RECAPITULARE EN

7. Interpretare figură de stil= 6p

Întregul limbaj al poeziei frapează prin originalitate, dar de o expresivitate aparte este
(menționarea figurii de stil): ,,exemplu-secvență’’, ce sugerează (frumusețea, puritatea,
gingășia, admirația față de un colț din natură, admirația față de mamă, o caracteristică
inedită a colțului din natură, umanizarea elementului din natură, care capătă însușiri
excepționale etc.)
MODEL: „codrule, codruțule”
Întregul limbaj al poeziei „Revedere” de Mihai Eminescu frapează prin originalitate, dar
de o expresivitate aparte este repetiția din primul vers „codrule, codruțule”, ce sugerează
adresarea directă a vocii ficționale către codru, ca element al naturii telurice, pe care îl
umanizează, căpătând însușiri excepționale.
„Ce mai faci, drăguțule?”
Întregul limbaj al poeziei „Revedere” frapează prin originalitate, dar de o exprivitate aparte
este interogația retorică „Ce mai faci, drăguțule?”, ce sugerează atât adresarea directă, cât și
aproprierea sufletească dintre poet și codru, care deveni personificat, intrând în comuniune cu
sufletul vocii poetice. Epitetul diminutival „drăguțule” sugerează legătura afectivă, puternică
dintre poet și codru, cu care se simte înfrățit.

6p. 7. Care este emoția transmisă prin textul 1...? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 90 de
cuvinte, valorificând textul 1.
Poezia ,,X’’ de Y este o veritabilă pledoarie pentru frumusețea naturii, aceea pe care
Goethe o definea drept ,,singura carte în care fila păstrează câte un adevăr’’.
Vocea ficțională își face simțită prezența, la nivelul textului liric, prin intermediul mărcilor
lexico-gramaticale, (verbe și pronume la persoana I - dai exemple). Vocea ficțională apare
în ipostaza de: creator, contemplator, visător, romantic, însingurat etc., transmițând
sentimente de ...(fascinație, admirație, extaz, împlinire, bucurie, tristețe etc.)
SAU
Deși vocea poetică nu se ipostaziază textual, emoția transmisă prin întregul discurs liric este
evidentă. În fața măreției naturii/a peisajului, omul se simte copleșit. Această stare se îmbină
cu fascinația și curiozitatea, tristețea, dezamăgirea, punându-se astfel în evidență o temă
inedită...(ex: comuniunea omului cu natura, creația, iubirea, trecerea timpului). Din ipostaza
contemplatorului/însinguratului/romanticului/visătorului fermecat/trist/dezamăgit de (de ce
ar putea fi așa? De unde apare această trăire?), autorul creează un tablou original, unic,
inedit, excepțional, grație unui limbaj artistic proaspăt și inedit. Efectul de mister/de
fascinație, de uimire, de exuberanță, de dezamăgire, de nostalgie etc. este sporit prin
folosirea cuvintelor din câmpul lexical (identifici câmpul lexical din
natură/iubire/creație/moarte/timp)-în timp ce vibrațiile interioare ale vocii ficționale sunt
traduse prin cuvinte, precum: (exemplu de verbe, cuvinte cheie, care transmit o vibrație ieșită
din comun).

9. Ideea acestui text mă trimite cu gândul la poezia ,,X’’ de Y, iar asemănarea o constituie
relația poetului cu natura, aceasta fiind văzută ca sursă de inspirație în ambele texte.
Deosebirea o reprezintă sentimentele dominante care se desprind din textele lirice: din poezia
X se remarcă entuziasmul și bucuria, în timp ce în poezia lui Z, dominante sunt neliniștea și
nostalgia.
SAU
Ideea acestui text ”Într-un lac ” de Tudor Arghezi mă trimite cu gândul la poezia ,,Lacul’’, de
Mihai Eminescu, care pune în valoare măreția și frumusețea naturii. O trăsătură comună a

