15.

Traduisez Ies phrases ci-dessous:

a) El ştia că Maria nu va putea veni decât a doua zi. Doctorul văzu că bolnava respira şi asigură familia că a
trecut criza, adăugind că este o şansă pe care pacienta sa nu o va avea de două ori. Autorităţile au indicat că
vor fi nevoile să ia această măsură, dar că ea va fi aplicată cu începere de luna viitoare. M-a întrebat dacă am
citit romanul care a fost premiat de curînd; i-am răspuns că nu-mi place acest autor, dar că voi citi cu siguranţă
cartea.

b) Mi se părea că este imposibil să mă apuc de lucru şi vedeam cu tristeţe că timpul trece şi că eu nu am făcut
încă nici un progres. Era evident că s-au înţeles cu toţii şi că nu vor face nimic fără să se consulte. Am înţeles
că nu doriţi să participaţi la această iniţiativă, dar credeam că mi-o veţi spune.

c) Ea mă întrebă dacă ştiu că va pleca în Franţa. Îmi închipuiam că vei continua să te ocupi de studiul limbilor
străine şi că nu vei renunţa la ele atât de uşor. Jean presimţi că aveau să urmeze noi evenimente. Nu am putut
să-i reţin, mi-a spus că vrea cu orice preţ să plece. A vrut să arate că se consideră nevinovat. Crezuse că îi va
scrie, că va veni să o vadă, şi îşi dădu seama că s-a înşelat. Ţi-am spus că nu sunt la curent cu această
literatură.

d) Yves îmi spuse că speră că totul va merge bine pentru mine şi familia mea, că ne vom revedea poate după
această încercare şi că îmi va păstra o bună amintire. Când mi-ai arătat aceste albume, am crezut că le-ai
cumpărat de curând.

e) Mi-a spus că nu doreşte să mă vadă şi am înţeles că nu trebuie să mai insist. Când Mihai m-a întrebat de ce
am abandonat studiile muzicale, i-am răspuns că am constatat că nu am talent; citind un autor, el mi-a răspuns
că talcului este <> chestiune de răbdare şi că nu este bine să renunţi de la începui. Anton m-a rugat să-i spun
dacă îi pot găsi un manual bun; i-am promis că voi căuta. Ştiam ce fac cerându-i părerea.

f) Ştiam că nu-i plac excursiile, că preferă să stea acasă cu carte bună în mână. Măria scrise părinţilor săi că
doreşte să se căsătorească, că a găsit un tânăr cu care se înţelege şi că vrea să ştie dacă ei sunt de acord.
Părinţii îi răspunseră că au avut prilejul să-1 cunoască pe tânărul în chestiune şi că aprobă pe deplin alegerea
fiicei lor. Am auzit că te-ai mutat, e adevărat ?

g) L-am întrebat dacă s-a întâlnit cu Livia şi mi-a răspuns că a văzut-o în timpul după-amiezii, că au stat de
vorbă mai mult de un ceas şi că şi-a dat seama că este o persoană cu mult tact. Institutul meteorologic anunţa
aseară că vremea va fi frumoasă azi şi că nu va ploua. Bibliotecara ne-a spus că au sosit cărţi noi în
bibliotecă şi că ni le ţine la dispoziţie.

h) Guy ne-a anunţat că va întârzia astă seară deoarece va lua masa în oraş cu un prieten şi că nu ştie la ce oră
se va întoarce. Aş fi vrut să văd această piesă, dar nu ştiam că voi fi bolnav şi că va trebui să amân această
plăcere pentru mai târziu. Ea nu ştia că noi ne-am întâlnit aseară şi că am vorbit despre ea, între altele; credea
că eu nu am ieşit aseară în oraş,

i) Gabriela m-a anunţat că prietena ei din copilărie a plecat la Sofia pentru a petrece câteva zile şi că se va
întoarce duminică. L-ai întrebat pe Andrei de ce nu a venit la şedinţă? — Da, şi mi-a răspuns că a fost bolnav,
dar că ştie ce s-a discutat acolo. Maestrul îi prezise că va fi într-o zi un actor mare, dar el credea că a vrut doar
să-l încurajeze. Am avut impresia că doreşte să fie singur.

j) Nu mi-a fost greu să constat că ceva s-a schimbat în atitudinea lui şi că nu mai este acelaşi om pe care l-am
cunoscut cu ani în urmă. Ea îl întrebă ce îi face fiica şi el îi răspunse că e bine şi că urmează cursurile unei
şcoli tehnice. Andrei nu înţelegea bine ce se petrece cu el şi credea că trece printr-o criză. L-am întrebat dacă
te cunoaşte şi mi-a răspuns că aţi lucrat cândva împreună şi că doreşte să te vadă.

1
k) Bolnava răspunse doctorului că se simte mai bine şi că va încerca să coboare pentru a lua masa cu ai săi,
dar că se va odihni imediat după aceea. El îi răspunse că regretă ceea ce a făcut şi că va încerca să repare ceva,
dar că nu ştie care va fi rezultatul eforturilor sale. Ştiam că mă vor invita şi că-mi vor propune să petrec după-
amiaza cu ei. Simţea că privirile sunt aţintite asupra lui.

1) Se ştia că şi-a susţinut teza şi că profesorii i-au apreciat-o. Era grăbit si m-am gândit că e mai bine să nu-1
reţin. Nu bănuiam că este atât de sensibil şi că se va lăsa pradă enervării. Ştia că este nepotrivit să vorbească
despre această chestiune în prezenta tatălui său. Intenţiona să-i spună lui Jacques că nu-l va însoţi, aşa cum îi
promisese. 1 se spusese adesea că seamănă cu vărul ei. Am venit să văd dacă ai nevoie de ceva.

m) Ştia că ceea ce susţine este absurd, dar nu se putea abţine. Am spus întotdeauna că Leon este un om
cumsecade şi ai văzut că nu m-am înşelat. Am înţeles din discuţia voastră că lucrurile se vor aranja. A venit
să-mi spună că se va căsători şi că va locui împreună cu soacra ei. De ce i-ai scris că te temi de examene? va fi
neliniştită. Te-ai gândit că voi reveni?

n) V-am prevenit că dispun de puţin timp şi că va trebui să fiţi punctuali. Era evident că atitudinea lui nu va
folosi la nimic. A plecat supărat, fără să spună unde se duce. Nu-şi dăduse seama că pentru fiul ei această
chestiune este vitală. Aflase de la profesorul lui că numai cu perseverenţă va reuşi să facă ceva în viaţă. Ştiam
că într-o bună zi aşa se va termina totul.

o) Auzeam zgomot, dar nu ştiam ce este. Un instinct îl avertiza că acest om îi va da de furcă. Mi-aţi spus că nu
vă puteţi ocupa de această chestiune; nu ştiam că v-aţi răzgândit. Când am văzut că restaurantul este plin de
lume, am renunţat să mai intru. I-am trimis o mică atenţie de ziua lui; m-am gândit că îi va face plăcere. Cum
aţi ştiut că sunt aici?
p) Nu i-am spus Anei că intenţionez să vă vizitez. Învăţătoarea îl întrebă pe copil dacă şi-a scris singur
compunerea. Odile m-a prevenit că va întârzia deoarece se va opri mai întâi la Catherine. Doctorii îi spuseseră
că mai există un caz ca al lui în clinică. Îşi dădu seama că a pierdut din vedere câteva amănunte importante
pentru reuşita recepţiei. Yves ne-a spus că va face excursia pe jos.

q) Mi-am dat seama că Lucile nu e fericită. O lăsă să creadă că a procedat după indicaţiile ei. Adormi
gândimu-se că a doua zi îl va revedea pe prietenul său care îi va aduce cărţile promise. Ii aminti că este timpul
să plece. I-am spus că ne-am explicat şi că am redevenit prieteni. Avea o presimţire: că ziua următoare îi va
aduce o realizare.

6. Traduisez:
a) Se întrebă ce a venit să facă în locurile acelea. Nu te cunosc, nu ştiu cine eşti. Se interesase să afle ce se
întâmplase cu prietenul său din copilărie. L-am întrebat de unde vine şi ce are de gând să facă. Nu ştia de
ce îi e teamă. Încercase să îi explice despre ce e vorba. Îşi dădea seama de ce se plictiseşte. Nu ştiu unde duce
acest drum. Spuneţi-ne unde aţi petrecut sărbătorile.

b) Nu te-ai întrebat niciodată de ce vine atât de des la tine? Nu ştiu ce aş putea să-ţi răspund la asemenea
întrebări. Nu-mi explic de ce a luat această hotărâre pripită. M-am întrebat întotdeauna de ce se poartă
astfel. Ar fi vrut să afle ce i se reproşează şi de ce nu i se spune tot adevărul. Nu ştiu ce va face când va trebui
să hotărască singur. Nu ştiu ce vreţi de la mine.

c) Mă întreb la ce va recurge pentru a o scoate la capăt. Aş vrea să-1 întreb ce va face în această împrejurare.
Încercă să descopere de ce i se spusese altceva decât adevărul. Ii spuse de unde vine şi ce face în regiune. Nu
ştia exact la ce putea să se aştepte din partea lui. Mă întrebaţi de ce nu mă duc la mare anul acesta. Sunt curios
să aflu ce a putut spune despre mine. I se adresă bătrânului pentru a-1 întreba de unde vine şi unde se duce.

Exerciţii recapitulative
2
2. Trebuie să ne prezentăm la acest examen, oricât de greu ar fi, îmi spunea aseară Andrei; el se va prezenta,
deşi nu a parcurs toată bibliografia, de aceea îmi spunea că se teme de el şi că îi va acorda o atenţie cu totul
specială. Toate examenele sale, el le-a luat întotdeauna cu note mari; toţi colegii lui mi-au spus-o, adăugând
că sunt convinşi că se va prezenta strălucit şi în această sesiune.

3. Trenul care a sosit chiar acum este acela de care îţi vorbisem. Aştept să coboare din el prietenii mei; voi
pleca apoi cu ei la munte pentru a ne petrece acolo vacanţa de iarnă. îţi voi scrie de acolo ca să ştii cum ne
simţim. Mă îndoiesc că vom putea face multe excursii, deşi vremea este frumoasă. Trebuie însă să ne
întoarcem în Bucureşti, ca să începem pregătirea semestrului II.

4. Sunt încântat că ai găsit cartea despre care îmi spuneai că este rară. Sunt foarte fericit de acest lucru;
trebuie să căutăm pretutindeni un lucru de care avem nevoie, oricare ar fi greutăţile şi oricât de obosiţi am
putea fi, îţi repet acest lucru ca să-ţi aminteşti bine de el. Ştiam că o vei găsi până la urmă, dar mă mir că ai
găsit-o atât de repede. Ai început s-o consulţi? Vei găsi în ea tot ceea ce ti trebuie.

5. M-am plimbat ieri într-un parc a cărui frumuseţe am admirat-o îndelung: lumea se plimba acolo liniştit.
M-aş duce si astăzi dacă aş avea timp, deşi ştiu că va fi multă lume, fiind duminică. Ştiai că-mi place să mă
plimb în acest parc, ţi-am vorbit întotdeauna despre el. Aş vrea să mergem acolo împreună săptămâna
viitoare, aricit de ocupate am fi. Ce crezi? Poţi să-mi spui dacă vom găsi timp?

6. Ioana mi-a spus că îi place mult literatura sec. 19, ai cărei scriitori i-a studiat profund. Ea a citit toate
operele acestora şi mi le-a povestit in cele mai mici amănunte. Munceşte mult, deşi sănătatea ei nu este
robustă, dar nu crede că se poate realiza ceva fără a munci din răsputeri.

7. Noul apartament al surorii mele este situat într-un cartier ale cărui blocuri s-au terminat de curând. Ea este
foarte mulţumită de el. Are tot ce îi trebuie: apă caldă şi atâtea alte lucruri pe care le-a dorit. Sunt fericită că
este în sfârşit liniştită în această privinţă. Mi-a telefonat ca să-mi spună ca este încântată.

8. Am vorbit aseară cu Ion, care mi-a spus că se pregăteşte pentru a pleca la munte cu soţia sa şi că şi-a
făcut deja valizele. Soţia lui a adăugat că speră că vor face multe ascensiuni, oricât de rea ar fi vremea. Eu
ştiam de mult că le place muntele — ţi-am spus-o de altfel, îţi aminteşti?

9. Am fi putut face această excursie dacă ar fi fost vreme bună, îmi spunea aseară Marie-Jeanne, dar nu ştiam
că va ploua şi regret că ne-am făcut atâtea iluzii. Eu i-am răspuns că vor avea ocazia să facă o altă excursie,
deşi acum este deja frig. Cine ştie? s-ar putea să facem alta, mi-a răspuns prietena mea. Eu aş fi încântată dacă
ar putea-o face.
10. Roxana vrea să înveţe limba engleză — mi-a spus-o aseară şi m-a întrebat dacă este grea. I-am răspuns
că trebuie să studieze câteva ore pe zi dacă vrea să o înveţe repede. Ea credea că va putea să o înveţe în câteva
luni, oricare ar fi condiţiile de studiu. I-am explicat că nu se poate şi a rămas puţin tristă; nu credea că studiul
unei limbi este atât de complicat.

