Sunteți pe pagina 1din 8

CIRCUMSTANTIALA DE LOC (CL)

-Constituie, în frază, o realizare propozițională a circumstanțialului de loc.

- Răspunde la întrebările: unde?, de unde?, până unde?, pe unde?, încotro?, dincotro? etc.

Elemente regente:

1) Verb/locuțiune verbală
Exemplu: Ai luat-o la sănătoasa/ spre cine te aștepta./
Voi pleca mâine/ unde m-a chemat săptămâna trecută./
2) Un adjectiv
Ex.: A rămas așezată/ unde am pus-o./
3) Un adverb/locuțiune adverbială
Ex.: A plecat acolo /unde și-a dorit./
De jur împrejur/ unde se uita/ vedea numai case frumoase./
4) Interjecție predicativă
Ex.: Hai cu noi/ până unde se termină satul./

Elemente de relație:

1) Adverbe relative (unde, încotro, dincotro)


Ex.: Merg/unde a fost construită școala mea./
2) Alte adverbe cu rol conector (oriunde, orișiunde, oriîncotro, oridincotro):
Ex.: Furtuna a distrus totul1/pe orișiunde a trecut./
3) Pronume relative însoțite de prepoziții (către cine, către ce, spre cine, spre ce, la cine, la
ce, în ce etc.)
Ex.: M-am ascuns/ sub ce am găsit./
4) Adjective pronominale relative
Ex.: Mă voi angaja/la ce companie mă cheamă./
5) Pronume nehotărâte însoțite de prepoziții (către oricine, în orice, sub orice etc.)
Ex.: Se întoarce/spre oricine îl strigă./
6) Adjective pronominale nehotărâte
Ex.: Am găsit aceeași informație1/ în oricare lucrare am căutat.2/

Propozițiilor circumstanțiale de loc le corespund în regentă adverbe și locuțiuni adverbiale


corelative (acolo, de acolo, pe acolo etc.). Rolul acestora este de a marca suplimentar relația
dintre cele două propoziții, clarificând felul propoziției subordonate.

Ex: Acolo îl întâlnea,/unde mergea./ De jur împrejur erau flori,/oriîncotro te-ai fi plimbat./
CIRCUMSTANTIALA DE TIMP (CT)

-Constituie, în frază, o realizare propozițională a circumstanțialului de timp.

-Răspunde la întrebările: când?, de când?, până când?.

Elemente regente:

1) Verb/locuțiune verbală:
Am așteptat/ până când s-a făcut ora 13./
A luat-o la fugă/ imediat ce a văzut câinele./
2) Un adjectiv:
Ajunsă/ când se terminase spectacolul/ a rămas dezamăgită./
3) Un adverb:
A plecat atunci/ când i s-a părut potrivit./
4) O interjecție predicativă:
Hai cu noi/după ce termini de scris./

Elementele de relație:

1) Adverbul relativ când, singur sau însoțit de prepoziții:


M-a surprins tonul lui1/ când mi-a vorbit./
2) Conjuncții subordonatoare (până; cum cu sens temporal):
Am citit/ până am obosit./
Cum a auzit de testare,/a plecat./
3) Locuțiuni conjuncționale (până ce, până să, după care, după ce, îndată ce, imediat ce,
odată ce, în timp ce, în vreme ce, cât timp, câtă vreme, ori de câte ori):
Vine la noi/ ori de câte ori poate./
4) Pronume relative și pronume nehotărâte însoțite de prepoziții:
Am ajuns/înaintea cui am dorit./
Am sosit/ înaintea oricui participase la cros./
5) Adjective pronominale relative și adjective pronominale nehotărâte:
Te-a așteptat/până la ce oră ai spus./
Stau cu tine/ până la oricare oră dorești./

Propozițiilor circumstanțiale de timp le corespund, în regentă, adverbe corelative


(atunci, de atunci, până atunci, abia, și, imediat, îndată etc.). Rolul acestora este de a marca
suplimentar relația dintre cele două propoziții, clarificând felul propoziției subordonate.

Ex.: Atunci te vizitează,/ când nu te aștepți./


CIRCUMSTANTIALA DE MOD (CM)

-Constituie, în frază, o realizare propozițională a circumstanțialului de mod.

-Răspunde la întrebările: cum?, în ce fel?, în ce mod?.

Elemente regente:

1) Verb/o locuțiune verbală:


 Se poartă1/ cum a fost învățat.2/; A pus la cale un plan1/după cum l-a dus capul.2/
2) Adjectiv:
 Bogat1/ cum era,2/ putea visa la o călătorie în spațiu.1/
3) Adverb:
Pășește ușor,1/ de parcă n-ar atinge pământul.2/ 

Elementele de relație:

1) Adverbul relativ cum: A scris1/cum a știut.2/

2) Conjuncția subordonatoare precum: Se comportă1/precum a văzut la alții.2/

3) Locuțiuni conjuncționale (fără să, fără ca … să, după cum, ca și cum, ca și când, de


parcă): 

Ați plecat1/fără ca el să știe.2/

Îmi vorbește1/ca și cum am fi prieteni.2/

Propozițiilor circumstanțiale de mod le corespund, în regentă, adverbe corelative (așa,


astfel, întocmai etc.). Rolul acestora este de a marca suplimentar relația dintre cele două
propoziții, clarificând felul propoziției subordonate.