1
celor două texte ar putea fi chiar tipul peisajului descris: peisaje din natură ce au în centrul lor
apa, element primordial, simbol al vieții, al regenerării și al purității.
În poezia ,,Într-un lac’’ de Tudor Arghezi, lacul este zugrăvit de un poet fascinat de
grandoarea peisajului; în ,,Lacul’’, de Mihai Eminescu, eul poetic apare în ipostaza
îndrăgostitului, pentru care peisajul acvatic reprezintă toposul(locul) feeric al împlinirii totale
a iubirii.
Valorile culturale transmise de aceste poezii sunt: interesul pentru un anumit tip de peisaj,
interesul pentru estetic, respectul pentru un colț din natură, interesul față de iubire, cel mai
profund sentiment uman.
TEME pe care le puteți aborda:
1. Iubirea/Cunoașterea:
,,Izvorul nopții’’, de Lucian Blaga
Temele: iubirea, natura, cunoașterea
Valori culturale: eul liric, aflat în ipostaza de îndrăgostit își exprimă sentimentele de
admirație față de ochii iubitei, interesul pentru sentimentul iubirii;
Valori morale: sinceritatea, aspirațiile înălțătoare ale îndrăgostitului, amabilitatea,
capacitatea de autodepășire.
Textul liric prezintă admirația poetului față de ființa dragă. El nu îi conturează un portret, ci îi
schițează doar o trăsătură: frumusețea ochilor ei negri, prin intermediul unor epitete și
metafore. Negrul intens al ochilor iubitei semnifică unul dintre marile mistere ale Universului,
întrucât se identifică cu cadrul nocturn care acoperă elementele naturii
2. Creația
,,Controverse’’, de Nina Cassian
Ideea acestui text mă trimite cu gândul la opera ,,Controverse’’, de Nina Cassian, care pune în
lumină condiția artistului în lume.
Asemănarea o constituie dorința vocii ficționale de a-și atinge țelul prin arta poetică sau
condiția artisului și menirea lui în lume.
Deosebirea o reprezintă faptul că vocea ficțională în textul-suport are dorința de a explora
universuri necunoscute, în vreme ce în opera Ninei Cassian, poeta dorește să schimbe limbajul
literaturii noastre, aducând o notă de evoluție.
3. Copilăria
,,Copilăria mea’’, de Magda Isanos
Ideea acestui text mă trimite cu gândul la opera ,,Copilăria mea’’, de Magda Isanos, care pune
în lumină dorul de perioada inocenței.
O valoare culturală comună celor două texte o constituie interesul pentru frumusețea
copilăriei.
Primul text evidențiază admirația poetului pentru joc/copilărie și regretă că a pierdut vârsta
inocenței/și că o dată cu trecerea vremii, se observă anumite schimbări.
Textul Magdei Isanos prezintă un dor aparte de trecut, de casa părintească și de cei dragi,
determinând-o pe poetă să scrie despre toate acestea pentru a rămâne vii amintirile.

4. Trecerea ireversibilă/inexorabilă/implacabilă a timpului

,,Salcâmi’’, de A. E. Baconsky/ Revedere, de M.Eminescu /Trecut-au anii...
Ideea acestui text mă trimite cu gândul la opera ,,Salcâmi’’, de A.E. Baconsky, care pune în
lumină regretul pentru trecerea ireversibilă a timpului.
O valoare culturală comună celor două texte o constituie interesul și dragostea față de un
element din natură, dar și prețuirea pentru trecut.
Primul text evidențiază admirația poetului pentru salcâmii cu care se simțea înfrățit și
curiozitatea de a afla, dacă acesția mai ,,trăiesc’’, amintindu-i vocii ficționale de copilăria lui,
având în vedere scurgerea anilor.