11. Am fost aseară la Elena şi am găsit-o absolut singură acasă. Tocmai primise un telefon de la o prietenă
care îi spusese că va trece s-o vadă. „Unde ai fost aseară? De ce nu mi-ai telefonat?" m-a întrebat ea. l-am
explicat că am fost invitată la Mihaela care şi-a sărbătorit aniversarea, “Îmi pare rău că ai fost ocupată şi că
nu ai putut veni la mine; te-ai fi distrat bine", mi-a răspuns ea.

12. Dacă limba franceză nu ar avea câteva reguli eu totul deosebite de gramatica română, studenţii noştri ar
învăţa-o uşor, oricât de mult timp ar putea dura studierea ei. Sunt însă unii dintre ei care nu cred că franceza e
grea şi nu îi acordă atenţie; sunt alţii care se tem de ea. Profesorul ne spunea că asimilarea acestei limbi va fi
simplă pentru aceia dintre noi care se vor pregăti în mod regulat.
3
13. Am vizitat de curând acest oraş ale cărui frumuseţi nu le cunoşteam încă; colegul meu, care îl cunoştea,
îmi vorbise despre el. Sunt cu totul mulţumită de acest lucru. Vi-1 voi descrie dacă vreţi voi. Ar trebui să-1
vizitaţi şi voi, deşi timpul nu vă permite aceasta. Am acolo o prietenă care locuieşte pe str. Păcii nr. 81. Este o
femeie a cărei profesiune îmi place mult; este doctoriţă.

14. Doctorul venea în fiecare zi să-şi viziteze bolnavul a cărui boală o ghicise din primul moment. Intr-o zi îl
întrebă dacă doreşte să-şi reînnoiască vizitele, ca să ştie dacă va fi necesar să revină acolo. Bolnavul îi
răspunse că se simte deja mai bine, dar că îl roagă să continue să-1 viziteze, oricare ar fi starea sănătăţii sale
— el i-o cere cu insistenţă.

15. Revistele pe care le-ai cumpărat de curând, le-ai citit? — Nu le-am citit, pentru că le-am împrumutat
fratelui meu care are nevoie de ele pentru examenul la care se va prezenta mâine şi a cărui greutate o
cunoaşte. — A mai dat examene? — Nu, este primul. — Nu a fost niciodată student? — Nu, e prima oară. —
Spune-i că doresc să obţină cele mai bune rezultate.

16. Mihai m-a anunţat că nu va pleca până nu-i voi spune părerea mea despre articolul lui. l-am răspuns că va
trebui să iau parte la o şedinţă despre care auzisem că este extrem de importantă şi că nu ştiu dacă voi avea
timp să mă ocup astăzi de această problemă. Intr-adevăr, nu cred că şedinţa se va sfârşi înainte de ora nouă şi
jumătate, de aceea cred că e imposibil să fac ceva pentru el, deşi i-am promis-o. Mi-a răspuns că mă va
aştepta.

17. Filip îşi aminti ea Maria nu i-a scris de când a plecat şi că nu are nici o dovadă că ea a ajuns la Paris. Intr-
o zi primi o scrisoare în care ea îl anunţa că se află la Paris, că a călătorit bine şi că va rămâne acolo câtva
timp, deşi dorinţa ei cea mai fierbinte este de a se întoarce acasă — Filip era sigur de acest lucru. Ii răspunse
că se gândeşte la ea şi că o aşteaptă cu nerăbdare.

18. Daca ai fi fost liberă ieri să mergi cu mine la teatru, ai fi avut ocazia să vezi una dintre cele mai bune
piese ale anului. E păcat că nu ai putut veni; ar trebui să faci, din când în când, câte un sacrificiu, ca să poţi
vedea ceea ce este bun pe scenele noastre. Eu l-am invitat şi pe fratele cel mare al Ioanei, dar mi-a răspuns că
lucrează la un proiect şi că va merge cu plăcere după sesiune, oricât de ocupat ar fi; mi-a promis-o.

19. Spuneai că te temi de examenul de franceză, pentru care te-ai pregătit de-a lungul unui semestru. Ce mai
spui acum despre el? A fost atât de greu? Nu ştiu dacă voi reuşi să te văd, dar aş vrea să faci mereu progrese
mari pentru că reuşita finală depinde de ele. Te rog să te gândeşti la aceasta şi să-ţi spui întotdeauna că
victoria depinde de tine, oricare i-ar fi greutăţile.

20. Veţi învinge obstacolele, oricare ar fi opoziţia duşmanilor voştri; nu cred că ei vor putea rezista în faţa
atitudinii voastre demne, v-am spus-o. Ar trebui să ne întâlnim mai des pentru a discuta despre asta. Ştiam că
aveţi unele obiecţii de făcut în această privinţă, dar sunt sigur că veţi renunţa la ele, oricât de argumentate ar
fi. Dacă aş avea puţin timp, aş trece acum pe la voi, deşi e cam târziu.

21.Aceşti trandafiri i-am cumpărat azi dimineaţă, prevăzând că nu vă veţi gândi la aceasta. I-am oferit Mariei
a cărei aniversare am sărbătorit-o chiar acum. A fost mişcată şi spunea că nu credea că vom fi atât de drăguţi
faţă de ea. Eu nu găsesc că am fost „atât de drăguţi'', deşi am făcut tot ce am putut ca să se simtă bine. Este o
persoană cu o sensibilitate cu totul deosebită. I-am spus că ceea ce ii trebuie, este un om pe care să poată
conta, în orice împrejurări.
22. Toate greşelile pe care le-aţi făcut în lucrările voastre, le-aţi fi putut evita dacă aţi fi fost, mai
atenţi, deoarece vi

4
le-am explicat in mai multe rânduri. Ar trebui să vă revedeţi traducerile înainte de a ni le prezenta, căci s-ar
putea să existe greşeli. Vorbiţi, exprimaţi-vă liber, indiferent de greşelile pe care le veţi face. Nu veţi
învăţa limba decât dacă veţi avea curajul să vorbiţi şi să scrieţi.

23. Studentul cu care vorbeam ieri este cel mai bun prieten al meu. Îmi spunea intr-o zi că vrea să studieze şi
istoria artelor, că ştie că va avea de muncit mult dar că şi-a format un ideal la care nu poate renunţa, orice ar
face. Îmi spunea de asemenea că singura lui plăcere e de a cumpăra albume de artă ale căror reproduceri
le cunoaşte pe dinafară. Este un om de a cărui tenacitate sunt sigur şi care va face lucruri mari în viată,
oricare ar fi eforturile pe care va trebui să le facă.

24. Romancierul voia să-şi ducă acţiunea la bun sfârşit. Romanul la care se angajase cerea de la el eforturi
multiple şi i se dăruise cu pasiune, in ciuda greutăţilor. Dacă ar fi fost în măsură să parcurgă toate
documentele pe care îşi propusese să le studieze şi dacă timpul l-ar fi îngăduit-o, munca lui s-ar f resimţit, fără
îndoială. Dar, indiferent de eforturi, nu reuşea întotdeauna, orice făcea în această privinţă. Munca înainta
greu, lucru de care era conştient. Era însă convins că va învinge toate piedicile; de aceea lucra îndârjit pentru
a-şi atinge scopul.

25. Verişoara mea este una din cele mai bune prietene pe care le am pe lume. Ea găseşte întotdeauna o vorbă
bună să-mi spună, oricât de ocupată şi de obosită ar fi. Îmi spunea deunăzi că vrea să facă o călătorie în
Austria, dar că nu ştie dacă va putea să o facă în curând, deşi a făcut deja unele pregătiri. Am sfătuit-o să
aştepte până la vară, când voi avea şi eu vacanţă, ca să mergem împreună. Mi-a spus că îşi va amâna călătoria.

Truduisez egalemcnt Ies phrases suivantes:

a) Toate greşelile de acord pe care le-am făcut şi pe care profesorul mi le-a arătat, le-am evitat în ultima
lucrare despre care mi-a spus că este mult mai bună decât cele precedente. Astă seară nu voi citi nimic, orice
ai spune, sunt extrem de obosit; mă voi culca. Colegul meu M. este omul cel mai instruit pe care l-am întâlnit
până acum; citeşte zi şi noapte, oricât de obosit ar fi; de aceea publică lucruri atât de interesante.

b) Unde ai vrut să te duci ieri şi de ce nu ai făcut-o? Nu te-a împiedicat nimeni. De oriunde l-aş primi, un sfat
îmi este totdeauna binevenit. Nu e toată lumea de acord cu poziţia lor şi voi avea grijă să le-o spun. Nu ştiam
dacă vei accepta, de aceea nu am îndrăznit să-ţi fac această propunere; acum încă mai cred ca m-ai fi refuzat
dacă ţi-aş fi spus despre ce e vorba.

c) După ce şi-a terminat lucrarea, candidatul părăsi sala; oralul urma să înceapă a doua zi dimineaţa. Ce zile
frumoase am petrecut în viaţa noastră de studenţi! Îţi aminteşti? — Îmi amintesc, desigur, şi mă gândesc cu
nostalgie la acea epocă fericită. Se simţea rău; se întrebă dacă va putea rezista până la sfârşitul spectacolului.
Îşi spuse că va fi nevoit să ia parte la întrunire, cu toate că ar fi preferat să lipsească. Aş greşi dacă nu v-aş
spune ce cred despre felul în care aţi procedat. Am terminat de curând cartea de care ţi-am vorbit şi am găsit
în ea lucruri bune la care nu mă aşteptam.

d) Sunt mândru că am putut conta pe colaborarea dv. Se scuză că nu s-a dus să-şi salute unchiul. Ce zi
stupidă petrecuse! Era o situaţie nouă pentru el, nu avusese timp să se obişnuiască cu ea. Păstra toate scrisorile
de la prieteni; nu arsese decât câteva. Acceptasem situaţia fără să mă mir. Ii cer o favoare, e adevărat, dar
nu va putea să mi-o refuze.

e) Aş fi scuzat-o dacă cel puţin ar fi fost politicoasă. M-a prevenit că va întârzia şi că se va întoarce după
miezul nopţii, dar nu credeam că va reveni în zori. A împrumutat de la mine nişte cărţi pe care le-a
împrumutat, la rândul lui, unor prieteni; sunt puţin supărat pentru asta. Regret că nu ai fost de faţă la
discutarea redactării lui Ion, ai fi fost încântat.

5
f) Nu primesc pe nimeni astăzi după-masă, oricine ar fi, de aceea te rog să încui uşa de două ori. Orice aş
face, profesorul nu e niciodată mulţumit de mine, sunt dezolat. Îl aştept pe Ion să se întoarcă pentru a-i spune
ce am hotărât în privinţa vacanţei. Unde ai găsit imaginile pe care mi le-ai arătat aseară şi ale căror culori le-
am admirat sincer? Aş vrea să-mi procur şi eu. Sunt de acord să vă plimbaţi puţin, numai să nu întârziaţi.

g) Mă întreb dacă-mi va scrie aşa cum mi-a promis; nu cred că o va face, deşi îl cunosc ca pe un om serios.
Îmi reproşam că am lăsat-o să plece. Cele două prietene s-au întâlnit după luni de despărţire si şi-au făcut
confidenţe. Îţi mulţumesc că mi-ai scris. Se prefăcu că nu a văzut-o. Au fost foarte amabili; ne-au condus la
destinaţie, apoi ne-au spus că ne părăsesc şi că vor reveni mai târziu ca să ne vadă. I-am îmbrăţişat, le-am
mulţumit pentru amabilitatea lor şi le-am spus că îi vom aştepta cu nerăbdare.

h) Prietenul meu s-a dus să vadă cele trei piese ale tânărului dramaturg; după ce le-a văzut, mi-a spus că sunt
acceptabile, deşi este vorba de un scriitor destul de tânăr. Voia să-i spună ce părere are despre ea, dar nu ştia
cum va reacţiona. Cum se face că nu te-am mai văzut în ultimele zile, Madeleine? Mi-ai spus că ai de lucru,
altfel aş fi vrut să vii cu noi la teatru. Aveam impresia că e de acord cu ceea ce i-am spus. Am făcut aceasta
pentru că mi s-a spus că trebuie să o fac. Mi-a răspuns că vrea să reflecteze, că nu-mi poate răspunde pe loc.

i) O întrebă unde îi poate vorbi, căci are să-i spună unele lucruri confidenţiale. Se gândi să revină peste o oră,
când musafirii vor fi plecaţi. De îndată ce zgomotul încetă, putu să-şi continue lectura. Timpul se îndrepta;
Angela se întrebă dacă va putea să-şi reînceapă plimbările obişnuite după o boală atât de lungă.

j) Biblioteca sa, el ne-a oferit-o în vederea examenului. Toate aceste cumpărături, i le încredinţez până la
întoarcerea mea. Ea îşi scoase stiloul şi i-1 întinse. Am câteva veşti; ţi le voi da astă seară. — Dă-mi-le
repede, acum. Nu ştiam daca vei fi de acord şi mă întrebam chiar dacă demersul meu nu te deranjează. Mult
timp am sperat că totul se va aranja. El a spus doctorului că îl va chema dacă va avea nevoie de el. Voia să ştie
ce cred despre această chestiune.

