CONJUNCTIA

 Conjunctia este partea de vorbire neflexibila care indica raportul de coordonare si

subordonare intre parti ale propozitii, o parte de propozitie si o propozitie, sau intre doua
propozitii.

     I. Dupa forma, conjunctiile sunt:

     - simple : ca, sa, ci, dar, de, fie, daca, ori, sau, fie, etc.

     - compuse : ca sa, ci si, cum ca, si cu.

     - locutiuni conjunctivale : macar ca, pentru ca, cu toate ca, chiar daca, in afara, macar de,
de parca, pana sa, fara sa, din cauza ca, in caz ca, in loc sa, de vreme ce, in timp ce, in vreme
ce, odata ce, dupa cum, fata de cum, ca si cand, ca si cum, dupa ce ca, si cu, etc.

     Conjunctia se intalneste atat la nivelul propozitiei cat si la nivelul frazei.

     Rolul conjunctiei la nivelul propozitiei.

     1). leaga doua sau mai multe parti de propozitie de acelasi fel.

     Exemple:

     Cartea si caietul sunt pe birou. (doua subiecte)

     Rochia aceasta este noua si frumoasa. (doua nume predicative)

     Copilul cuminte si silitor invata mult. (doua atribute adjectivale)

     Placerea de a invata si de a scrie este mare. (doua atribute verbale)

     2). doua parti de propozitie diferite:

     Oricand si oriunde e nevoie voi veni. (complement circumstantial de timp si complement

circumstantial de loc)

     Oricine si oricand poate sa ma viziteze. (subiect si complement circumstantial de mod)

     Orice si oricum e posibil. (subiect si complement circumstantial de mod)

     3). o parte de propozitie si o propozitie secundara:

     a). de acelasi fel:

     (subiect-subiectiva)

     Mi-e dat a fi fericit si sa ma bucur de voi.

     nume predicativ - predicativa

     El a devenit neserios si cum nu-l stiam noi.

     complement direct - completiva directa

     L-am intalnit pe el si pe cine nu ma asteptam.

     b). cu functii diferite:

     Te-am intalnit intamplator si unde nu ma asteptam. (complement circumstantial de loc si

subordonata de loc)
     Eu ma bucur de succesul tau actual si cand vei fi student. (complement indirect si
circumstantiala de timp)

     La nivel de fraza, conjunctia leaga:

     a). doua propozitii de acelasi fel in raport de coordonare:

     - copulativa: si, nici, precum si.

     - adversativa: dar, iar, insa, ci.

     - disjunctiva: fie, sau, ori.

     - conclusiva: deci, asadar.

     II. Dupa felul raporturilor stabilite intre partile de propozitie sau intre propozitii, la nivel de
fraza, conjunctiile sunt:
     A). Coordonatoare (leaga parti de propozitie sau propozitii de acelasi fel):

     - copulative: si, nici, precum si.

     - adversative: dar, iar, insa, ci.

     - disjunctive: fie, sau, ori.

     - conclusive: deci, asadar, prin urmare (locutiune conjunctionala)

     Propozitiile in raport de coordonare pot fi ambele principale sau ambele secundare.

     B). Subordonatoare - raportul de subordonare se stabileste intre o propozitie principala-
regenta si o subordonata.

     Subordonarea se realizeaza prin conjunctiile subordonatoare: ca, sa, daca, de, etc. si
locutiuni conjunctionale: pentru ca, deoarece, fiindca, din cauza ca, etc.
     Rolul de element relational intre regenta si subordonata este indeplinit de o serie de
locutiuni conjunctionale: pana sa, pana cand, pentru ca, etc.
     Alte parti de vorbire cu valoare de conjunctie
     Rolul de legatura intre propozitii este adesea indeplinit de alte parti de vorbire.
     Acestea sunt:

     1). Adverbe interogative-relative: unde, cand, cum, cat si compusele nehotarate: oricand,
orisicand, oriunde, orisiunde, oricum, orsicum, oricat, orsicat.

     2). Pronumele interogative-relative: care, cine, ce, ceea ce, si compusele nehotarate:
oricare, orisicare, oricine, orisicine, oricine, orisice, etc.