2
Textul X, de Y surprinde dorul, regretul și nostalgia pentru trecerea inexorabilă a timpului,
reieșită din versurile...
Mesajul unui text LIRIC-ȘABLON –sb al II-lea =20p
Mesajul unei opere literare reprezintă împletirea ideilor, a sentimentelor și a semnificațiilor
exprimate cu ajutorul mijloacelor artistice, prin care poetul își invită cititorul să pătrundă
dincolo de țesătura textuală a operei sale, în căutarea sensurilor ascunse.
Opera literară ,,X'', de Y, este o creație lirică, care are ca temă (ex. natura, surprinsă odată cu
venirea primăverii/iubirea).
Mesajul desprins din acest text este acela că... (care este ideea textului-ex de vers?)
Mesajul este sugerat de conținutul de idei al textului liric. Poetul se simte (cum? din ce cauză?
exemplu de vers de unde reiese această atitudine?). Vocea ficțională se află în ipostaza (care?
=îndrăgostitului, însinguratului, reflexivului) și își face simțită prezența, la nivelul textului,
printr-o serie de indici morfologici, precum verbele la persoana I ,,exemple'', pronumele
personal ,,exemple'', fiind un lirism de tip confesiv/adresativ, întrucât poetul ne îndeamnă să
reflectăm la... (la ce?)
Elementele componente (peisajului/portretului etc.) sunt: ...
Perspectiva poetului reiese din atitudinea vocii ficționale, care oferă o cheie de interpretare în
ceea ce privește mesajul textului liric ,,exemplu de vers''. Implicându-se afectiv, sentimentele
sunt de (identificarea sentimentelor), având în vedere faptul că (din ce cauză?)
În plus, modul în care poetul își transmite trăirile este inedit, mai ales că, la nivelul textului, se
regăsesc mărci ale afectivității, (identificare-punctele de suspensie, interogațiile, exclamațiile,
substantivele în vocativ diminutivele+comentate).
De asemenea, limbajul artistic are un rol important în relevarea mesajului textului, întrucât
poetul are menirea de a impresiona prin măiestria resurselor expresive folosite.
Astfel, (se comentează cât mai multe figuri de stil/imagini artistice).
Opera literară ,,X’’, de Y pune în lumină ideea că fiecare dintre noi poate fi dominat de
sentimente (care?), generate de (cine?), iar cititorul devine sensibilizat de măiestria cu care
sunt îmbinate figurile de stil, astfel, creându-se un tablou mirific/portret etc.

La exercițiul 1., veți da răspunsul într-o propoziție, dacă vi se cer termenii din câmpul
semantic sau trăsăturile unui personaj, veți da exemplele cu citate: Doi termeni din câmpul
semantic al iernii din textul 1. sunt: ,,zăpadă'' și ,,gheață''. Două trăsături fizice ale
personajului X sunt: ,,fața galbenă'' ,,și ochii albaștri''.

Exercițiul 6. este dedicat unei trăsături morale, încât puteți formula astfel: ,,O trăsătură
morală a personajului X este/ o constituie faptul că este: modest/ generos/ cumpătat/
curajos/ ferm/ tolerant/ loial/discret/curios/credincios/.... Modalitatea de caracterizare este
indirectă și reiese din…(comportament, limbaj, atitudine, gând, relația cu celelalte
personaje. O secvență sugestivă o reprezintă....
Atenție, trei enunțuri.
De asemenea, puteți avea și trăsăturile textelor studiate la clasă: narativ, dramatic, liric. Veți
formula astfel: Un prim argument care justifică încadrarea fragmentului în tiparul
narativ/liric/dramatic este: (fragmentul este selectat din actul/scena?; (dramatic), sunt
prezente personajele la acțiune (care?) (narativ), emoțiile sunt exprimate în mod direct, prin
intermediul mărcilor lexico-gramaticale (verbe/pronume la persoana I) (liric). Un al doilea
argument este dat de: numele personajelor este plasat înaintea replicilor/este prezent
conflictul dramatic/ dialogul este modul predominant de expunere (dramatic), sunt prezenți
indicii spațio-temporali (narativ), sunt prezente resursele expresive (figurile de stil creează
imaginile artistice 2-3- exemple).

3
Exercițiul 7., o temă comună celor două texte date, valorificând câte un element de conținut.
Putem formula astfel: O temă comună celor două texte date este...(ce au în comun cele două
texte: pălăria, școala, relația elev-profesor, familia, părinții, pasiunea pentru lectură,
pasiunea pentru un sport etc.) sau Un element de conținut ideatic identificabil drept nucleu
comun, la nivelul celor două fragmente, este...
Primul fragment/text-suport/decupaj pune în lumină/evidențiază/reliefează/surprinde...
În cel de-al doilea fragment-nonliterar (dacă este), se remarcă/apare/este prezentat/ se
accentuează....