k) A înţeles de îndată că nu trebuie să insiste. Autorităţile au indicat că această măsură va fi aplicată cu

începere de luna viitoare. Fernand se prefăcea că nu vede că ea plânge. După lungi ezitări, el hotărî că familia
sa nu va pleca. Sfârşisem prin a crede, că nu vom face niciodată această călătorie. Ce ai fi făcut dacă prietenul
tău cel mai bun ţi-ar fi arătat că nu este demn de prietenia ta? Ce păcat că nimic din toate acestea nu este
adevărat!

l)Orice ai putea crede, despre mine, te asigur că nu sunt, în stare să lac aşa ceva. După ce termină scrisoarea,
ea i-o întinse. Acest secret, ea i-l povestise cu mult timp înainte. Eşti neserioasă, atitudinea ta din ultimele zile
mi-o dovedeşte. Îşi plăcea mult această revistă, dar nu îndrăzneam să i-o cer. Ea închiriase un apartament
vechi prin ale cărui ferestre se vedeau copacii şi Sena.

m) Plecă la G. şi stătu acolo 15 zile în timpul cărora îmi scrise mult. Este un scriitor fecund a cărui operă am
citit-o în întregime. De îndată ce înţelese despre ce e vorba, tăcu. De ce nu ai adus cărţile? Cum vreţi să citim
textul? — Am crezut că le veţi aduce dv. Toate aceste amănunte le vei cunoaşte când ţi le voi explica. Am
prezentat de curând un manuscris la editură unde mi s-a spus că trebuie să-i refac anumite părţi.

n) Îşi dădea scama că nu s-a îngrijit cum trebuie şi că va avea de făcut eforturi suplimentare pentru a-şi
recăpăta sănătatea. Mă tem că nu vei putea înţelege textul. Am venit să văd dacă nu ai nevoie de nimic. A
înţeles că Mihai va pleca şi că nu-1 va înlocui nimeni. Am văzut că acest om nu se interesează decât de el.
Unchiul Charles scrise că va face o călătorie cu maşina împreună cu fiica sa şi că se vor opri la S. Am ştiut
imediat că este el. Am întrebat-o cu cine a vorbit.

6
o) Pădurea mi se păru la fel de frumoasă cum o descrisese, el. Spunea că nu are prietene şi că nu a avut
niciodată. Avea impresia că a făcut tot ce a trebuit. Mă mir că nu ai simţit că glumesc. Ţin să înţelegi despre
ce vorbesc. Îi povesti cum a luat examenul şi la ce subiect a răspuns. Spunea că nu este sigură dacă va merge
sau nu la munte. Am fost întotdeauna sigură că fiul meu va deveni un doctor mare.

p) Totul era mai puţin grav decât am crezut la început. Mai mult îşi admira prietenul decât îl iubea. Păstraţi
revista; ne veţi spune ce aţi făcut cu ea. Am primit o nouă scrisoare de la Cecilia. — Citeşte-mi-o!

q) Avocatul obţinuse iertarea vinovatei eu condiţia ca ea să părăsească oraşul. E o poezie frumoasă; aş vrea
s-o auziţi ca să vă convingeţi. Deşi nu au fost rostite de un mare poet, cuvintele acestea sunt remarcabile. E
mai bine să plec. După ce şi-a examinat pacientul, medicul îi indică un tratament sever, cel mai sever pe care
îl dăduse vreodată. Cine poate şti dacă ne vom revedea vreodată! Este bine primit, oriunde ar merge.

r) Viaţa este aici alta decât ţi-ai imaginat-o, dar va trebui să te obişnuieşti eu ea; oamenii din acest orăşel le
vor ajuta. Mi-am terminat compunerea şi sunt mulţumită, cu toate că aş fi putut scrie încă mai bine. Am
câteva zile de vacanţă şi profit ca să-mi fac ordine în hârtii. Intenţionez să scriu o piesă cu acest subiect, soţia
mea mi-a sugerat ideea.

s) Ştiam că vei veni dacă te voi chema. Fie că se temea, fie că era neîncrezător, Alain renunţă la ideea care îi
venise. Ai scris în lucrare idei care nu-ţi aparţin, sunt sigur; unde le-ai găsit şi de ce le-ai enunţat ca fiind ale
tale? Se mira că a putut să se mulţumească cu atât de puţin. Nu cred că această prietenie va putea supravieţui.

t) Maria povestea că se aflase de multe ori în situaţii mult mai grele decât aceea prin care trecea şi că reuşise
să se descurce fără multă osteneală. M-ai întrebat ce ştiu despre chestiunea de care ţi-a vorbit Charles; ei bine,
nu ştiu aproape nimic. Aşteptam cu nelinişte, convins că va izbucni o dramă. Dacă mi s-ar fi spus atunci că îl
văd pentru ultima oară, n-aş fi crezut. Nu va uita niciodată ororile pe care le-a văzut în acest război.

u) Mă întrebam dacă vei veni pe o asemenea ploaie. Ar fi bine să-1 previi în favoarea mea. Aş închiria acest
apartament dacă ar mai fi liber. Am înţeles ce se va petrece când el se va întoarce. Îşi dădu seama că a omis
ceva foarte important. Am simţit că sunt mai emoţionat decât trebuie. Eşti sigur că nu te-ai înşelat? Această
gafă ar putea să-1 coste scump dacă ar mai repeta-o.

v) Crezuse că îi va fi penibil să îi spună aceste lucruri, dar iată că i le spusese fără nici o emoţie şi acum era
mulţumit. Se uită la ceas si văzu că este miezul nopţii. Toate acestea arătau că nu trebuie să conteze pe Henri
şi că singur va trebui să găsească mijlocul de a pune capăt acestei situaţii. Nu spunea niciodată unde se duce şi
când se va întoarce, nu avea obiceiul.

x) Cât de mult regret că a plecat! Poleiul m-a împiedicat să ies, spuse Renée mamei sale care o rugase să-i
cumpere nişte aţă. Dacă aş fi găsit bilete, aş fi cumpărat şi pentru voi, dar nu mai erau. Ideea aceasta nu este
strălucită, e mai bine să renunţaţi la ea. Unde sunt promisiunile pe care mi le-ai făcut? îl întrebă ea. Hrana pe
care medicul a indicat-o bolnavei este mai substanţială decât se crede. Se afla în faţa unui om ale cărui
gânduri nu reuşea să le ghicească. Privi oraşul ale cărui lumini le zărea până departe. Se înşelase asupra lui
Roger, căruia îi atribuise intenţii răuvoitoare.

Traduisez aussi Ies textes ci-dessous:

1. Eugenie Grandet, timida fată a fostului dogar, a cărui zgârcenie o cunoscuse din plin de-a lungul
copilăriei sale, este o figură plină de nevinovăţie şi de candoare. Îndrăgostită de vărul ei, cu care întrevedea
posibilitatea unei căsătorii, ea va fi îndepărtată de la această căsătorie de însăşi viaţa, care va face din Charles
un egoist şi un parvenit. Dacă ar fi putut să se căsătorească cu el, Eugenie ar fi găsit în sfârşit fericirea de care
bătrânul avar o lipsise până atunci. Dar, oricare i-au fost eforturile, viitorul ei avea să se contureze altfel.
Eugenie nu credea că Charles poate să-şi calce cuvântul — nu reuşea să se convingă de aceasta. De aceea
7
realitatea a lovit-o cu atât mai dureros. În faţa trădării lui Charles, Eugenie şi-a propus să facă o căsătorie
oarecare şi să-şi închine viaţa operelor de caritate de care se simţea atrasă. Deşi nu şi-a realizat fericirea, oricât
de puternică a fost voinţa ei în această privinţă, fiica lui Grandet şi-a găsit liniştea în resemnare. Experienţa i-a
arătat că trebuie să renunţe la pasiunea pentru vărul ei, pentru a-şi regăsi liniştea.

2. Victor Hugo, unul dintre cei mai buni poeţi ai Franţei, a acoperit cu prezenţa sa o mare parte a sec. 19.
Creator al dramei romantice, ale cărei subiecte le-a luat din istorie, Hugo s-a manifestat şi în domeniul
romanului, pe care 1-a reprezentat strălucit prin „Mizerabilii". Figură centrală a romanului, Jean Valjean a
suferit 19 ani de închisoare, deşi „crima" lui a fost nesemnificativă. Justiţia unei societăţi nedrepte este bi-
ciuită de pana viguroasă a scriitorului militant. Oricât de indiferenţi ar fi unii în faţa mizeriei, suntem mişcaţi
de figura lui Jean Valjean, la al cărui destin orice om e sensibil.
În lumea întreagă, operele lui Victor Hugo sunt citite de către toţi oamenii, oricare le-ar fi preocupările
şi oricât de diferit ar fi nivelul înţelegerii lor. Hugo ştia că marile teme sociale ale creaţiei sale vor face
înconjurul lumii.
Am citit cu toţii „Mizerabilii" şi ne amintim întotdeauna de această carte cu emoţie. Dacă acest roman
nu ar fi avut ca bază o nedreptate socială, el ar fi fost un simplu roman de aventuri şi influenţa lui ar fi fost
infinit redusă.

3. Dacă nu ar fi scris decât „Micul Prinţ", ar fi fost de ajuns pentru ca Saint-Exupery să poată ocupa un loc de
cinste în literatura sec. 20.
După ce a trecut prin câteva planete, cu ai căror locuitori a avut mici conversaţii, Micul Prinţ s-a oprit
pe Pământ, în căutarea oamenilor. El a căzut însă în deşert, a cărui imensitate nu o cunoscuse niciodată până
atunci. Întâlnindu-se cu Vulpea, aceasta îl întrebă ce a venit să facă pe Pământ. Micul Prinţ îi răspunse că a
venit să-i caute pe oameni, căci voia să-şi facă din ei prieteni. Cuvintele înţelepte ale Vulpii, Micul Prinţ le-a
repetat, pentru a-şi aminti de ele.
Trandafirii printre care s-a plimbat Micul Prinţ nu erau asemănători cu aceia de pe planeta lui, pe care
îi udase şi îngrijise cu devotamentul unui îndrăgostit. Micul Prinţ medita profund asupra vieţii ale cărei
resorturi le cunoştea în mod misterios.
„Micul Prinţ" este citit şi îndrăgit de toţi oamenii, oricare le-ar fi preocupările şi vârsta, deoarece, deşi
scrisă aparent pentru copii, această carte se adresează oamenilor mari, constituind un giuvaer nepreţuit al
literaturii din prima jumătate a secolului 20.

4. Conceput ca o vacanţă meritată după îndelungatul efort pentru „Jean-Christophe", „Colas Breugnon"
reprezintă una dintre operele semnificative de la începutul secolului. Dacă Romain Rolland nu ar fi fost
originar din Burgundia, opera sa ar fi respirat mai puţin atmosfera acestei provincii, ale cărei moravuri le
exprimă admirabil. Colas Breugnon iubea viaţa, dar ştia că este grea si nu credea deloc că poate schimba ceva.
Toţi oamenii bătrâni pe care îi cunoscuse cândva, inclusiv şotia sa, se duseseră rând pe rând, nelăsându-i decât
un fel de nostalgie risipită repede, căci natura sa robustă nu-i permitea să se înduioşeze prea mult timp de
tristeţile trecutului. Oricare erau vicisitudinile cărora avea să le facă faţă (pe care avea să le înfrunte), el
continua să iubească viaţa din toate puterile, în ciuda nenorocirilor care nu încetau să-1 copleşească, dar pe
care reuşea să le uite repede.

5. „Le père Milon", admirabil portret al patriotismului francez, reprezintă una dintre paginile patetice pe care
Maupassant le-a scris pe tema rezistenţei în faţa duşmanului.
Bătrân ţăran diform, zgârcit, viclean, văzând că prusacii vin să ocupe ţara, Milon i-a primit cât a putut,
mai bine, oferindu-le cea mai bună ospitalitate. Deşi erau încântaţi de primire, prusacii observau totuşi că în
fiecare noapte dispăreau ulani. Dacă ar fi ştiut că bătrânul ţăran atât de amabil faţă de ei este autorul tuturor
acestor omoruri, l-ar fi ucis. Milon nu credea că într-o zi activitatea sa va fi descoperită. El avea să se achite
de o „datorie" faţa de prusacii care îi uciseseră fiul şi, odinioară, tatăl. Descoperit, bătrânul Milon nu ezită să
mărturisească. Dar ceea ce îl va scoate din fire pe bătrân, va fi oferta colonelului prusac de a-i oferi viaţa cu
preţul trădării. Ca răspuns, Milon îl scuipă în faţă pe colonelul prusac. Această brută bătrână se aureolează
8
astfel, cu două minute înainte de a fi executat, cu o lumină cu totul deosebită: aceea a unei iubiri fără margini
pentru patrie, iubire simplă şi care iese din adâncul sufletului. Dacă Maupassant ar fi făcut din Milon un tip
reuşit ca fizic şi caracter, realismul său ar fi pierdut din profunzime. Maupassant nu crede că un erou trebuie
neapărat să fie înzestrat cu toate calităţile fizice si morale şi aceasta este forţa realismului său.

