B.

GRAMATICA
Recapitulați cu atenție noțiunile de vocabular, fonetică, morfologie și sintaxă. Cele patru
subiecte cu grilă vă pot încurca, de aceea, lucrați și cu ciorna, dacă este cazul de a se despărți
în silabe pentru a identifica corect: diftongul, triftongul, hiatul. Puneți accentul pe regulile de
despărțire ăn silabe. Atenție la grupurile ce, ci, ge,gi, che,chi, ghe, ghi, care nu formează
diftong, triftong, hiat. De asemenea, și la excepțiile acestora. Țineți cont de numărul de litere
și de sunete!!!

Recitiți teoria de la construcțiile verbale, veți avea de transformat anumite construcții:

Transformarea unei construcții active într-o construcție pasivă.
O construcție activă alcătuită din subiect, verb și complement direct poate fi transformată într-
o construcție pasivă.
Trecerea de la construcția activă la construcția pasivă se realizează astfel:
› complementul direct din construcția activă devine subiect în construcția pasivă;
› subiectul din construcția activă devine complement de agent în construcția pasivă, legându-
se de verb prin prepozițiile ,,de către’’ sau ,,de’’;
› forma verbului din construcția activă se modifică, în construcția pasivă, într-una compusă,
alcătuită din auxiliarul pasiv ,,a fi’’ + participiul verbului acordat cu subiectul; auxiliarul
păstrează modul și timpul.
C.d-S; S-C.de agent; verbul nu își modifică modul și timpul.
De asemenea, o construcție pasivă poate fi transformată într-o construcție activă.
Cartea a fost scrisă de mama. –Mama a scris cartea.
Complementul de agent-S; Subiectul-C.d.; verbul nu își modifică modul și timpul.
Exemple de situații: Construcție activă-construcție pasivă.
Ana redactează compunerea. (construcție activă)
Compunerea este redactată de către Ana. (construcție pasivă)
Adrian cumpără biletele la spectacol. –Biletele la spectacol sunt cumpărate de către Adrian.
Vântul a împrăștiat frunzele din grădină. –Frunzele din grădină au fost împrăștiate de vânt.
Colegii tăi învățaseră definiția. –Definiția fusese învățată de colegii tăi.
Fratele meu va alege abonamentul cel mai bun. –Abonamentul cel mai bun va fi ales de către
fratele meu.
Construcții pasive în construcții active
Actorii sunt aplaudați de spectatori.-Spectatorii aplaudă actorii.
Copiii au fost apreciați de fiecare dintre noi.-Fiecare dintre noi a apreciat copiii.
Desenele de pe asfalt vor fi șterse de ploaie. –Ploaia va șterge desenele de pe asfalt.

Reținem: -numai verbele tranzitive pot fi utilizate cu forme active și/sau pasive. Dar odată
trecute la forma pasivă, ele nu mai sunt tranzitive (devin intranzitive prin PASIVIZARE).
-a nu se confunda construcția pasivă cu predicatul nominal: verbele utilizate în
construcțiile pasive încă exprimă acțiuni, chiar dacă acestea reprezintă procese pasive-prin
urmare, la un mod personal, ele vor îndeplini funcția de predicat verbal.
-verbul A FI este utilizat pentru obținerea formelor pasive nu este COPULATIV, ci auxiliar,
EL ajutând la exprimarea acestor forme verbale.
Recapitulați morfologia și funcțiile sintactice!
La subiectul 8, cerința vă solicită să corectați greșelile de orice natură, mare grijă și la lipsa
virgulelor.

Recunoașterea pronumelor
Pronume personale/reflexive
Reflexive-forme proprii, persoana a III-a
Ac.-pe sine, se, s-; D-sieși, își, și (mereu reflexive)
Confuzii: (El) Mă laudă. (pronume diferit, personal) (Eu) Mă laud. (pe cine laud?, eu fac
acțiunea, eu o suport, pronume reflexiv)

Pronumele personal și pronumele posesiv, persoana a III-a

Pronumele personal: G. LUI, EI, LOR.
Pronumele posesiv: al său, a sa, ai săi, ale sale.
Cartea lui e aici. (pronume personal, genitiv) Cartea alor săi e aici. (pronume posesiv,
genitiv) Cartea sa e aici. (adjectiv pronominal posesiv, se acordă cu substantivul ,,cartea’’,
cu funcția de atribut adjectival)

