Propoziția circumstanțială de scop sau finală (CS) este propoziția subordonată care

îndeplinește în frază rolul unui complement circumstanțial de scop, arătând scopul

acțiunii din regentă.
Maria s-a dus la magazin după fructe. (după fructe ‒ complement
circumstanțial de scop; cu ce scop s-a dus?)
Maria s-a dus la magazin1/ ca să cumpere fructe.2/ (P2 ‒ CS; cu ce scop s-a
dus?)
Au învățat mult în vederea testelor. (în vederea testelor ‒ cu ce scop au
învățat?)
Au învățat mult1/ ca să știe la teste.2/ (P2 ‒ CS; cu ce scop au învățat?)
O lista extinsă de exemple găsiți la exemple de propoziții circumstanțiale de scop.
CUPRINS
 Întrebări și recunoaștere
 Termeni regenți
 Elemente relaționale
 Confuzii cu alte subordonate
 Topica propoziției circumstanțiale de scop
 Punctuația propoziției circumstanțiale de scop

Întrebări și recunoaștere
Întrebări
cu ce scop? în ce scop?
Termeni regenți
Propoziția circumstanțială de scop determină următoarele:

verb sau locuțiune verbală

A mers la tribunal1/ ca să i se facă dreptate.2/
interjecție
Hai mai repede1/ ca să ajungem la timp.2/
Elemente relaționale
Propoziția circumstanțială de scop se introduce în frază prin următoarele:

conjuncții subordonatoare (să, ca să, ca … să, de (= ca să, să))

Se chinuie1/ să-i învețe pe toți colegii lui.2/
locuțiuni conjuncționale subordonatoare (pentru ca să, pentru ca … să, că doar, că
doar de, doar de, să nu cumva să, ca nu cumva să)
Am oprit la un popas1/ pentru ca să ne odihnim.2/
adverbul doar sau doar-doar
Se ținea după fusta ei,1/ doar va primi ceva.2/
pronume relativ + prepoziție
A plecat 1/ după ce avea de luat.2/
Confuzii cu alte subordonate
Subordonata circumstanțială de scop poate fi confundată cu propoziția
circumstanțială de cauză.
Atât propoziția circumstanțială de scop, cât și cauzala, exprimă o motivare a
acțiunii din regentă. Deosebirea dintre cele două constă în felul
acțiunii: cauzala prezintă o acțiune reală, care se întâmplă înaintea acțiunii din
regentă, iar propoziția finală exprimă o acțiune realizabilă, care urmează să se
îndeplinească după acțiunea din regentă.
Pentru a nu le confunda, trebuie ținut cont de următoarele aspecte:

– în fraza cu circumstanțiala de scop, indiferent de locul ei, ordinea acțiunilor

este: acțiune din regentă→ acțiunea din finală
Merg la școală1/ să-mi cunosc colegii.2/
Să-mi cunosc colegii,1/ merg la școală.2/
– în fraza cu circumstanțiala de cauză, ordinea acțiunilor este: acțiune din
cauzală → acțiune din regentă
Pentru că știu orașul1/ voi fi ghidul vostru. 2/
– subordonata circumstanțială de scop se construiește cu moduri care
exprimă acțiuni nerealizate, dar realizabile (conjunctiv sau
imperativ); ! circumstanțiala de cauză nu se construiește niciodată cu verbe la
aceste moduri
Se ambiționează1/ să ia premiul întâi.2/
Du-te 1/ de te spală.2/
– circumstanțiala de scop este introdusă prin conjuncțiile să, ca să, ca ...
să(pentru modul conjunctiv) sau de(pentru modul imperativ); ! cauzala nu se
introduce niciodată prin aceste conjuncții.
Topica propoziției circumstanțiale de scop
De obicei, circumstanțialele de scop stau după propozițiile regente, dar pot
sta și înaintea acestora. Finala poate fi și intercalată în propoziția regentă.

Punctuația propoziției circumstanțiale de scop

De regulă, când stau după regente, circumstanțialele de scop nu se despart
prin virgulă de regente. Când stau înaintea acestora, se despart prin virgulă.
Am plecat1/ să cumpăr mere.2/
Ca să-ți dau bani,2/ de aceea te-am chemat.2/