6. Dintre toţi scriitorii care au cântat Provenţa, nimeni nu a înţeles-o mai bine ca Alphonse Daudet. Nimeni nu
a iubit ca el această provincie ale cărei bucurii şi suferinţe le-a descris magistral. Provenţa, pe care Daudet a
reflectat-o în toate nuanţele curcubeului, în „Lettres de mon moulin", el a imortalizat-o de asemenea prin
trilogia tarasconeză. Tartarin, personaj burlesc a cărui fanfaronadă scriitorul o descrie cu umor savuros,
reprezintă o imagine a locuitorului din sud, palavragiu, lăudăros şi ridicol. Acest mic rentier din Tarascon, a
cărui vitejie imaginară concetăţenii săi o admirau fără rezerve, ezita să plece în Algeria pentru că se temea să
înfrunte leii si să se găsească faţă în faţă cu realităţile vânătorii. El îşi dădea insă seama că va trebui să plece
dacă va voi să rămână pentru totdeauna idolul tarasconezilor. De aceea îi era ciudă pe ei. El ar fi rămas
bucuros la Tarascon şi s-ar fi lipsit de câteva pagini de vitejie în plus, dacă viteazul comandant Bravida nu i-ar
fi făcut cunoscut că nehotărârea şi lipsa lui de fermitate sunt prost văzute de locuitorii din Tarascon. Tartarin
se hotărî in sfârşit să pornească, bombănind împotriva acestei situaţii care îl silea să plece, şi pe care şi-o
crease el însuşi. El spusese tarasconezilor că le va trimite pieile tuturor leilor pe care îi va ucide în Algeria: de
aceea le trimise, pielea leului orb ucis din greşeală. Datorită acestui lucru însă, faima lui crescu şi mai mult şi
lăudărosul Tartarin rămase, pentru totdeauna, marele vânător al Tarasconului.

7. Fiul unei mame care îl detestă, căreia pare să-i fie ciudă că 1-a adus pe lume, Poil de Carotte se simte trăind
într-o lume stranie a cărei ostilitate nu va întârzia să o descopere. Povestea lui Poil de Carotte e cea a unei
copilării triste, căutând să se apere neîncetat împotriva acestei mame a cărei afecţiune nu a reuşit niciodată să
o cunoască. Fratele şi sora lui îl iau drept ceea ce este: ţapul ispăşitor al familiei. Copilul nu s-ar fi închis
poate în el dacă ar fi găsit în familia lui o cât de neînsemnată afecţiune şi dacă mama lui nu i-ar fi arătat atâta
dispreţ. Atitudinea familiei faţă de el l-a pregătit repede pentru viaţă; el îşi spune părerea mamei sale în
momentul in care ea se aştepta cel mai puţin. Oricare au fost eforturile lui pentru a îndulci asprimea mamei,
nu a reuşit, să o facă. Dar toată asprimea mamei lui îi va fi servit la ceva: a înţeles că pentru a trăi trebuie să se
călească, să se pregătească. A mai înţeles că viaţa nu este, pentru el, decât un şir de tristeţi pe care trebuie să le
învingă.

8. Dacă nu şi-ar fi iubit atât de mult soţul, eroina romanului „O viaţă" nu ar fi suportat existenţa pe care a
dus-o alături de el. Ea simţea că soţul ei nu o iubeşte şi că îl va aştepta în zadar, căci nu va reveni la ea. Toate
iluziile ei despre căsătorie, şi le-a pierdut pe rând. Ea nu credea că Julien, a cărui afecţiune ar fi vrut atât de
mult să o recâştige, o poate părăsi — nu putea să se convingă de acest lucru. Gândurile sale asupra soţului său
erau cu totul naive, deşi el era insensibil faţă de ea.
Îi rămâne fiul, căruia îşi sacrifică viaţa, fără să primească totuşi de la el afecţiunea pe care o aşteptase.
Dintre toate romanele pe care le-a scris Maupassant, „O viaţă" ne-a impresionat cel mai mult, prin personajele
de neuitat cărora scriitorul le-a impus un destin copleşitor. Dacă n-ar fi scris decât acest roman, Maupassant ar
fi rămas în literatură ca autor al unei opere răscolitoare de adevăr omenesc, a cărei eroină principală a
descris-o cu sensibilitate şi înţelegere. De aceea ne amintim cu plăcere de Jeanne, cu toate că viaţa ei a oferit
un trist prilej de meditare asupra destinelor omeneşti.

9. Dacă aţi citi „Colomba" aţi vedea, într-o frumoasă dezvoltare, moravurile crâncene ale Corsicei sec. 19, la
sfârşitul epopeii napoleoniene.
Tânără fată simplă, care nu îşi cunoaşte decât datoria, Colomba bănuieşte care sunt asasinii tatălui său,
pe care vrea să-1 răzbune. Îl informează pe fratele ei, cu ajutorul căruia ea îşi va duce planul la bun sfârşit.
Dar Orso şi-a pierdut ceva din manierele sale sălbatice, datorită şederii lui în Franţa, şi poate că
temperamentul său se deosebeşte de cel al surorii sale. De aceea ea va lupta cu îndârjire pentru a-1 hotărî la
răzbunare. Oricare ar fi opoziţia fratelui ei faţă de violenţă, Colomba o va înfrânge, căci argumentele ei sunt
mai puternice. Fratele ei va ceda în cele din urmă. Toate subterfugiile sunt bune şi Colomba se serveşte de ele
9
pentru a-şi atinge scopul. Orso nu mai vrea să lupte; ei bine, sora lui i-a dovedit că are de răzbunat moartea
tatălui lor, prin orice mijloace, şi Orso a trebuit să se convingă, deşi firea lui îi interzicea violenţa. Dar cum să
reziste stăruinţelor unei surori al cărei curaj şi simţ profund al onoarei familiei le admira atât!
Totul se sfârşeşte bine, ca într-o poveste. Orso se căsătoreşte cu tânăra englezoaică, fiica colonelului
prin a cărui depoziţie a putut fi salvat. Colomba este fericită: piedicile, le-a învins.

10. Tip desăvârşit al avarului, Gobseck se alătură, prin forţa viciului pe care îl încarnează, predecesorului său
din care Molière a făcut una din marile lui capodopere, Harpagon. Gobseck, a cărui personalitate Balzac
a ştiut sa o zugrăvească cu atâta realism, face, în cursul convorbirii sale cu tânărul avocat, o adevărată
profesiune de credinţă atunci când declară că singura realitate valabilă pentru el în această lume este aurul.
Bătrânul cămătar ar fi avut poate un alt destin dacă pasiunea lui mistuitoare pentru „principiul bani" nu l-ar fi
dezumanizat în asemenea măsură încât să nu-i mai fie cu putinţă să privească un peisaj şi să-i descopere
frumuseţea.
Deşi aparţine galeriei tipurilor etern valabile, Gobseck este puternic legat de epoca sa al cărei produs
este. Cămătăria, proprie societăţii capitaliste, 1-a dus pe Gobseck la o bogăţie inestimabilă, dar a făcut de
asemenea din el un monstru lipsit de orice urmă de umanitate. El este unul dintre tipurile cele mai reuşite pe
care le-a realizat forţa talentului lui Balzac. Gobseck dă întotdeauna aceleaşi sfaturi, oricare ar fi interlocutorul
lui şi oricât de diferite de ale sale ar putea fi părerile acestuia. Dacă vom citi cu atenţie „Gobseck", vom vedea
acolo un tablou impresionant al societăţii franceze de la începutul sec. 19, pe care Balzac a zugrăvit-o
magistral. În studierea operei lui Balzac, trebuie să-i acordăm acestui personaj o atenţie cu totul deosebită.

11. Doamna de Stael nu ar fi fost nevoită să se exileze dacă curajul ei nu i-ar fi dictat rândurile prin care ataca
tirania şi pe care Napoleon le considera ca fiindu-i adresate. Dar ea nu putea face altfel; i-o cereau formaţia ei
filozofică, educaţia ei specifică sec. 18. Napoleon însă, care ştia să citească printre rânduri, a înţeles atacul şi
numai renumele familiei ei si al său propriu au făcut ca dna de Stael să nu fie aruncată în închisoare de marele
său duşman al cărui portret nu a ezitat să-l facă în „De l’Allemagne". Cu toate că acest portret puţin măgulitor
fusese făcut sub numele de Attila, Napoleon a recunoscut de îndată destinatarul, ceea ce i-a adus autoarei o
nouă perioadă de nenorociri. Napoleon ştia că această femeie ilustră a fost formată la şcoala filozofilor sec.
18, filozofi a căror activitate minase bazele Vechiului Regim. Napoleon se temea de ea şi nu tolera publicarea,
indiferent de către cine, sub domnia lui, a unor scrieri „subversive". De aceea dna de Stael a fost pedepsită
pentru curajul ei — pedepsită de Împărat, dar nu şi de istoria ideilor pe care a îmbogăţit-o cu o gândire
profundă, caracteristică secolului 18 francez, al cărui continuator întârziat ea se dovedeşte a fi, prefigurând
totodată sec. 19

12. Scriind „Părinţii teribili", Jean Cocteau se gândise să satisfacă gustul marelui public printr-o piesă care ar
răspunde nevoii sale de a asista la o dramă de familie de o mare intensitate, la o ciocnire de sentimente
violente. Ceea ce reiese însă din ea, este teama eternă a lui Cocleau: dezbaterea asupra fericirii imposibile.
Dacă ar mai fi avut şi alţi copii, Yvonne ar fi acţionat faţă de ei la fel ca faţă de Michel. Orice a făcut şi oricât
de absolută era dragostea ei, nu a reuşit să-1 împiedice pe Michel să aspire la o altă iubire decât a ei. Moment
de revelaţie: Michel o iubeşte pe Madeleine. Yvonne nu i-o va permite. Ea va face totul pentru a-si recâştiga
fiul. Dar oricare îi erau eforturile, ea îl vedea pe Michel îndepărtându-se din ce în ce mai mult, atras de iubirea
unei femei. Michel ştia că mama lui vrea ca el să renunţe la Madeleine, dar era un lucru mai tare ca el.
Disperat, de dezvăluirea tatălui său, Michel vrea să se exileze. In ambele cazuri, Yvonne se simte părăsită.
Fiul ei nu va pleca: nu va avea nevoie. Ea va fi aceea care va pleca, punându-şi capăt vieţii. Sora ei, Leo, se va
putea căsători cu cumnatul ei pe care îl iubeşte de o viaţă, dar umbra detestată a Yvonnei se va ridica
întotdeauna intre ei. Michel se va căsători în sfârşit cu Madeleine, dar fericirea lui e compromisă de amintirea
mamei sale de a cărei moarte se simte răspunzător. In ambele cupluri pe care le-a favorizat dispariţia Yvonnei,
fericirea este imposibilă.

10
4. Même exercice:

a) Se prefăcu că nu m-a văzut. Era încântat că si-a revăzut colegii. Avu sentimentul că a comis o greşeală.
Crezi ca m-ai convins debitând astfel de enormităţi ? Nu pot hotărî nimic fără sa fi avut în prealabil
consimţământul tatălui meu. Îşi propuse sa nu se oprească înainte de a fi parcurs toată materia. Se despărţiră
fără sa-si fi spus esenţialul. Păru că a uitat tot.

b) Îi părea râu că nu păstrase scrisoarea. Îşi reproşa ca o lăsase sa plece fără sa-i fi spus tot adevărul. Se scuză
de a fi răspuns atât de târziu la scrisoare. Îmi amintesc că l-am întâlnit pe Roger pe stradă acum câţiva ani.
Plec fără să te fi convins, si-mi pare rău. Sunt încântat că te-am revăzut după atâţia ani. Avea impresia că a
devenit alt om de când se căsătorise.

