! Cele 4 repere pe care trebuie să le urmărești în redactarea unui rezumat sunt:
1-Respectarea fidelității față de textul/fragmentul de text respectiv; 2-Deprinderea ideilor principale ale textului/fragmentului de text; 3-Prezentarea concisă, pe baza ideilor principale, a succesiunii întâmplărilor la care participă personajele; 4-Respectarea altor convenții specifice rezumatului: + redactarea la persoana a III-a; + utilizarea modurilor și a timpurilor verbale potrivite (perfectul compus sau prezentul, dar NU perfectul simplu); + trecerea de la vorbirea directă la vorbirea indirectă, fără dialog inserat; + relatarea obiectivă, fără intervenții emotional-subiective și fără citate. De asemenea, ține cont și de următoarele observații: + rezumatul NU - introducere despre autor sau despre operă și nici NU - încheiere cu afirmații de tip conclusiv sau aprecieri despre text; + frazele trebuie construite clar, folosindu-se mai mult coordonarea, iar lexical folosit trebuie să fie cel literar, fără regionalisme sau arhaisme, forme populare; + propozițiile sunt doar enunțiative, nu se folosesc enunțuri interogative sau exclamative ce implică mărci afective.
Tiparele textuale și textul discontinuu
Într-un text epic, apar structuri textuale diverse, care pot fi combinate diferit. Astfel, într-un paragraf sau într-un episod pot apărea structuri diferite, ușor de recunoscut după funcția lor: › structuri narative, în care sunt prezentate evenimentele ce compun firul narativ, prin raportare la timp, oferind răspunsuri la întrebări precum „când?“ și „în ce ordine?“; › structuri descriptive, în care sunt oferite detalii privitoare la personaje sau la diferite obiecte situate în spațiu; ele răspund la întrebarea „ce?“, evidențiind elementul descris; › structuri dialogate, alcătuite din replicile personajelor, care au atât rolul de a caracteriza personajele, cât și rolul de a dinamiza narațiunea; ele oferă răspunsuri la întrebările „cine vorbește?“, „despre ce discută?“; › structuri explicative, în care naratorul sau personajele oferă explicații necesare înțelegerii acțiunii sau a comportamentului personajelor; aceste secvențe răspund la întrebarea „cum?“; › structuri argumentative, în care naratorul sau personajele prezintă argumente pentru a-și susține punctele de vedere, oferind răspunsuri la întrebarea „de ce?“.
Fiecare tip de structură contribuie la dezvoltarea narațiunii, iar combinarea acestora
conferă dinamism textului epic care aduce, astfel, în fața cititorului un univers ficțional complex și divers, așa cum este și lumea în care trăim. Textul discontinuu este un document vizual care NU este organizat în propoziții și paragrafe. De aceea, lectura unui astfel de text nu este liniară. Pentru a descifra un astfel de text, cititorul trebuie să înțeleagă modul de organizare specific documentului respectiv. Astfel, când citește un tabel, trebuie să știe ce tip de informații cuprinde fiecare coloană; într-o diagramă, va trebui să coreleze informațiile în funcție de informațiile oferite și de legendă. Textele discontinue sunt: listele, tabelele, graficele, diagramele, orarele, cataloagele, dicționarele etc.