Exercițiul 8. Este important a se respecta structura mini-textului argumentativ, întrucât vă

întreabă dacă sunteți sau nu de acord sau ce considerați voi în ceea ce privește un aspect.
Conectorii sunt? Consider că..., (reluați cerința și aduceți pe scurt cele două argumente,
legându-le prin sintagma ,,având în vedere faptul că:'' De evitat conectorii cauzali: deoarece,
fiindcă, pentru că, întrucât. De asemenea, DUPĂ CE SUSȚINEȚI IPOTEZA, să aveți o
propoziție generală, care să vă facă legătura cu textul. Așa cum prezintă/reiese din textul-
suport 1/2/ (menționați titlul)….(nu dați citate, ci valorificați secvența).

Exercițiul 9. Ideea acestui text mă trimite cu gândul la opera..., de...

O valoare culturală comună a celor două texte este: credința, respectarea tradițiilor,
onestitatea, meritul individual, integritatea morală, dezvoltarea intelectuală,
responsabilitatea individuală, interesul pentru lectură/carte/dezvoltare/, patriotismul,
educația prin carte, iubirea, performanța, repesctul față de școală și față de profesori.
Atenție la secvența relevantă: nu vă apucați să citați cu secvențe, nu sunt obligatorii, însă dacă
sunteți siguri de ele, le puteți reda. Prezentați o faptă, un moment, un eveniment, o stare din
care să reiasă valoarea prezentată. Sunt necesare detaliile pentru a convinge corectorul că este
cunoscut subiectul operei identificate.

Mesajul unui text LIRIC-ȘABLON

Mesajul unei opere literare reprezintă împletirea ideilor, a sentimentelor și a semnificațiilor
exprimate cu ajutorul mijloacelor artistice, prin care poetul își invită cititorul să pătrundă
dincolo de țesătura textuală a operei sale, în căutarea sensurilor ascunse.
Opera literară ,,X'', de Y este o creație lirică, care are ca temă (ex. natura, surprinsă odată cu
venirea primăverii/iubirea).
Mesajul desprins din acest text este acela că... (care este ideea textului-ex de vers?)
Mesajul este sugerat de conținutul de idei al textului liric. Poetul se simte (cum? din ce cauză?
exemplu de vers de unde reiese această atitudine?). Vocea ficțională se află în ipostază (care?)
și își face simțită prezența, la nivelul textului, printr-o serie de indici morfologici, precum
verbele la persoana I ,,exemple'', pronumele personal ,,exemple'', fiind un lirism de tip
confesiv/adresativ, întrucât poetul ne îndeamnă să reflectăm la... (la ce?)
Elementele componente (peisajului/portetului etc.) sunt:
Perspectiva poetului reiese din atitudinea vocii ficționale, care oferă o cheie de interpretare în
ceea ce privește mesajul textului liric ,,exemplu de vers''. Implicându-se afectiv, sentimentele
sunt de (identificarea sentimentelor), având în vedere faptul că (din ce cauză?)
În plus, modul în care poetul își transmite trăirile este inedit, mai ales că, la nivelul textului, se
regăsesc mărci ale afectivității, (identificare-punctele de suspensie, interogațiile, exclamațiile,
substantivele în vocativ, diminutivele+comentate).
De asemenea, limbajul artistic are un rol important în relevarea mesajului textului, întrucât
poetul are menirea de a impresiona prin autenticitatea/măiestria resurselor expresive folosite.
Astfel, (se comentează cât mai multe figuri de stil/imagini artistice).

4
Opera literară ,,X’’, de Y pune în lumină ideea că fiecare dintre noi poate fi dominat de
sentimente (care?), generate de (cine?), iar cititorul devine sensibilizat de măiestria cu care
sunt îmbinate figurile de stil, astfel, creându-se un tablou mirific/portret etc.