5. Même exercice:

b)Iată dealurile pe care acest poet ni le-a descris cu atâta sensibilitate. Nu te-aş îmbrăţişat decât singură dată,
Marie! Ce se petrece, Francine? Această veste te-a emoţionat atât de mult? El a iubit-o din prima clipă
când a văzut-o. Pe oamenii aceştia i-a dispreţuit mult timp pentru că nu îi cunoscuse bine. Toate materialele
pe care le-a acumulat, le-a folosit, apoi le-a dat prietenilor.

c) Pădurea mi se păru tot aşa de frumoasă cum o descrisese el. Toate locurile frumoase pe care Jean le-a
văzut în Italia, le-a fotografiat. Fetita văzuse la cinema lucruri pe care nu ar fi trebuit sa le cunoască la vârsta
ei. Nu a putut vedea scrisorile pe care Maria a reuşit sa le ascundă. Toate cuvintele care s-au putut rosti cu
această ocazie nu au nici o valoare. Vacanţa pe care hotărâse s-o petreacă la Paris o încântase. Era pradă unui
fel de exasperare pe care nu ar fi ştiut s-o justifice. Erau lucruri pe care Julien nu ar fi suportat sa fie spuse în
fata lui.

d) Uitasem sa o invit pe persoana pe care îşi promisesem sa ti-o prezint. Schimbările pe care a reuşit sa le
opereze erau radicale. O mai vedea din când în când pe femeia pe care nu încetase să o iubească. Ce idee
extraordinară aţi avut! Ocazii de genul acesta, am avut destule în viată. Si-au fixat ca scop sa-şi termine teza
până la sfârşitul anului. Profesorul a folosit cuvinte pe care a neglijat sa le definească. Am auzit-o spunând ca
va întârzia. Avusese multe cărţi, dar mai vânduse din ele.

e) Colega ta s-a lăsat aşteptată prea mult si nu mi-a făcut o bună impresie. Am auzit-o spunând că va lua
parte la discuţie. Notiţele pe care le-ai luat la curs, le-ai revăzut? — Le-am citit o data, apoi le-am pus
deoparte. Ce conferinţă frumoasă am ascultat aseară! Toată lumea a apreciat-o. Ai văzut casa pe care si-a
construit-o Mihaela ? — Nu am văzut-o încă. Ce părere ai despre ideea pe care ne-a expus-o René, ai
studiat-o ?

f) As vrea sa văd piesa pe care a interpretat-o prietena ta — aceea pe care am cunoscut-o asta vară. Când i-a
văzut venind, Magdalena a pus masa. Ar fi vrut sa ştie multe lucruri pe care ea i le ascunsese. Toate
curiozităţile pe care le remarcasem in atitudinea lui, le-am înţeles mai târziu.

10. Traduisez en français:

a) Doresc ca fiecare dintre voi sa obţină rezultatele cele mai bune. Este limpede ca acest tânăr se va putea
descurca, dar va trebui sa muncească încă mult, ca sa reuşească sa se a firme. Crezi că va tine seama de
sfaturile pe care i le-ai dat?! Timpul este prea preţios ca sa ne putem permit e sa-1 risipim inutil. Oricât de
interesant ar părea, acest roman nu aduce totuşi nimic nou.

11
b) E mai bine sa spui adevărul, spuse judecătorul inculpatului. Nu e deloc ciudat că Jean a luat parte la
această discuţie, mă aşteptam. Ce noroc că l-aţi întâlnit la timp pe acest om! Aştept sa vorbească, ca să-i pot
răspunde. In orice tară as fi şi oricât de frumoase ar fi locurile pe care le-aş vizita, singura mea dorinţă este să
mă întorc cât mai repede acasă. Voia sa dea răspunsuri de care toţi profesorii să fie mulţumiţi.

c) Ţin să nu pierdeţi nici un cuvânt din ceea ce se va spune. Era cu neputinţă ca Isabela sa nu fie la curent cu
discuţiile care avuseseră loc. Această emoţie a fost una din cele mai puternice pe care le-am avut vreodată.
Nu-si închipuise că aceşti oameni pot fi lipsiţi de gust.

d) In orice loc v-aţi găsi, nu uitaţi că vă reprezentaţi ţara. Îmi pare rău că nu ai fost în locul lui Paul, ai fi
procedat altfel. Orice s-ar întâmpla, nu uita ce ti-am spus. Luaţi-vă toate măsurile la timp, până nu e prea
târziu. Nu cred că veţi merge împreună la muzeu. Am rezervat doua locuri la Operă, ca să puteţi merge cu
sora dv. Este un mare mincinos, dar, o data, s-ar putea sa spună adevărul.

e) Tatăl lui Alain este atât de fericit că fiul său a luat examenul! Clara este dezolată că fiul ei a fost respins la
concurs şi că va fi nevoit sa se pregătească iar, un an întreg. Va face această escapadă, orice aţi spune. S-ar
putea să aibă dreptate, deşi nimic nu o dovedeşte si cu toate că argumentele sale sunt slabe. Orice ar putea
afirma si eu toate că sunt sigur că spune adevărul, îmi vine greu să-l cred.

f) Regizorul era încântat că sala era plină. Nu vrea ca şotia lui să afle ce i-a cumpărat pentru Anul Nou, vrea
sa fie o surpriză pentru ca. O va face fără ca dv. sa ştiţi, îl cunoaşteţi. Sunt aşa de mulţumit că aţi acceptat
până la urmă! Este evident că are dreptate, că propunerea lui e rezonabilă, că argumentele sale sunt solide.
Este îndoielnic că vor putea ieşi din situaţia aceasta tulbure. Nu mai sper ca Adriana sa se poată schimba.

g) Este în afară de orice îndoială că Françoise va învinge această piedică, afară numai dacă se vor ivi noi
complicatii. Nu va imaginati că un asemenea lucru se poate întâmpla. Dna M. regretă că fiicele ei au fost
nevoite să-si întrerupă studiile. Alain îsi urmări prietena cu privirea până ce aceasta se pierdu în mulţime. Se
părea că toată familia asteaptă un eveniment important.

h) Era lucru rar ca el sa vină târziu acasă. Să nu-ti închipui că facem ceva rău. În orăşelul acela nu exista
nimeni care sa nu-i cunoască povestea. Ma tem că el nu va întelege motivele mele. Ai vrea sa facem o mica
excursie? — Numai sa am timp.

i) Bunicul meu nu concepea sa fie deranjat în timpul mesei. Nu cunosc nici o operă care sa fi întrunit până
acum atâtea sufragii. Fericit că noul său coleg din provincie este un cititor pasionat, Claude îl asigură că îi va
procura cărtile necesare, fără ca el sa se ocupe de aceasta. Cred că este cel mai frumos film pe care l-am văzut
vreodată.

j) Este singura piesă care a pasionat publicul în această stagiune. Esti prea tânăr pentru ca acest gînditor să-ţi
fie accesibil; e normal că nu-l poţi încă înţelege. Ar fi fost potrivit să fiu consultat asupra unei chestiuni care
mă priveşte. Sunt de acord să va plimbaţi, cu condiţia să nu întîrzii. Voi cumpăra această carte, fără ca mama
sa ştie. Este lune ca el sa cileaseâ accsl roman, numai sa l'clinâ ceca ce îi lieliuie.

k) Ar fi de neînţeles ca acest om să-si atingă scopul, ţinând seama de mijloacele pe care le foloseşte. Ai vrea
sa facem împreună acest exerciţiu. El nu vrea sa i se spună lucruri neplăcute. Doresc să fiţi cât mai punctuali,
trebuie s-o ştiţi. Nu sunt acasă pentru nimeni, oricine ar fi. Nu sunt sigur că se simte bine, în urma acestui
tratament. Trebuie neapărat să scrieţi aceste exerciţii, ca să vă puteţi descurca în folosirea subjonctivului si ca
să-i cunoaşteţi toate secretele.

12
1) Trebuie să-i răspund prietenului meu care aşteaptă să-i fac un mic serviciu - mi l-a cerut de câteva
săptămâni şi este regretabil ca nu m-am ocupat înca de el. S-ar putea să greşesc, (lin1 n-as vrea ca el să ştie.
Este foarte util să faceţi aceste lecturi, trebuie să vă convingeţi.

m) -Nu mai adauga nimic, de teamâ ca el sa nu se înfurie. Ieşi in oraş, cu toate că ploua. Aşteptând să se
servească prânzul, am făcut o mica plimbare. Este greu de admis că acest om e capabil de asemenea fapte. fie
ca nu voia sa-si supere socrii, fie ca se gândea la urmarile actiunii, Paul renunta la planul pe care si-l formase.
Nu cred ca acest autor merita osleneala sâ-l studiezi în profunzime.

n) Dorea ca fiul ei sa plece cit mai repede la mare, ca sa se poata vindeca radical. Ar fi acceptat ca el sa vina
dar nu credea câ este sincer. Tînara mama se temea tôt timpul ca fiul ei va fi victima unui accident. Ceea ce e
important, e ca aceasta stare de lucruri sa ia sfirsit. Ii era deosebit, de penibil câ vecinii auzisera discutia.
Tâcu, de teamâ ca mama ci sa nu se supere.

o) Nu tinea deloc ca el s-o însoteascâ. Nu este de mirare câ Guy nu a fost invitat la receptie. Ar fi vrut ca fiul
ei sa nu ia lucrurile cu atîta usurinta. Presupunind câ Yves este vinovat, nu trebuie sa va purtati astfel eu el.
Trebuia ca sotul ei sa fie grav bolnav, pentru ca sa se hotârascâ sa cheme un medic. Pe strada aceca nu exista
nici o casa din care un copil sa nu fi plecat la Universitate.

p) Este curios câ Rodolphe a studiat materii eu total deosebite de meseria lui. Era limpede câ Alphonse era ho
tarît sa refuze oferta, desi eu, în locul lui, as fi acceptat-o. Cum se face câ nu va cunosc? Asteaptâ sa i se
serveascâ de baut. Nu sunt convins câ Andrei are dreptate. S-ar putea ca aceastâ actiune sa nu reuseascâ,
oricîte eforturi am face.

9. Traduisez en français:

a) Ar fi fâcut-o dacâ i-as fi cerut-o. El stia câ dacâ tatâl sau s-ar fi opus, câsâtoria lui n-ar mai fi avut loc. Cred
câ ar fi acceptât conditiile dacâ le-ar fi cunoscut la vreme. Dacâ ar fi avut titnp sa se ocupe de aeeasta
chestiune, sînt sigur câ i-ar fi acordat alentie. Voi veni dacâ vremea se va îndrepta. Dacâ toate conditiile ar fi
favorabile, ce s-ar opune îndeplinirii dorintelor tale? Dacâ v-ati gîndi putin la ceea ce a fâcut acest om pentru
voi, ati avea motive sâ-i fiti recunoscâtori.

b) Dacâ n-ar fi venit, i-as fi telef'onat. Cred ca dacâ ai încerca sâ-i vorhesti, l-ai convinge. Toate aceste
neplâceri nu s-ar fi produs dacâ Mihai nu s-ar fi amestecat în chestiuni de acest gen. Nici unul dintre ei nu ar
fi luat aceastâ hotârîre dacâ ar fi stiut despre ce este vorba. Stii ce ar face George dacâ ar afla? Este sigur câ
dacâ ar fi stiut, s-ar fi dus si el acolo. Va renunta sa vorbeascâ dacâ nimeni nu-l va asculta. Dacâ 1-ati
cunoaste pe vârul meu, nu ati vorbi astfel.

c) Vom merge la pâdure dacâ vremea o va permite. Ce ar spnne mama dacâ ar afla? Dacâ nu 1-ati fi încurajat
pe Paul, nu ati fi avut acum neplâceri cu el. Dacâ nu ai fi comis o asemenea gresealâ, as fi putut sa te ajut.
Dacâ se va câsâtori eu Petre, nu va fi fericita. Multe lucruri i-ai spune dacâ n-ar fi susceptibilâ. Dacâ 1-as fi
cunoscut personal, i-as fi spus ce cred despre fiul lui.

d) Va merge la receptie dacâ va primi invitatie? Dacâ Ion n-ar fi intervenit la timp, poate câ situatia nu ar fï
fost salvatâ. Ar fi fost distrus dacâ propriul lui copil i-ar fi vorbit astfel. Multe lucruri frumoase ar fi realizat în
viatâ dacâ ar fi fost perseverent. Crezi câ as fi reusit sâ-1 conving daca as fi încercat? Cite greseli as fi evitat
pînâ acum daca as fi fost mai prudent! Eram sigur câ ai fi refuzât sa vii la mine daca te-as fi invitât.

e) Ar fi cîstigat lupta dacâ n-ar fi renun1;at atît de uçor la ea. Nu ar fi manifestât atîta disprct fatâ de acest om
dacâ i-ar fi cunoscut adevârata lui valoare. S-ar fi situât pe primul loc dacâ ar fi râspuns mai sigur la ultima

13
întrebare. M-as fi dus sâ-1 primesc dacâ as fi sliut la ce orâ soseste trenul. As fi început sa ma pregâtesc de
mult dacâ as fi stiut câ examenul este atît de greu.
f) Dacâ vremea nu s-ar fi îndreptat, nu am fi putut pleca la mare. N-ai fi crezut tôt ce ti-am spus dacâ nu ti-ar
fi confirmât si vârul tau. Dacâ as fi bânuit câ este incapabil sa gîndeascâ singur la aceastâ chestiune, as fi
încercat poatc sâ-i dau su-gestii. As fi crezut câ exagereazâ dacâ Marie-Jeanne nu ar fi fost de fatâ la discutie.
Ar fi ajuns départe dacâ ar fi ascultat de sfaturile pârintilor sâi.

g) Dacâ ar fi durât mult, valul de câldurâ care s-a abâtut asupra regiunii ar fi fâcut victime. Nu as fi pierdut
speetaco-lul dacâ nu ar fi început sa plouâ torential. Nu m-ar surprinde dacâ 1-as auzi fâcmd o asemenea
propunere. Dacâ as putca protesta împotriva lui asa cum înteleg eu, as face-o. Nu as sta la gînduri sâ-i primesc
ajutorul, dacâ mi 1-ar oferi. Ce s-ar fi întîmplat daeâ Guy n-ar fi intervenit?

