Propoziția completivă direct

Completiva directă este subordonata care îndeplinește în frază funcția sintactică de complement direct pe
lângă cuvântul determinat de regent.

A învățat a citi.
A învățat să citească.

Întrebări: pe cine? ce?

Termeni regenți

- Verb (locuțiune verbală) tranzitiv(ă):

Nu știe să povestească.
N-a băgat de seamă că plecase.
- Interjecție cu valoare predicativă:
- Iată ce s-a întâmplat.

Elemente relaționale subordonatoare:

a. pronume și adjective pronominale relative: care, cine, ce, cât, cel ce, în cazuri diferite:
Nu știam cine va învinge.
El a mărturisit ce a făcut.
A întrebat care elev lipsește.
Bănuiesc cui i-ai dat cartea.
Nu știa câți vor veni.
b. pronume și adjective pronominale nehotărâte: oricare, oricine, oricât, în cazuri diferite:
Îți dau orice îmi ceri.
Îl întreba pe oricare îl întâlnea.
c. Adverbe relative: unde, când, cum, cât, încotro:
Nu mi s-a spus unde a plecat.
N-a mărturisit cât va sta acolo.
Nu știu când vine.
d. conjuncții subordonatoare: că, să, ca… să, dacă, de și locuțiuni conjuncționale subordonatoare cum de,
precum că:
Am auzit că vor veni și ei.
Nu mi-a spus dacă va participa la concurs.
Poți să mergi și tu.
Elemente corelative și elemente subordonatoare specifice: Nu are elemente corelative și nici elemente
subordonatoare specifice. Poate fi reluată în regentă prin formele neaccentuate de acuzativ ale pronumelui
personal.
Topica : Stă de obicei după regentă, dar și înaintea acesteia:
Pe câți îi întâlnea, pe toți îi lăuda.
Poate fi intercalată când determină un verb la un mod nepersonal (nepredicativ):
Văzând că nu reușește, a renunțat.
Punctuația: Când stă după regentă, nu se desparte prin virgulă. Când este intercalată, virgula poate fi pusă
după ea. Dacă este antepusă regentei, se desparte, de obicei, prin virgulă.

I. Identifică complementele directe şi precizează prin ce parte de vorbire sunt exprimate:

a) Andreea Răducanu a câştigat o medalie de aur la Jocurile Olimpice.
b) Pe primul l-am îndrumat eu spre cabană.
c) Mama îi cunoaşte pe cei doi de acolo.
d) Deşi este mică, Miruna poate cânta melodii grele.
e) Pentru mâine avem de învăţat complementul direct.
f) Corina n-a făcut nimic la testul de matematică.
g) Pe aceia i-am văzut mai devreme.
h) Aud cântând în pădure.
i) Pentru că e bătrân, bunicul nu mai are ţinere de minte.

II. Realizează expansiunea complementelor directe din enunţurile:

a) Copiii au terminat de scris temele.
b) Aude strigând pe drum.
c) Spune-mi ora sosirii în Iaşi.
d) Bogdan a recunoscut greşeala făcută.
e) Mi-a arătat pe harta locul izvorârii Mureşului.

III. Contrage subordonatele completive directe în partea de propoziţie corespunzătoare:

a) Află primul orice se întâmplă în şcoală.
b) Vedem cum zboară avioanele în văzduh.
c) Bunica crede orice zvon aude.
d) Mama ştie care e părerea mea despre fotbal.
e) Am văzut cât costă rolele.

IV. Identifică felul subordonatelor din frazele :

a) Se ştie cine va veni în vizită.
b) Mama ştie cine va veni în vizită.
c) Întrebarea mea este cine va veni în vizită.
d) Întrebarea cine va veni în vizită ne-am pus-o toţi.

V. Alcătuieşte fraze în care subordonatele învăţate SB, PR, AT si CD să fie introduse prin adverbul relativ
“cum”.