Opere literare-Asemănări/Valori culturale/morale

Tema-prietenia;
Valori culturale-interesul pentru prietenie și pentru lectură;
,,Platanos’’, Doina Ruști
+Sisinel îl admiră pe Platanos pentru că îi vorbește despre lecturi și are un orizont mai larg și
o roagă pe Cati să îl mute lângă el.
+Platanos are interesul de a-și atrage noi prieteni în viața lui.
Tema-familia; relația părinți-copii
Valori culturale-interesul pentru toleranță; buna conviețuire între oameni de etnii diferite;
interesul pentru acceptarea aproapelui de familie.
,,Take, Ianke și Cadâr’’, Victor Ion Popa (text dramatic)
+trei negustori, un român, un evreu și un turc, trăiesc în bună vecinătate;
+fiul lui Take, Ionel, și fiica lui Ianke, Ana, doresc să se căsătorească, însă cei doi se izbesc de
intoleranța societății.
+cu ajutorul lui Cadâr, ei vor depăși aceste prejudecăți.
Tema- relația om-animal
Valori culturale-interesul pentru libertate și curajul de a înfrunta opiniile celorlalți; interesul
de a preveni o tragedie.
,,Cum e lumea’’, Veronica D. Niculescu
+ursulețul Bianca scapă de la Grădina Zoologică din Sibiu, iar Mara Dumitrescu, o tânără îi
observă pe un veterinar și pe un vânător că vor să împuște ursul, dar fata îl apără, spunând că
este doar un pui.
Tema-școala/familia
Valori culturale-interesul părinților pentru a-și da copilul la școală; atașamentul pentru
locurile natale; dorul de casă, suferința despărțirii.
,,Amintiri din copilărie’’, Ion Creangă
+Nică este trimis de familie la Iași, la Socola, pentru a-și continua studiile, dar nu dorește să
rămână acolo;
+el suferă, pentru că este atașat de Humulești.
Tema-model cultural/spiritual/familia/iubirea
Valori culturale-puterea exemplului, rezistența în fața încercărilor vieții, încrederea în
propriile puteri, în muncă, evoluția, perseverența.
,,Popa Tanda’’, Ioan Slavici
+Preotul Trandafir este mutat din Butucani în Sărăceni, din cauza felului său aspru;
+el încearcă să schimbe comunitatea dintr-una sărăcăcioasă într-una prosperă, apelând la
batjocură și ocară, însă va reuși să schimbe lumea din sat prin exemplul personal: își repară
casa, cultivă pământul, se apucă de negoț, iar după câțiva ani, satul Sărăceni devine înfloritor.
Tema-educația comportamentului/dreptatea
Valori culturale-interesul pentru buna purtare, curajul de a lua o atitudine;
,,Inocenții’’, Ioana Pârvulescu
+Bunica împreună cu patru nepoți formează o societate și le dă acestora un carnețel pentru a-
și scrie anumite valori;
+Ei află de o femeie rea, care chemase hingherii să ia un câine, Wolf, pe care copiii îl
îndrăgeau, iar, în final, acesta este salvat.
Tema-familia/școala