h) René nu ar fi plecat dacâ 1-ai fi retinut. Bânuiala lui ar câdea de la sine dacâ te-ar cunoaste bine. Gît de
nefericit ar fi dacâ ar cunoaste adevârul! Dacâ ar fi ascultat-o pe marna ci, nu s-ar fi despârtit niciodatâ de
ihai. Mi-ai face un mare ser-vieiu daeâ ai vrea sa vorbesti eu Robert in locul m eu. Dacâ ai fi luat-o pe aceastâ
stradâ, ne-ai fi întîlmt.

i) Dacâ ar h iubit-o eu adevârat, nu ar fi pârâsit-o nieiodatâ. Nu as rcfuza aeeaslâ oferlâ dacâ mi s-ar propune.
Daeâ 1-ni fi cunoscut îndeaproape, ai fi remareat eâ omul aeela cra d(> o timiditate bolnâvieioasâ. Cum ati fi
reaetionat dacâ vi s-i>rfi adus aceastâ veste bunâ? Ce-ar fi fâcut dacâ s-ar fi aflat într-o ascincnca îniprcjurare?
Dacâ am fi fost invitati, iie-ani fi dus negresit.

j) As fi râspuns la întrcbarea dv. daca mi s-ar fi parut logieâ. S-ar fi dus sa vadâ accst spcctacol daca i s-ar fi
spns câ mérita osteneala. Cum s-ar fi descurcat aceastâ femeic dncâ ar fi avut de fâcut falâ unei astfel de
siluatii;' Ka nu ar fi inlrat In caméra fralelm ci dacâ ar fi slml câ iloai'ine. Mu ar fi aelio-nat aslfel dacâ nu ar fi
fost scos din lire.

k) \-ali fi prezeniat dacâ ali fi fost projjâlh i'.1 Am fi fâcut sacrificiul dacâ ni 1-ati fi eerul\ ÎS'-as l'i cic/.ul,
niciodatâ accsl, luciu dacâ nu ni 1 - ri t i fi povcslit cliiar dv. Cine stie ce mi-ar fi râspuns dacâ i-as fi adresat
o ascmeneu inlrebare!

1) Pc undc te-ai fi pliinbat dacâ ai fi avut ocazia sa 1c duci în Franta? Fjica Marici cra foarte c^oisiâ; ca nu ar
fi îndeplnnt o dorinta a mamei ci decît dacâ i-ar fi convenir. M-as fi dus sa vâd noul aparlament al eoleo-et
mêle dacâ nu as fi fost re-linuta. As fi avuL satjsl'ac|ii mari dacâ fuca mca ar fi sludial mcdicjna.
10. Traduisez on français le texte stiwatd:
— Ce ai alcwe dacâ ai plcea a nul aci'sla înlr-o cxcursie'.'
— Dacâ as plcca în accsl, an înlr-o cxcursie, as \ rca în |)ri-niul rînd sa vi/.itez l'Ynnla. Te asiour câ dacâ îmi
voi pulca ])crmile accst lueni, nu voi scâpa ocazia. \ oi putca, dacâ voi miM'ge acolo, sa vâd f.usrul, un
vechi ms ni mcii. Si dacâ voi A'izita (iiivriil, Monna Lisa ma ^■a mlercsa ccl mai miilt.
— J)ar dacâ nu vei pulca sa le oprcsli jnea mult tinip la Paris, ce vei alcpc:'
— Toi IjUviuI. Dacâ nu ma voi opri decit jiulin linij) la Paris, \i\v opia pcnlru .Luvru, dm doua molive;
peniru câ res-]iirâ |ia<>iiu de isiorie l'rancc/.â si pcnlru câ aria popoarelor este l'cjirezcnlalâ acolo in
lalilouri iiiuiiloarc îu lal,a cârora le o[ircsli ca in lala toi alilor modèle aie jicriccl uiiiii.
— Dacâ as pulea sa le însolcsc, m-ai lua eu hue \\\ phmliaii a lai1
Desigur. Daca am pleca im|ii'einiâ si dacâ am avea ace-lasi itinerar, ar l'i foarle hine, câci am pulca vedea si
comeiila aoeleasi litcruri.

10. Traduisez en français:

a) Cînd am vizitat Drcsda, m-am dus, desigur, sa vAd cc-lebrul muzcu de artâ. Operele artislice pe care le-am
vAzut aeolo sînt într-adevar remarcabile. Ghidul ne-a vorbit orc în-Iregi despre clo. Ain fost îneîntati (de ele).
Ma gîndcsc sa revin acolo vara viitoai'o, fie chiar pentru a revedca aceleasi pînze.
14
1>) Vara treeuta am vizil.al Moldova si am stat mult linip acolo sa admit* manastirile — nu stiu daca li-am
vorbil despre ele. As vrea sA ma reîiitorc acolo, pentru eA nu se poate admira îridea|uns perfectiunea
arUstieA a acestor monumente.
c) Am pnrnit sensoarea dv. si va niultumesc. Mi-ati anuntat în <;a Irimilerea unor paehete; nu am primil nici
unul pîna acum. VA annnl: eu aeeaslA ocazie ca am fos! admis la concurs si cà sînt t'oarle niîndru. VA Irimil.,
séparât, nistc carli pentru J'iul dv. ; cînd nu va mai avea nevoie de ele, il rog sa mi le restiluie.

11. Traduisez, en niellant en ou y, selon le cas:

a) Ku nu doresc sa ma oeup de aceasta chest.iunn, dar dv. ma siliii. In eopilane eilearn romane de avenhiri eu
o atenfie alît (Je seriipuloasâ ineît ma mir si azi. Nu L(^ sfAt.uicsc sa ^■ezi aeest speetacol; te vei înloaree
deeeplionat. Fralele meu mai mie ai' vi'(;a sa studieze muziea, dar tatâl meu nici nu vrea sA aiidA de acest
lueru. ('înd am vizilat expozilia, am fost uimit de speeLacolul eare ma astepla acolo.

b) Ueazia eare mi se oferea era ispilitoare; n-am pulut sa-i l'ezist. Aeest imAr scriitor daloreazâ mult
profesordor sai; cl este eonslient de aeeasla si le este reeiinosealor. Hste o ehes-fiuni! exlrem de serioasA si
as \r'ea sa-i aeunlat.i miilla iinpor-l.aiila. Nti are diu'il sa paslre/.e, aceste nianuaJe; sînl einios sa
allu ce va taee eu ele. Aeeasla problemâ e grava; Irebuie sa ne gîndiiii senos J;i ca. c) Se întoarsc tîrziu
acasâ; îsi privi casa: toate ferestrele îi cran luminal.o. Plecâ la larâ fârâ sa anuntc cît timp va sla aeolo. îsi
suparase mania si avea remuseâri. Voi sâ-i zîmbeaseâ, ilar nu reusi. îsi iubea fiul si îi fâcca elogiul fata de
prieteni. Lasâ acesl.e evenimcnte triste; nu trebuie sa le mai dai alenlie. îsi jignise prielena si era sincer
întristatâ de aeest lucru.

d) Era un om slab si prietenii lui profitait. Strainul scoase portmoneul plin de bancnotc; avca multe. Nu
foloseam acel serlar; îmi pâstram acolo corespondcnt.a. Dacâ am luat aceaslâ hotârîre, este pentru câ aveam
dreptul la aceasta. Era atît de îndurerat de vestea primitâ încît toatâ ziua îi fu stricatâ din aceastâ cauzâ. Nu si-
a putut realiza planurile, împrejurârile i-au fost potrivnice.

e) îi plâceau mult vîrfurile muntilor acoperite de zâpnda; mergea des la munte pentru a le admira splendoarca.
Tinea neapârat sâ-si realizeze gîndul; nu puteam sâ-1 împicdic de la aceasta. Am început aceastâ aeliunc si
trebuie s-o continui; nu pot rennnta. Era un secret de familie; nu am fi s tint nimic despre el dacâ dl. D. nu ar fi
vorbit. Çtia întotdeanna la ce sa se aslepte, eu verisoara ci. Proiectul era atrâgâlor; fata rezistâ însâ înainte de
a consimti.

f) Este o împrejurarc fericitâ si Alain cautâ sa tragâ folos din ea. Ascultâ eu multâ atentie cuvintele rostitc
si le înte-lese semnificatia. Nu puteam refuza, nu aveam dreptul. Ai vizitat Praga? — l)a, am slat acolo un
an si m-am întors eu ammtiri plâcute. Tînârul îsi anuntâ gazdele ca doreste sa se mute si ele îi râspunserâ câ
nu vâd în asta nici un inconvénient. Trebuia sa termine o data eu aceastâ situatie intolera-bilâ, acum era
convinsâ.

g) 11 jignise, dar nu suferea pentru aceasta. Ineercâ sa pro-testeze, dar fu incapabilâ. Crczuse în vorbele
Yvonnei, dar acum nu mai credea. Guy fumeazâ prea mult: nu stingo o tigarâ decît pentru a aprinde
alta. Primele doua încercâri esuasera; imagina o a treia. îti voi trimite volumul, dacâ tii atît de mult. Vrea
sa intervinâ în favoarea mca si mi-a cerut autorizatia. Pregâteste-te din vreme, altfel nu vei reusi, nu te
gîndesti?

h) Revislele sînt interesanle, dar îmi mai trebuie cîteva. Masina se apropia, îi auzeam zgomotul.
Gasi circulara pobirou s! se gt'âbi sa îa eimoslinla. Se duse la conferinfa si-si vazu eolegii. L-am convins
pe lioliert sa meargâ la leafru — cl care nu s-a dus de cîliva aiu. Desehise bufetul ca sa caute duleeala de
zmeura. Jsi vîndu manlonl si asteptâ ocazia sa ciimpere allul, modem. Muzeiil era jnclns si liirisLii trebuirâ sa
se consoleze. Nu eitise meiodnlâ un tratat de Drept international, pentru prima oaru deschidea unul.
15
i) Ceea ce mi-a povestit, era adevarat, aveam eertitudinea. Iliiiiarise disent ia fftra sa piarrlâ un cuvînL. Voi
procéda asa cuni cred; cine nia va împiediea? Nu-mi place casa accea, ma simt prost cind ma due. SaJonul era
mare, primeau zilnic prie-leni. Ceea ee mi-a povesUl, înii ajuiifre, nu am nevoie sa stiu mai inuJl. l'aslrasein
sensoarea Jârâ sa ma mai ating de en.

j) llâsloia ull.imele minière aie revislei: i-ani certit si eu cî-le\a, dar nu mi-a oleril. J'ai'asise sludide d(^ drept
si nu se niai oeupa de ele. Cuvinlcle lui suit prea cloyioase, nu ma niai încred l'n cle. Kste un (iras prea
zgomotos, nu ai putea trai acolo. lala noile dispo/il.ii, luati, ^â rog, cunoslintâ. Ti"aln adus eaj'lca, stiu câ fii
inu.lt Ja ea. Stia desprc ce se vorLise, dar se J'erea sa faca cea mai mica aluzie.

k) Am vizitat noua ]ibrarie si am vazut destule lucruri in-leresante. Nu cunosti încâ viata din Bucuresti, spuse
Maria eolegei ei, proaspàtâ studentâ, dar te vei obisnui eu ea. Nu e amalor de vinuri, dar îi place parfumai lor.
Situatia mea e complicatâ, dar voi seâpa. Ti-ani spus sa pastrezi revista pe care l.i-am dal-o, ce-ai fâcut eu ea?
Avea o muncâ neinlere-sanla, nu se putea resemna. Descoperise unele fraude si La-nuia si altele. Asistaso la
dramâ si fusese îndurerat. Era lauréat si se lâuda eu asta. Il inleresau aceslc problème, refleeta asupra lor.
Chiar daeâ are argumente convingâtoare, ar trebui sa nu tina seama de ele în aceastâ împrejurare.

1) l'rocesul a durât mult tinip, i-am urmarit fazele eu in-leres. Primise mulle scnsori, dar nu pas Ira deeît
una. ])aca ar avea vreun secrel, nu-ar vorbi despre el. Sludia eu pasiune lablourile înl'îlnile peulru a le aprecia
autenticilatea. Çi-a eumparat un dietionar pentru câ nu avea. As vrea sa ma ocup piitin de educatia ei, dar nu-
mi recunose nici un drept. Nu arn pu lut participa la eonsfatuire: care au fost rezultatele? ^ptiu ce ati vorbit,
am fost informat.

m) Nu-ti voi vnrbi despre \ aloarea aerstei teze, vei judera sinjjur, citmd-o. Il siislinu privirea, tara sa para
emntional. Trebuia sii-1 convins, eel piilm aveani speranla. Cumparase earlea, dar era ineapabil sâ-i apreeieze
vaioarea. Asculla cri-licile si se mâri;ini sa raspunda |)im afirmahi ^'aiji. Kala ù eeru \oic sa incarna la eole^a
ei, dar latâl sâu refuza sa con-siinla. Asculla loale acesle cuvinle l'âra sa ]>oala raspunde, Nu-i plaeea viniil,
dar aecejila (.'itesa picaUin. Ar Ireluu sa proleslez, dar nu nia siitiL m slart;.

n) Ain avul un esec. dar nu disper. Tinea niull, la liililioleca lui, nimeni nu avea voie sa se alinéa de ca. Se
purtase ca un lînar bjisil de edueaUe si marna lui il aslcpla ca sâ-l nuislre. Incerease sa rezulve siurrur
exereilud, dar nu rcusise. h vorbisi; cam aspru si era dezolal. 1-a nparnt ronianul:' — Nu shu niinic. Mi-au
fâcut un sei'VK.'iu si le siul, îiiilaloi'al. Il erc/.i \ i-noval.' Ce dovezi ai.' Incercarea fusese g'i'ea, dar cl icsise
in-
«>) S|)cclacolul nu c liui), mi se <!ucc iiuni'iii. Jsi aranjase fiunios cannera isi inMalase un birou non. .Mai ai
li^an.' — Xu niai ani deeît doua. — Dâ-iiu un;i. 'laln ;;ascslc ca cilesc prea mnlle romane polihsle si ar vrea sa
cilesc mai piiline. Nu i-nm împrmiiulat J)am, desi aveam la mine. — Aveai.' De ce nu i-ai dal.' A luplal jieulni
accasla silual.n', jtenlru ca avea dri'pl.ni la ru.

