dialogului-0,50p
-integrarea unei propoziţii interogative şi a uneia negative-1p

Informare
La nivelul clasei a V-a B, dintr-un efectiv de 24 elevi, au fost prezenţi toţi.
Au fost obţinute următoarele rezultate:
Nota 3- 1 elev
Nota 4- 4 elevi
Nota 5- 10 elevi
Nota 6- 5 elevi
Nota 7- 3 elevi
Nota 8- 1 elevi

Media clasei- 5, 33

La nivelul clasei a V-a A, dintr-un efectiv de 30 elevi, au fost prezenţi toţi.

Au fost obţinute următoarele rezultate:

Nota 4- 2 elevi
Nota 5- 2 elevi
Nota 6- 4 elevi
Nota 7- 8 elevi
Nota 8- 4 elevi
Nota 9- 6 elevi
Nota 10- 4 elevi

Media clasei- 8,20

Conţinutul evaluării: Evaluarea a vizat verificarea cunoştinţelor dobândite de elevi până în acest moment, dar
şi modul în care ei pot să opereze cu noţiunile cunoscute. Varianta de subiect propusă pentru teză a vizat
probleme de vocabular (cuvinte derivate cu prefixe şi sufixe, sinonime), de morfologie (toate părţile de vorbire
învăţate), dar şi aspecte de teorie literară (basmul, modurile de expunere, rezumatul).

Obiectivele evaluării: - constatarea eventualelor deficienţe existente şi stabilirea unor măsuri de remediere;
- verificarea capacităţii elevilor de rezolvare a unor exerciţii diverse şi de receptare a unui text literar dat;
- verificarea capacităţii elevilor de rezumare a unui text studiat;

Deficienţe constatate:
- elevii nu citesc cu destulă atenţie cerinţele, ceea ce duce, în prealabil, la rezolvarea greşită a sarcinilor;
- unii elevi au deficienţe în exprimare, întâmpină folosesc un limbaj şi un registru impropriu, probleme care îşi
au punctul de plecare în faptul că ei nu au suficiente lecturi;
- în majoritatea lucrărilor se întâlnesc multe greşeli de ortografie şi punctuaţie;
- o parte dintre elevi nu şi-au fixat suficient cunoştinţele despre părţile de vorbire;

Măsuri: - se va pune mai mult accentul pe redactarea de texte cu temă dată sau a unor compuneri libere;
- elevilor li se vor cere mai multe lecturi, necesare pentru dezvoltarea vocabularului şi înfrumuseţarea
exprimării;
- se vor rediscuta aspectele legate de ortografie şi punctuaţie care nu au fost suficient fixate şi se vor rezolva
exerciţii diverse pornind de la acestea;
- se vor rezolva exerciţii diverse care vor avea drept scop consolidarea cunoştinţelor despre părţile de vorbire;