5
Valori culturale-interesul pentru îndreptarea unor defecte din familie.
,,D-l Goe’’, I.L.Caragiale/,,Vizită’’-I.L.Caragiale
+cei doi copii au parte de proasta educație dată în familie; sunt inculți și nepoliticoși, stârnind
umor.
Tema-cunoașterea/educația/creativitatea
Valori culturale-interesul și importanța cunoașterii limbii, a universului cuvintelor, educația.
,,Exuvii’’, Simona Popescu
+o fetiță primește pe lista de lecturi obligatorii un dicționar ,,Dicționarul școlarului’’, ea îl
cumpără și descoperă lumea miraculoasă a cuvintelor.
,,Romanul adolescentului miop’’, Mircea Eliade
Valoare culturală-interesul pentru lectură/ documentare
+adolescentul vrea să scrie un roman pentru a câștiga respectul profesorilor, vrea să se
cunoască pe sine pentru succes, iar pentru asta are nevoie de un personaj feminin.
,,Mara’’, Ioan Slavici
+Mara, mamă a doi copii, rămasă văduvă, muncește din greu pentru a-și vedea copiii mari și
realizați;
Tema-relația copii-părinți/frați
Valori culturale-interesul pentru educație/pentru iubire/pentru păstrarea relațiilor deosebite în
familie
,,Inocenții’’, Ioana Pârvulescu
+relația personajului-narator cu tatăl ei, un model aparte, dezvoltându-i acesteia interesul și
pasiunea pentru lectură;
,,La Medeleni’’, Ionel Teodoreanu
+Dănuț, sora lui, Olguța și Monica, o fetiță orfană, crescută de familia Deleanu, petrec clipe
fericite la moșia părintească; cu toate poznele Olguței. Cei trei copii sunt legați unii de alții de
sentimente puternice.
Tema-fantasticul/mituri/legende
Valori culturale-interesul pentru credință și pentru distrugerea răului
,,Moara lui Călifar’’, Gala Galaction
+Moara lui Călifar, un loc blestemat, iar moș Călifar își vânduse sufletul diavolului. Stoicea,
un flăcău orfan și sărac merge la moară pentru a-i cere lui Călifar să îl ,,procopsească’’.
Acesta îi spune să se spele pe față cu apă din lac; el visează că o salvează pe fiica unui boier.
După visul lui se trezeste și este luat în râs de Călifar;
+el îi spune că de 300 de ani era blestemat să nu moară decât ucis; Stoicea îl lovește cu
ciomagul și se aruncă și el în lac.
Tema-iubirea și dorința de a face bine
Valoare morală-bunătatea; Valoare culturală-interesul pentru a face bine;
,,Bătrânul cel bun din Strada Speranței’’-Ileana Vulpescu
+domnul Manoilă crede că nu a lăsat nimic în viața lui și nu a făcut bine suficient, de aceea,
începe să își ajute vecinii și pe cei de pe stradă. ;
+este fascinat seara când se simte obosit și descoperă că a putut face bine.
Tema-lectura/cartea
Valori culturale-interesul și pasiunea pentru lectură
,,Fram, ursul polar’’, Cezar Petrescu
+Petruș, pasionat de lectură, nu are foarte multe cărți, însă prietenia acestuia cu fetița cu părul
bălai are parte de cărți de la profesor. El citește și le împrumută cu pasiune.
+Băiatul trăiește intens și cu emoție fiecare pagină lecturată.
,,Romanul adolescentului miop’’, Mircea Eliade
+bucuria băiatului de a citi enorm în mansardă.
,,Vrem să vă dăruim câte o fereastră’’, Matei Vișniec