Meme exercice :

b) Eslc un prieten desâvîrsit, de a carui discretie sînl. sigur. Este un proiect ni f'ala eâruia czitâ. Gainera a
efirei usa c des-ebisa e a moa. Ea reîua cartea a carei leetura o întrerupscse. Scriilorii aie caror cuvinlo le-am
citai, sînt cunoseuti în tara noaslra. Actorul a récitât poezia eu loala eâldura de eare e eapabil. Aceasta era
cartea de cari; aveam ne voie si pe care o caulnm. Sludiul dospre care v-am vorbit, ar Irebui sS-l cititi în
întregime.

c) Acesl dramaturg a scris o piesa noua ni eSrei sul)ioct vi-1 voi jiovosli îndala. l^.slc un prieten délicat —
îitii spune în-totdeauiia cuvuitclc de care a ni cea niai niiilla nevoic. ^lili la ce ma gîndese:' La alliumul de
16
eare mi-al.i vorliit. lmi amin-Icsc încâ de modul slràlucit, în care laspundea acest sludent. Es l.o un aulor
desjire care slim pu fine liieruri. I! cunosc bine pe aeest copil si sliu de ce este în slare.

d) Studenlii de aie caror rezultale profesorul a fost. multu-mil, suit colegii irn.'i, aeeia pe eare vi i-ain
prczenlat pe stra'da si despre care v-am vorliit de iiuillc ori. Mihai ini-a reslitiiit, în sfîrsil, nolilel(> pe care i
le îniprumii tasem si din cauza ca-rora nii-aiu pierdut exameinil. Ea îmi ceru sâ-i împrumut cîlova
cârli despi'e cace fi %'oi'liisem <>n euhiziasm. ("opi'ul îi punea niainoi salo întrebâri la care
îneercase în zadar sà-si râspunda singur.

e) l'rimul ininislru a t.inut o confcriisla de presa în cursul câreia a facut. declarafii importante. Ea se afla într-
o siluatie jenautâ, dm care nu zarea nici o iesire. Ectele în inijlocul câ-rora se gasca îl ainuzau inult prin
întrebarile Jor candide. !si jiusese valiza pe mnsa deasupra eareia alînia o lustra (•nornia. lata-1
pe tînârul la a carui pregatire uni conlribuit alît de muJt.

f) Aveti de faeut eforturi la capalul carora va aslenpta o leusil.a indiscutabila. Detest tonul arogant eu
care se adre-seazâ colegilor sài. Eiti linistiii: este un eaz caruia îi acord cca mai mare importants. Am studiat
eu atentie aceastâ propu-nere, la baza câreia am reusit sa disting adevârala inlenl.ie. g) Va trobui sa traversam
aecasta pâdurc la capâtul carcia se alla cabana nonstrâ. Era o persoanâ de a eârci sincerilate nu se induise
nieiodalâ. Aeesl gînd cra iillimul la carc Mag-dalena se oprea. Priniejdiilc mari la carc Ion se expunea j)rin
aetiunile sale o nelitiisleau pu marna lui. Fusese o sâplâiuînâ gréa în eursul câreia mulle evenimente de loi
l'elul avuseserâ loe. Denise gliicea nelinislea sotului ei, de care Jacques nu în-drâznea sa se plîngâ.

h) Toatc piclurile în fa ta cârora se o|)risc aveau mai putinâ valoaro dccîl labloul pe care il vazuse în casa
prielenei ci. Isi deseluse tnbaelicra si seoase o tigarâ parl'uniatâ a eârei a roi uâ o asj)ira îndelung. li ci ! 1
iilliinclc ]iasaje la cari! se (.(prise. La înLrebarea pe care o adresase priniisc \m raspuns eu care se multumise.
Odile eilea eu nesat acesle pagini de la Paul al caror sens Irada o ernotie prolimdâ.

i) Tînârul dorea sâ-si învinga timidilatea a cârui victimâ fu-sesc întotdeauna. Era primul bal la care Cristma
asisla. Pe masa se afla o tava eu friplura de carc bolnava nu se atinsese. Marlin era un lînâr serios canna i se
pulea îneredinhi un secret. Henri îsi privi ta lu I a cârui vcselu; il iiilnga. Nu voia sâ-si dea l'ata iinui oui a
cârui familie nu o ciinostea. Familia câreia îi apai'linea era cunoseutâ în oras. Voia sâ-si vizil.eze prielcnul a
eârui casa noua nu o cunoslea.

j) Exainenul câruia Mibaela îsi siipuuea zibiie eonstiinlra cra ujicori prea sever. In biroul et, Odetle linea
ini'liise sen-sorile la care liuea în inod deoselul. 1! uibea nnill pe pricleruil sâu aie cârui prineipii le apâra. To\.
M. admira modul impeca-bil în care fiica sa se desciireasc în acea îniprcjurare. Pozil.iilc de care se
crainponase inainicul, au câzul în ccli; din urmâ.

k) lira iubilâ de acel oui a eârui exislenlâ niei mâear nu o bâmiia. Oamenii cârora le fâc-nse atîtea sorvicii, îl
uilaserâ. Aslcplâ râspunsul lui un inlerval de limp a eârui dura lit l'u incapabilâ sa o apn.'cieze. Hegulile de
comporlare a câror folosire i se recomandase la scoalâ, Ameiia le uilase eu desâ-vîrsire. într-o dirnineata gâsi
veslcjili Irandafirii pe eare îi îngrijis.i alîl de mult. Sora inea lociiiesile la munie; ea are o casa pria aie cârei f
ères Ire se vede pâdurea.

1) Simona rn-a ajutat întotdeauna eu sfnturile ei; este o priefenâ de carc suit muidra si de aie carei sl'aturi nu
ma pot lipsi. Il iubesc niult pe f'ratele meu, al carui ajutor J-am primit inlotdeauna eu Imciirie si de a c.ïrui
afeeliunc sînt si<nir. Suit cliesliuni eu pnvire Ja care ni-am exprimât déjà.

m) Sprijinul de cai'c li-am vorhil., Andrei mi-J aeurdâ eu p]a-cere; esLe un oin mlegni, pc al earui cuvînt se
poale coula. Catilâ o foaie de liîrlie în mijlocul carcia serjse eîteva cuvinlc. li înlinsft scrisoarea al cârei
conlinul i-l ascunsese pîna atunei. Nu-1 inleresa nici uniil din molivcle earora H se supnn îu po-juirnl oamenii
17
în asi.'infnea improjui'arf. Claire pnrta o roclnc noua a carei erniala loalii luinea o admira. Prielenii erau la
nii'eiit eu easaloria ei al carei secret voiso sa-1 jiaslreze ])îna în ullnna zi.

n) Omul caruia linea alît de miilt sa-i ascunda ji'îndiirile ci, i le cunoslea din prima clipâ. Asista la o discnlic
însuflclilâ la care Inau parle niai milite persoane. l'ianul la carc renun-lase, înecpii din non sâ-1 olisedeze. Mi-
ani procura h. récent ear-lile a eânir comanda ain fâcut-o aciim cileva limi. Slâtea ro-zeinala de fereaslra jirin
carc se zârea înlrcaga panorama a orasului.

7. Traduisez:
Ami mull de lucrii, ceea ce nu ma va înipiediea sa ma duc eîteva xi le la munie. ïpliu cet vrei sa-mi spui. Çtii
ce i s-a înlîm-plal lui Roger? (Juy nu credo nimic din lot ce i-a spus Alain. Mil) f i i m-a invitât sa fac o
excursie în Moldova, ceea ce ain acceptât eu placere. Fiului Mariei nu-i place sa învete, ceea ce e grav.

8. Traduisez également:

a) Familia mea era mai cunoscutâ în oras decît cea a prie-tenei mêle. Era o socielatc diferilâ de cea eu care
cram obis-nuila. h placca sa vorbeascâ eu cei carc erau de aeeeasi meserie eu el. Isi apropie scaunul de cel al
maniei sale. Era nevoilâ sa Iraiascâ într-o climâ deosebitâ de cea a regiunn dm care venca. (Gainera accasta va
deveni ccïi a fiicei mêle.

b) jsi cunoslea bine familia, ca si pe cea a sotului sâu. Avea un earaeler eu totul altul decît accla pe care i-l
atribuisem. Sînt dispus sa fac ceea ce-mi cereti. Avea eîteva fotografii pc birou: cea a mamei sale, celé aie
surorilor lui mai mici. Fata asta trece iar printr-o crizâ asemânâtoare eu cea pe carc a mai avut-o. Miliai ii
salvase viata si pe cea a fralilor sai.

c) Examenele s-au desfâsurat într-o atmosl'erâ mai calma decît cea din scsiunile trecute. Nu refuza
nimic celor care veneau sâ-i cearâ ceva. Râspunsul exact la întrebare nu esle acela pe carc 1-ali dal, dv. Toti
cei care s-au prcgâlit, vor reusi. Nu-i voi intîi pc aceia care m-au ajutat la nevoie.

d) Nu pot alribui asemenea inlentii celor pc care îi cunosc al.îl do bine. Câutâ dm ocbi pe cei pe care-i
cunostea. Toh ci'i caro o eunosteau îi admirau inlransigcnla. Printrc cei care asistau la conlerintâ, îl reeunoscu
pe Robert. Locul ei si cel al fueei ei erau în falâ.

e) Inlebgenla Roxanci o depâsea pe cea a colcgilor ei. Com-jiorlarca ei nu era cea a unei porsoaiKi
bine présente. Nu-i iulica pe eei care nu-si fâceau datoria. Tinea la colega ei; îi plâceau întîmplârile pe
care Ii^ povestea accasta. Cum s-au înlimplat toate accsteai' Oebii tâi seamânâ eu eei ai nuei l>une
prielene a mea. Intentia mea nu e cea pe care o crezi.

4. Traduisez en français:

Ain pelrccut. Junilc do vara la munte, en ni rnei. Dv. aveti moliveie dv., on le am pc aie mêle. Pârerea ta o mai
inleresantà deeît a iiica, Irebuie su reeunosc. Il anunlâ pe ai sài ca va în-lîrzia. Il considérai! ea pe nnul de ai
lor. Arc mi tempérament en tolul dcoschjl, de al lâu, de accea mi vu înicle^cli. N-nm sa uit nieiodala ce ali
facut penlru mine si pentru ai mei. Oa-menii aceia sinl prietonii lui, mi ai tai.