Ex.: Așa vom face,/cum am stabilit./


CIRCUMSTANTIALA DE CAUZĂ (CZ)

-Constituie, în frază, o realizare propozițională a circumstanțialului de cauză.

-Răspunde la întrebările: din ce cauză?, din ce pricină?, din ce motiv?.

Elemente regente:

1) Verb/ locuțiune verbală:


Toți te apreciază,/ pentru că ești silitor./
A băgat de seamă greșeala,/ fiindcă a citit atent./
2) Adjectiv:
Fericită/ pentru că a avut succes,/ a cumpărat bomboane pentru toți./
3) Adverb:
Dansează grațios,/ fiindcă a luat ore de balet./
4) Interjecție predicativă:
Trosc! cu pumnul în masă,/ că se enervase./

Elemente de relație:

1) Conjuncții subordonatoare (căci, că, dacă, deoarece, fiindcă, întrucât; cum, când și unde
cu sens cauzal):
Am împrumutat cartea de la el,/ întrucât mi-a plăcut prezentarea./
De unde să știe,/ dacă nu i-a spus nimeni?/

2) Locuțiuni conjuncționale (pentru că, pe motiv că, din cauză că, din pricină că, de vreme
ce, din moment ce, odată ce):
Vine mereu la noi,/ pentru că se simte bine./

3) Pronume relative însoțite de prepoziții:


Am apreciat-o/ pentru ce a realizat./
Nu mă doare capul/ de ce crezi tu./

4) Adjective pronominale relative:


Nu-i tace gura,/de câte istorii știe./

Propozițiilor circumstanțiale de cauză le corespund, în regentă, adverbe și locuțiuni


adverbiale corelative (de aceea, de asta, de aia, pentru aceea, atunci, apoi etc.).

Ex.: De aceea l-am ales,/ fiindcă e sufletist./


CIRCUMSTANTIALA DE SCOP (CS)

-Constituie, în frază, o realizare propozițională a circumstanțialului de scop.

-Răspunde la întrebările: cu ce scop?, în ce scop?.

Elemente regente:

1) Verb/ locuțiune verbală:


L-am chemat/ să mă ajute./
A ținut minte greșeala,/ ca să nu o repete./
2) Adjectiv:
Era amabil cu toți/ ca să facă o impresie bună./
3) Interjecție predicativă: Poftim un ceai/ ca să te încălzești./

Elemente de relație:

1) Conjuncții subordonatoare (ca să, ca…să, să, de):


S-a dus la munte/ ca să se relaxeze./
Vino/ să îți dau cartea!/
Hai/ de mănâncă!/

2) Locuțiunea conjuncțională pentru ca…să:


Am urmat toate sfaturile grădinarului/ pentru ca planta să se prindă./

3) Pronume relative însoțite de prepoziții:


Muncise mult/ pentru ce avea de realizat./
A plecat în oraș/ după ce avea de cumpărat./

Propozițiilor circumstanțiale de scop le corespund, în regentă, adverbe și locuțiuni


adverbiale corelative (de aceea, de asta, de aia, pentru aceea, anume, înadins, într-adins,
intenționat). Rolul acestora este de a marca suplimentar relația dintre cele două propoziții,
clarificând felul propoziției subordonate.
Propozițiile circumstanțiale de scop apar după propoziția regentă când sunt introduse prin
conjuncțiile să, de și ca… să (disociat). Dacă sunt introduse prin ca să (nedisociat) și pentru ca …
să, pot sta și înaintea propoziției regente.

Ex.: De aceea stă la umbră,/ ca să nu se bronzeze./


CONSTRUCȚ II CONCESIVE
- Indică circumstanțele în care un eveniment ar putea împiedica realizarea unei acțiuni sau dobândirea
unei însușiri, dar nu o împiedică.

-Răspund la întrebările: în ciuda cărui fapt?, în pofida cărui fapt?.

Se subordonează:

A) unui verb sau unei locuțiuni verbale


A acceptat contractul, în pofida ezitărilor.
Chiar dacă l-am ajutat,1/ tot nu și-a dat seama.2/);

B) unui adjectiv sau unei locuțiuni adjectivale


Echipa a fost victorioasă în pofida caniculei.
El este cu nasul pe sus,1/ deși nu are experiență.2/

C) unui adverb sau unei locuțiuni adverbial


Copilul pronunța defectuos, în ciuda exercițiilor de dicție.
A lucrat pe apucate, 1/ chit că își făcuse un program.2/

D) unei interjecții predicative


Hai pe la mine, cu toată împotrivirea alor tăi!
Hai cu noi,/ deși nu prea e loc!/
CONSTRUCȚ II CONDIȚ IONALE
-Construcțiile condiționale exprimă circumstanțe care constau fie într-o ipoteză, fie într-o condiție de
care depinde realizarea unei acțiuni sau a unei stări.

-Răspund la întrebarea: Cu ce condiție?

Se subordonează:

A) unui verb sau unei locuțiuni verbale


Dacă o să fie vreme bună,1/ mergem în excursie.2/
În locul lui Paul, mi-aș fi dat seama mai repede.
B) unui adjectiv
Am o mască utilizabilă în caz de incendiu.
Este folositoare1/ în caz că am nevoie.2/
C) unei interjecții predicative
Bravo, cu condiția să reușești!;
Hai și tu,1/ dacă vrei!2/

Construcțiile condiționale se pot realiza atât în planul propoziției, prin părți de


propoziție, cât și în planul frazei, prin propoziții subordonate.

S-ar putea să vă placă și