6
+se evidențiază pasiunea și interesul copiilor pentru carte, dar și faptul că nimeni nu se pierde
într-o bibliotecă, iar acestea rămân ferestre deschise către cunoaștere.
Tema-prietenia cu sentimente puternice de generozitate
,,Prietenul meu’’, Ioana Pârvulescu
+La prima oră de istorie, cățelul lui Bogdan latră, iar doamna profesoară îl dă afară pe Adi,
colegul de bancă al acestuia. Bogdan recunoaște că el a adus câinele și își dă seama că Adi
este cel mai bun prieten al său.
Tema-tradiție/fantezie/ puterea iubirii
,,Zâna Munților’’, de Petre Ispirescu
+Un fiu de împărat nu ucide turturica, ce se dovedește a fi Zâna Munților și se îndrăgostește
de fiul împăratului. Peste câteva zile, la curtea împăratului apare o femeie săracă, ce este
făcută găinăreasă. La final, cu ajutorul unui condur pe care îl pierde, se dovedește că aceasta
este frumoasa fată cu care dansase prințul și ea trebuie să renunțe la puterile ei pentru a se
căsători cu el.
,,Cireșarii’’, Constantin Chiriță
+un grup de prieteni doresc să exploreze locuri aparte și dovedesc solidaritate în situațiile
dificile.
+se împrietenesc cu moș Timofte.
,,Toate pânzele sus’’, de Radu Tudoran
+relația dintre Anton Lupan și Ieremeia, când cel dintâi îi propune lui Ieremia să plece într-o
călătorie pe o perioadă de câțiva ani și se asigură că acesta este desăvârșit în domeniul
maritim.
Tema- copilăria/joaca
Valori culturale-interesul pentru copilărie și farmecul acestuia; relațiile dintre copii și
interesul pentru cunoașterea jocului.
Texte: ,,Amintiri din copilărie’’, de Ion Creangă
+relația lui Nică cu cei apropiați vârstei lui în Humulești.
,,Hronicul și cântecul vârstelor’’, de Lucian Blaga
+Lulu are cinci ani și zilnic este strigat la joacă de cei trei prieteni ai săi: Vasile, Roman și
Adam. Joaca lor preferată era să alerge pentru că aveau impresia că aleargă și cerul o dată cu
ei.
,,Solenoid’’, Mircea Cărtărescu
+joaca și plimbarea băiețelului cu bicicleta prin parc până târziu, împreună cu mama lui.
,,Mendebilul’’, Mircea Cărtărescu
+jocurile pe care copiii le inițiau prin împrejurimile blocului, bucuria de a fi împreună.
Textul liric
,,Lacul’’, Mihai Eminescu
Valori culturale: admirația față de natură, aflată în rezonanță cu sufletul omenesc; lirică
subiectivă-dragoste, dor, fantezia creatoare.
+Eul liric este cuprins de farmecul naturii, al lacului încărcat de flori de nufăr; el își
imaginează o întțlnire și o plimbare cu barca sub razele lunii cu o iubită ideală, ce apare dintre
trestii, la final, este dezamăgit că totul a fost doar un vis.
,,Într-un lac’’, Tudor Arghezi
Valori culturale: descrierea dintr-o perspectivă poetică neașteptată a elementelor naturii; lirică
obiectivă; fantezia; luna-simbol al renașterii, al schimbării și al transformării.
+Descrierea inedită a unui peisaj hibernal, nocturn, în care luna e asemănată cu o farfurie de
argint, care nu mai poate să își spele fața în lacul înghețat.
,,Iarna’’, Vasile Alecsandri
Valori culturale: admirația față de natură, aflată în rezonanță cu sufletul omenesc.

7
+descrierea unui tablou de iarnă, a ninsorii, apoi, în ultima strofă, iese soarele care transformă
peisajul mohorât într-un strălucitor și optimist.
+lirică obiectivă, nu apar mărcile eului liric.
,,Izvorul nopții’’, Lucian Blaga
Valori culturale-iubirea, natura, cunoașterea
+vocea ficțională, aflată în ipostaza de îndrăgostit, își exprimă sentimentele de admirație față
de frumusețea ochilor negri ai iubitei, care semnifică unul dintre marile mistere ale
Universului, întrucât se identifică cu cadrul nocturn, care acoperă elementele naturii.
,,Controverse’’, Nina Cassian
Valori culturale-interesul poetului de a lăsa în urmă o creație și de a stabilio relație frumoasă
și furtunoasă între operă și artist.
+artista își îngăduie să se amuze, manevrând cuvintele simple într-un poem oblic ,,o
caligramă’’, surprinzând pe cei obișnuiți cu formele reale ale poeziei.

TEXTUL DRAMATIC

Asemănarea textului TAKE, IANKE ȘI CADÂR cu o altă operă

Ideea acestui text mă trimite cu gândul la opera ,,Romeo și Julieta’’, de William Shakespeare.
Valoarea culturală comună, la nivelul celor două texte, o constituie interesul pentru iubire și
manifestarea acestei trăiri puternice.
Valoarile morale reprezentative sunt: respectul și generozitatea dintre personajele, care
alcătuiesc cuplul.
În textul-suport, fiul lui Take, Ionel, și fiica lui Ianke, Ana, doresc să se căsătorească, însă se
izbesc de intoleranța etnică. Cu ajutorul lui Cadâr, ei vor depăși aceste prejudecăți și cei trei
negustori se vor înțelege la fel de bine ca înainte.
În opera lui Shakespeare, neînțelegerile celor două familii importante ale Veronei, Capulet și
Montague, îi determină pe cei doi tineri, pe Romeo și pe Julieta, care s-au întâlnit la petrecere,
să se îndrăgostească, însă nu se pot împlini emoțional din cauza împotrivirii tatălui fetei și
aceasta decide să bea o poțiune. Romeo, fiind sfâșâiat de durere, va alege să-i urmeze gestul
iubitei lui, care nu era moartă, pentru că nu trecuse efectul substanței, dar când vede că tânărul
a murit, se sinucide și ea.

