Complementul Prile secundare de propoziie: atributul i complementul. Atributul determin: substantive, pronume, numerale cu valoare substantival.

Complementul determin: verbe, adjective, adverbe, interjecii. direct necircumstaniale indirect de agent Complemente de loc de timp circumstaniale de mod de cauz de scop etc.

3. Complementul direct se exprim prin: a) substantiv n cazul acuzativ (precedat sau nu de prepoziia pe); Ex. L-am certat pe Ion / c nu i-a liniat caietul. b) pronume n cazul acuzativ (precedat sau nu de prepoziia pe); Ex. i cunosc pe toi / dar nu am salutat pe niciunul. c) numeral cu valoare substantival n cazul acuzativ (precedat sau nu de prepoziia pe); Ex. Le-am vzut pe amndou / dar am cumprat doar una. d) verb (locuiune verbal) la modul infinitiv sau supin. Ex. Nu pot iei la joac / deoarece nu am terminat de scris.

Complementul direct (p. 154 155) 1. Definiie: Complementul direct este partea secundar de propoziie care arat obiectul asupra cruia se exercit n mod direct aciunea. Obs. ntrebrile cu ajutorul crora se afl complementul direct sunt: ce? pe cine? Ex. Am spart paharul. Am suprat-o pe mama. Obs. Pentru a nu confunda complementul direct cu subiectul, trebuie s aflm mai nti subiectul; acesta se acord cu predicatul n persoan i numr.
S S

Ex. mi place sportul.

vb. sg. s. sg.

mi plac sporturile.
vb. pl. s. pl.

2. Complementul direct determin: - un verb: Nu l-am observat. - o locuiune verbal: Nu l-am bgat n seam. - o interjecie: Iat-l .