Pronumele demonstrativ/pronumele nehotărât

Pronumele demonstrativ de diferențiere-celălalt, cealaltă, ceilalți, celelalte
Pronumele nehotărâte-altceva, altcineva, cineva, ceva, cuiva, careva, ambii, ambele,
puțini, unul, una, alta.
Diferența dintre pronume și adjectiv pronominal
Cartea MEA e aici. (adjectiv pronominal posesiv, se acordă în gen, număr și caz cu
substantivul CARTEA, având funcția de ATRIBUT)=cartea/mea-N.,SG.,F.
Am vorbit cu băiatul ACELA (adjectiv pronominal demonstrativ de depărtare, se acordă în
gen, număr și caz cu substantivul BĂIATUL, având funcția sintactică de
ATRIBUT)=băiatul/acela-Ac., SG., M.
Pronume negative care devin adjective pronominale negative: niciun, nicio-Nicio
persoană nu a plecat. (adj. pron.neg./N.
ATENȚIE! Dacă ne dă să alcătuim un enunț cu un pronume, care să aibă funcția sintactică de
atribut, nu confundăm cu adjectivul pronominal, este de recomandat să-i schimbăm forma, fie
îl punem la genitiv/acuzativ, fie îi adăugăm o prepoziție.
Cartea ACESTEIA/DE LA ACEASTA e pe masă. (pronume demonstrativ, atribut pronominal
genitival/prepozițional) Cartea ACEASTA e pe masă. (adjectiv pronominal, întrucât se acordă
în gen, număr și caz, atribut adjectival)
Cartea DE LA FIECARE/FIECĂRUIA e pe masă. (pronume nehotărât, atribut pronominal
prepozițional/genitival) FIECARE obiect e aici. (adjectiv pronominal nehotărât, atribut
adjectival)
ATENȚIE! Dacă ne cer complement, ne gândim la verb.
Am vorbit despre acela. (C.PREP)
I-am dat aceluia o carte. (C.ind.)
L-am văzut pe acela. (C.d.)
C.t.-DUPĂ, C.m-CA, C.l-SPRE
Numeralele compuse: doisprezece băieți (m.) douăsprezece fete, douăsprezece, douăsprezece
clase (f.)
N.B.-optsprezece, cincisprece, unsprezece, treisprezece, șaptesprezece.

Forma corectă de GENITIV

MINGE-NU MINGEI, CI MINGII, deoarece se formează de la pluralul substantivului.
PLOAIE-PLOII; CĂRUȚĂ-CĂRUȚEI.

CÂȚI ,,i’’ adăugăm??

1. norii (primul ,,i’’ este plural, al doilea ,,i’’ este articolul hotărât) cenușii (primul ,,i’’
desinența, al doilea ,,i’’ este plural);
cenușiii (primul ,,i’’ este desinența, al doilea ,,i’’ este plural, al treilea ,,i’’ este articol) nori
(forma de plural);
2. Am vorbit cu membrii. (membru-membri (plural) membrii (plural+articol);
3. NOȘTRI, VOȘTRI (mereu cu un singur I);
4. Conjunctiv: să fii, să fi fost;
5. Condițional-optativ-aș fi; as fi fost;
6. Imperativul: FII atent! La negativ cu un singur I, deoarece se formează de la infinitivul
verbului;
7. Viitorul literar: voi fi;
8. Viitorul anterior: voi fi fost;
9. Când scriem cu doi ,,i’’:
a) când în forma de singular, la codița cuvântului, există deja un ,,i’’: aplicații, exerciții,
jucării, barcagii, geamgii, macaragii, cofetării, brutării, dubii, detalii, copii;

b) la unele cuvinte care exprimă însușiri având și ele în forma de singular, la codiță, un i deja:
cafenii, aurii, străvezii, pirpirii, stacojii, proprii,
A plătit cu propriii bani. A văzut cafeniii ursuleți. Albaștrii ei ochi mă priveau mirați.

c) la unele acțiuni, cum ar fi: tu știi, tu vii, tu devii, tu ții, tu reții, tu revii, tu scrii, tu susții.
Vii pe la mine? Să vii la 10! Să nu vii la 9! Fii ordonat! Fii bun! Fii iertător! Să fii atent! Să
nu fii grăbit! Să fii altruist! Să nu fii egoist! Nu fi rău! Nu fi curios! Nu fi așa!
Atenție la unele verbe!
1. Voiam (a vrea/a voi) sau vream, dar nu VROIAM!!!!!
2. mi-ar plăcea; ar apărea, mi-ar displăcea, a ÎNFIGE! ( nu a înfinge!)