5. Essayez de traduire aussi les phrases suivantes:

a) Intenihle lor sînt identicc eu aie noaslre. Viata lor nu seamânâ deloc en a voaslrâ. Aveau o locuinta vecinâ
eu a noastrâ. Penlru prima oara se gâscau în fata unei personalitâti mai pulernice deeîl a lor. Exista cineva care
poseda o casa mai fruinoasS decît a lor. Jsi petrecu bratul pe sub al lui. Çi-ar fi dat viala pentru a o salva pe a
ci. Sînt ideile voastre, nu aie mêle. Casa lor era mai linislilâ ca a noastra.
18
îi) fitislunle laie si aie ei nu sînl totdeauna aceleasi. Parerea ei difera de a inea, ca si de a la, de altfel. Aceaslâ
doamnâ bâ-trînâ are grijâ de copiii lui si de ai mei. Solul meu are o munca dil'erilii de a mea, dur la fel de
pasionantS. Cmn pot sa-i dan Lueiei staturi in pnvinla profesiunii pe care ar Irebui sa o aleaga, cîittl nu rn-am
bolarît înca niei penlru a inea. Argu-nientele mêle le eiinoasleli ; as vrea sa le aflu pe aie dv. Privi-rea mea o
întîlm pe a Jui.

c) Mi-am consullal consul si am vàzul en esl.e la fel de précis ca si al 1Aii. Ij citi în oclii o si'mpatie care o
égala pe a lui. Nu-i place sn vorbeasca de meseria ei — nici lie de ail fel nu-li place sa vorbesli de a ta.
Oamenii aces Lia au aceleasi pâreri eu aie noastre si aie voastre. Copilul meu nu mi-a pricinuit necazuri — ni
ci al tau, dupa cîlc mi-ai spus. Nu-i puteam acorda înerc-dcrca mea, din moment ce nici el nu mi-o acorda pe a
lui.

d) Suferinfele taie si aie mêle au aceeasi cauza. V-am expus argumentcle mêle; pe ce le sprijiniU pc aie
voasire? Se întîl-neso rarenri oameni ca lai al meu si al tau. Transmite nlor lai salutai'ile noaslro. Ain planurile
mole asa num le ai si tu pe aie laie. Sentimenlele mêle în aceasta privinlâ seamânâ al il. de miilt eu aie dv.
Andrei nu mi-a pulut cîsl.iga niciodatâ încre-derea; niei pe a ta, daeâ nu ma însel. Avca un tempérament
ciudal. care cont.rasla eu al meu.

e) El îi tnarlurisi senlunenlele lui; alunei de-alu'a ea se în -cumela sa ] le dezvaluie pe aie pi. lala nolele
mêle; unde sînt aie laie? Ain primit mai mulle raspunsuri la întreliare; al lau mi se pave cel mai senos. Nu pol,
sâ-mi lin ruvînlul, alîta timp fît ÏS'ieolae nu si-l respecta pe al lui. Eu respect toate parerile, dei'i si pe a ci. \
uia sa runoascâ viala celorlalti, dav nu o dez-vâluia nieiodala ]ie a ei. lielahile dinlve ei seanianâ eu
aie noaslre.

f) Oniul aeesla avea sa devina înlr-o zi ce! mai bun priclcii al tau si al meu. Hidiea oeliii penlru a-i caula pe ai
ei. Ain facut aceasta jienlru satisfaclia la si a mea. \iala fratelui meu a fost foarte légal a de a mea.
Exislâ oare niulli eopii ea ai \ os-tri care sa nu adueâ decît liucurii ]iarin\ilor? 0 cauza alÎL de dreaplâ ca a
lor trelmie sa învin«a. Moravurile din aeeasla regiune sînt allele deeît aie noastre. Ain eolege l'oarlc
drâgiMo; cum sînt aie 1alc?

g) Socotelile pe care le-am facul eu nu seamana en aie lui. 1-am spus lui George eare sînt temenle mêle,
îar el mi li^-a îm-partasit pe aie lui. Am discutai îndehmg eu Miliai, dar nu ne-am înleles; prelenliile lui le
depasese. ]ie aie mêle. Era incapahila sa îiHeleaga un earaeler deosehil de al ei. Trebuie un ail talent deeîl al
meu ea sa realizeze aeeasla eomanda. Aeeasla caméra a fost eîndva a mea. Am prolilemele mêle asa eum le ai
si tu jie aie taie.

Traduisez en français:

b) Paca se întoarce Jacques, retine-1 si povesteste-i ce ti s-a întîmplnt. Nu-mi eere cailea pe carc mi-ai
îinprimiulat-o, Jasâ-mi-o încfi, li-o voi rcstitui. Copilul AmeJiei era încapâfînal ; ea il lua ou hinele, î]
mîngîia, îi dâdea eu rahdare expliealii. \oia sâ-i dea o ammlire; Venise ntomenlul sa i-o ofere. Cumpâ-rati eârti
pcnlru nepojii dv. de Ja laiâ si trimileli-le juin posta.

c) Mamisi'i'isele, i se înapoiau farâ expliealii. Slia eâ (i iu-heste, de ce nu 1-0 spunea? idora h se pârea
alisurdâ. l'rimi în sfîrsit allunnple eare ) se promiseserâ. Nu le voi niai supàra meiodaîâ, spuse IWihai inamei
sale. — Mi-o proniitii' — Ti-o jur. Ji zîinlii si o Jinisli. A m o daloiio falâ de Jean. — Plâ-1este-i-o. Mi-am
formai: o parère despre ei. — Spuncli-lc-o. Cumparase allnimele penlru Jacques si voia sa i Je îninîneze.

d) Jmi eere o favoarc prea mare si i-o xoi icfiiza. Aliludiuea lui era irnpccaliilâ ; ciné i-o jiulca reprosni' ()
eâulâ diu oclii, o gâsi si îi zîinbi. Aeeasfa ÎJidràzneal;! fala de irazda, nu mi-as ii j)ermis-o nidodalâ. li
midliirni, oferiiidii-i un fialiar de sain-panie. Aces!, om îi répugna si se gîndi sa i-o spunâ. Win^ea asl.a nu e
19
a ta, Paul, e a lui George, înapoiaza-i-o. Le înloarso spatelc si îi pfirûsi. Toli oamemi aeeia il priveau, îi
vorheau. Voiam sâ-i smulg niârlurisirea, dar nu reuseam s-o fac.

e) Lua scrisorile si i Je înlinsc. J{efuza sa creadâ ecca ce îi spui, degealia încorci sa i-o demonstrezi. Vrn sa
stie conli-nutiil romanului Ja enre luera Aîaria, si ea i-l cxplicâ. lia îi întinsc mîinile zînibind; el i le luâ si i Je
slrînse. Mi-ai promis un basm frumos; te rog, mamâ, po\ esLes[e-rni-l. Luâ Jiaina si i-o arunca pc unieri. Ei
îi plâcea enorm inefui si eJ era holâ-rît sa i-J ofeie. Aeeaslâ a doua Jucrare a sa nu era inspira ta de Mom'ca
si Imârul seriilor nu intcnliona sa i-o dedice.

f) Chiar daeâ nu veli fi de aeord eu ideea mea, en v-o sugerez. Purtarea la de aseara nu a jbsl eea mai
indiiMla, dar nu li-o rejtroscz. Aeeaslà propimere, eu i-am Jàeul-o. (.îroseaJa aeeasla, nu mi-o yoi iciia
nieiodaîa. Nu sînt ideile mêle si v-as !i recu-noseâtor de n nu mi le aliilmi. Vcstca era ademenitoare; îu-cereâ
sa i-o anunte în aeeeasi seara. Rliu câ nu ai venit sa ici revisteJe, dar eu îi le dau; eitesie-le si înapoiaza-
ini-le. Mîn-carurile pe care li Je-ani descris, marna ni le servea lamasâ.

g) A procédai asa cum a orezut de cuviinta, nu eu i-o ceru-sem. H iubea; i-a dovedit-o în mai muhe rînduri.
Este un ora lipsil de tact si n-am vrut sa i-o ascund. De vreme ce slii acest lucru, de ce ma pui sâ-1 repel? Nu
le-ai pregâlit. serios pentru concurs, rezullatul mi-o dovedeste. A veint sâ-mi cearâ 100 de franci. — I-ai
împrumutat? Lui Denis îi plac unele cârti din liiblioleca dv., si ar vrea sa vi le cearâ. — 1 le voi da eu plâcere.
V-am adus dictionarul. — Lasà-mi-1. Luâ scrisoarea, o desfâcu si începu s-o eiteascâ.

h) Marna lui George voia sa-i eunoascâ colegele si el j le pre-zcnlâ. îi luâ mîinile si i le slrînse îndelurig. Le-
ain spus ce ,'iveam sa le spun. Sosisera mai muhe scrisori pentru el, dar portâreasa nu i Je înmînase. lmi
vorbesti atîta de colcgul 1au încît o sa niii l'a ci sa-i slimez. 'J'oate aeeste cari i Je-am citit, vi le înapoiez. Le
scrise mai mulle scrjsori si (Ii) je trimise în aceeasi zi. Au cumparat cîteva paelicte de ligâii ji le-au oforit
unchiului lor, care le-a multumit.

i) Felicilàrile dv., nu aveti nici o grijâ, i le-am transmis. Le voi Irimite càrti, îi voi invita la mine.
Devotainentul sâu era absolut; nu stia cum sa mi-1 dovedeascâ. Am aflat câ s-a exprimât neelegant la adresa
mea, dar nu i-am reprosat-o niciodatâ. Trebuia sa intervinâ, constiinta i-o cerea. Nu era de acord eu aceastâ
solutie, asa cum i se propunea. L-am cunos-cut pe tînârul poet, dar nii-1 închipuiam eu totul altfel. Çtiau ca
împrejurârile le vor fi favorabile.

j) Nu voia sa se lase convins de rezultat; dupa ce i l-am spus de cîteva ori, i l-am mai répétât o data. Le-am
fâcut acest ser-vieiu fârâ ca ei s-o stie. Ideile acestea, ea i le sadise în suflet. Se apropiarâ de post; santinela îi
opri si îi întrebâ unde se duc. Se întrislâ aflînd câ Graziela îl minte, câ îi ascunde adevârul. Le alribuiam
gînduri secrète, pe care nu le aveau.

k) Felita îsi iubea pârintii: supusâ ^ointei lor, îneerca sa citeascâ în piïvirile lor ceea ce putea sa le facâ
plâcere. Tin mult la acesti oaincni; le sînt reeunoseâtor pentru ceea ce au iâcut pentru mine. De ce te porl.i
astfel eu surorile lui Pauli' Le-ai inspirât teaniâ. îsi iubesle colcgii, nu stie ce sa mai in-venleze ca sa le facâ
plâcere. Le oferi prâjituri si le spuse sa se serveascâ. Studenjii se duceau la înunca patriotica; trecâ-lorii îi
priveau si le zîmbeau.

15. Traduisez les phrases suivantes :

a) Megizorul picsei reprczentate în ultima parle a stagiiinii esle un om plin de seriozitate. Exponcnt ni tmerei
général» de artisli, cl vrea sa elibereze teatrul de rutinâ si îsi conducc eu fermitatc cebipa, fârâ sa
minimalizeze aportul adus de cel din iirmâ colnboralor. Tratativele la care am asistat si pe care Je-am
urmâril, eu atonlie, au fosl condusc eu abihtatc si se-riozilate. Pianistul cînta farâ parliturâ.

20
b) Oferta dv. este de o naivitate ncmaipoinomiâ; n-as pulea sa o accept. Inundatiile au fosL
catastrofale. Echijiajul a aleiizat teafar si nevâtâmat. In faîa liijjunalului, delapidatorul a îneercat sa fie si
sperjur. Pe pcronul garii milita lurne venise sa asteplc pe marele dirijor. Protestele opiniei publiée au
déterminai eliberarea detinutilor.

c) O luse rea îl chinuia; doctorul i-a recomandat calmante si gargara. Tinerii absolvenli au fosl vepartizali în
regiunilc de unde venisera. Camus a fosl un scriitor de origine proletarâ. Fonduri serioase au fost alocate
pentru dezvoltarea regiunii.
Parlerai casei nu avea balcon. Din pimet de vedere teorctic aveU druptale, dar asa cum merg lucrunle nu crcil
t'a rezul-talui final va fi col preconizat fie (iv.

d) Nu ne plac vcrbele reflexivc dm cauza promimelor rellc-xivc care ne dau mult de furea, mai aies la
tinipurilc coinpusc. Ain reusit, prin inlcrmcdiul lui Petru, sa inlru m legatura eu regizorul si sa îi propun
eolaborarea mea. Trebuie sa acliu-nâm eu prudeniâ, oricit de mare ar fi lentalia de a pune mina pe râufâcâtor,
spuse inspectorul.

e) Tcancul de cârti de pe masa ma împiediea sa serin. La bibliotecâ o mullimc de citilon asteplau sa li se

aducâ re-vistele cerutc. PuUiu namcm se l'eseiiiiieaza in viala; niajori-latea luptâ pentru a-sirealiza idealurile.
O ebenlelâ iniensa astepta deschiderea magazinului.

f) Ni s-a predat aslâzi o lecl.ie despre polonizare. Plouâ; puric-t.i galosii. Çi-a amanclat ceasul. In urma
aminlului diu ziar, am primit cîleva oferle. Avua un Inrou de import-export. L-am cunoscut pe fratele
Manei: csle regizor de cinéma. Nu vreau sa am de-a face eu George: e un spéculant. Sora Anei e laboranta.

g) Casa Elvirei este asezata lînga abator. Argumentul lui nu este concludeut. Pedeapsa iniraclorului a
fost comulalâ. Am vazut toate picsele dm aceasta slagiune. Au adresat un protest guvernatorului insulei.

h) Fata aceasta se îmbraeâ eu multâ simpblate. 0 cistornâ a explodat. Vorbele imprudente aie lui Ion au
gênerat noîntc-legeri între membrn familnlor înrudile. Filmul pe care l-am vazut de curînd dezbate o tcinâ
nilcresanlâ. Am apreciat seriozitatca eu care impresarul încerca sa rezolve problema spectacolelor.

i) O noua racbetâ cosmica fusese lansata. Generalul M. este un bun strateg. Çtirea era calaslrofala. ilegiunea
era invadai.S de çobolani. Casa avea un parler înalt. îsi rezolvase problema prin intermedml unui coleg. Era
obosit din cauza tusei care nu-1 lâsase sa doarmâ. Se exprima eu naivitate despre problème fundaiîienlale. Nu
c îûneer; poarta înlotdeauna o inascâ. Am vâzut cîteva dintre filmele premiate la festival.

21