Acordul în cruce (încrucișat)

Dacă substantivul I este la feminin, singular (cărei), dacă substantivul este la masculin,
singular (cărui), dacă substantivul este la plural, orice gen (căror)
Dacă substantivul II este la feminin, singular., a; masculin, singular.-al, feminin, plural-ale,
masculin, plural -ai
Ex. Părinți AI CĂROR copii; carte A CĂREI copertă; mașini A CĂROR culoare; scaune
ALE CĂROR modele.
1. Cartea PE CARE am cumpărat-o. (atenție este obligatorie prepoziția PE pentru
pronumele relativ CARE, fiind în cazul acuzativ.
2. Vis-vise (proiecții în somn); visuri-idealuri, aspirații.
3. Succes-succese; eșec-eșecuri; eseu-eseuri; repercusiune (consecință); serviciu.
4. Nu se pune virgulă între S și P; între atribut și substantivul determinat nu se pune
virgulă.
5. Se pune virgulă, dacă este un substantiv în vocativ: Andreea, vino la masă!
6. Se pune virgulă, dacă este apoziție: Colega mea, Andreea, a lipsit!
7. Datorită-pozitiv-Am reușit datorită profesoarei.
8. Din cauza-negativ-Din cauza frigului, am stat în casă.
9. Acordul între subiect și predicat: Fiecare dintre ei A venit. (subiectul propozitiei este
pronumele nehotărât FIECARE)
10. Decât-propoziții negative; doar, numai-propoziții afirmative. Nu am decât cinci lei în
buzunar. Am doar cinci lei. Am numai o pâine în dulap.
11. Evitarea lui CA ȘI (înlocuim cu ÎN CALITATE DE).
12. Atenție la acordul cu articolul genitival: Cartea este a băiatului. (acordul se face cu
primul substantiv).
13. A înota; a înnopta (derivare parasintetică)
14. Atenție la exprimarea: AMÂNDURORA le-am dat o carte. NU LA AMÂNDOI le-am
dat o carte.
15. Nu confundăm dativul cu genitivul: Finalul filmului a adus moartea monstrului. ( al cui
final?/ a cui moarte?)-determină un substantiv. I-am dat o carte băiatului. (cui am dat o
carte?)-determină un verb.

16. Atenție la frază, nu se subliniază verbele la gerunziu (plângând), supin (de mâncat),
participiu (cules/mâncat), infinitiv (a cânta/pot cânta), nu sunt predicate.

17. Nu confundăm enunțul exclamativ cu cel imperativ (ordin, poruncă, îndemn). Mare poznă
făcuși, nepoate! Ce frumos ai scris! ( propoziții exclamative) Stai potolit, băiete! Gândiți-vă
la o soluție! (imperative)

18. Nu confundăm imperativul (mod personal al verbului) cu vocativul (caz al substantivului)

Vino aici, Ana! (substantiv în vocativ, fără funcție sintactică!) Învață lecția! (verb la
imperativ).

19. Nu confundăm substantivul în vocativ, cu subiectul, Băiete, treci la tablă. Băiatul trece la
tablă. (vocativul se separă prin virgulă de restul enunțului!)

20. Atenție la adjectivele care nu au grade de comparație: enorm, uriaș, excelent, optim, sau
la cele invariabile: roz, gri, maro, asemenea, cumsecade.

21. Mare atenție la falsul diftong, triftong: în cuvintele cu grupurile: ce, ci, ge, gi, che, chi,
ghe, ghi-ele pot pierde E-ul sau I-ul ori îl pot păstra, dacă în silaba lor există o vocală!!! Dul-
ce-5l, 5s, dul-cea-ță-8l, 7s, nu conține diftong, pentru că se pierde E.; chiar-5l, 3s, fals diftong.
Mun-ceau-7l, 6 s, fals triftong, este doar diftong.
Obs: eu-trifong,(ieu) el-diftong, (iel); ești-diftong, (iești); erai-diftong dublu (ierai).

22. A nu se confunda apoziția cu atributul în nominativ: Am vorbit cu profesorul Ionescu.

(atribut în nominativ) Colega mea, Andreea, a venit. (apoziție)

23. Atenție să nu se confunde complementul direct cu complementul prepozițional.

Complementul direct este însoțit de forma clitică-Am văzut-o pe Maria, în vreme ce C.P. nu
poate fi înlocuit de o formă clitică.-Mă bazez pe Matei.

24. Verbele reflexive personale cer un complement prepozițional sau o C.P. (Ne bazăm pe
copil. Mi-am dat seama/ că am greșit/.)

25. După verbul A SPERA urmează o completivă prepozițională. (Sper/ că va veni/.)

26. Atenție la cuvintele derivate: articolele hotărâte nu sunt derivate: materialul, fetelor,
băieților, vapoarelor.

27. Pentru a fi atribute substantivale/pronominale ține cont de formula: substantiv în

nominativ+substantiv în acuzativ/genitiv. (Casa de la mama/de la aceasta/mamei/acesteia).

28. Pentru a fi atribute începe propoziția cu un substantiv, pentru a fi complemente

începe propoziția cu un verb. (Cartea de la mama este frumoasă-atribut,,de la mama’’;Am
vorbit despre carte.-complement ,,despre carte’’.)