Caracterizarea personajului dintr-un tipar dramatic- ȘABLON

Personajul este elementul esențial al construcției dramatice prin intervențiile, prin dialogurile
și prin monologurile interpretate de actori, pe baza cărora se conturează conflictul care
declanșează subiectul dramatic. Caracterizarea acestuia se realizează gradat de-a lungul
actelor și al scenelor, atât în mod direct prin indicațiile scenice sau din perspectiva altor
personaje, cât și în mod indirect, prin limbaj, prin gesturi, prin mimică, prin mișcarea scenică
sau relația cu ceilalți actanți.
X este unul dintre personajele, care participă la acțiunea textului fragmentar ,,Y’’, el fiind... și
este surprins în momentul în care (care este momentul/la ce acțiune participă?)
Trăsătura dominantă a lui X o constituie... și reiese din...(secvența de unde reiese).
Conflictul dramatic în care este implicat este exterior/interior, superficial și se declanșează în
momentul în care…(ce conflict există și între cine și cine), fiind și cauza opoziției, a
confruntării de gânduri și de idei.
Dialogul este tiparul principal, devenind o modalitate de caracterizare indirectă a personajului.
X este, în egală măsură, ironic/indiferent/superficial/puțin dispus la conflict… .

8
Indicațiile scenice reprezintă o modalitate aparte de relevare a trăsăturilor elocvente pentru
modul în care dramaturgul a intenționat să creeze personajul care prinde viață prin
interpretarea actorului în fața publicului. Acestuia îi este surprinsă vestimentația...(ex.)
gestica…(ex.) sau mișcarea acestuia...(ex.) SAU elemente paraverbale (râs/plâns).
Felul în care relaționează cu (alt personaj) este definitoriu pentru portretul moral al
personajului dramatic, deoarece intră într-un conflict (de care) (exemplu de unde reiese).
X este un personaj ale cărui trăsături fizice și morale sunt bine evidențiate în fragment,
portretul său fiind emblematic pentru categoria umană reprezentată de tipul omului ...

Mesajul unui text DRAMATIC

Mesajul unei opere literare dramatice reprezintă o sinteză a viziunii dramaturgului asupra
vieții și a lumii pe care o prezintă prin intermediul personajelor, al conflictului dramatic și al
indicațiilor scenice, îmbinând ideea textuală cu gesturile, mimica personajelor sau jocul
scenic.
Fragmentul de text dramatic, selectat din opera X, de Y transmite emoția (cui?, în ce
moment?), reieșind din secvența…(care?)
Mesajul se construiește pe baza temei…(care?), iar conflictul dramatic, redat prin discuțiile
dintre personaje (care?), valorifică emoțiile (cui și în ce moment?), așa cum sugerează
secvența: (dai exemplu) și X (personajul) își manifestă (bucuria/ tristețea/nervozitatea) în/la
întâlnirea/discuția/revederea etc. cu (cu alt personaj-specifici).
Mesajul textual este completat de indicațiile pe care autorul le oferă în indicațiile scenice cu
scopul de a orienta jocul actoricesc și de a oferi expresivitatea datorită fiecărei replici. Emoția
lui X este redată prin indicația/indicațiile scenic/e (exemplu), sugerând astfel …(ce anume?)
Așadar, textul fragmentar dramatic reușește să transmită un mesaj profund, folosind ideile
prezente în replici, cât și în indicațiile scenice, determinându-l pe cititor să reflecteze asupra
unor aspecte importante pentru el (care?).

TEXTUL E P I C

Mesajul unui text fragmentar EPIC / NARATIV

Textul literar X de Y este o operă epică, care are ca temă... . În opinia mea mesajul desprins
din acest text este acela că...(o frază despre ce este vorba în fragmentul citat, mai ales despre
morala acestuia).
În primul rând, mesajul este sugerat de conținutul de idei al textului. (Rezumatul textului,
comentând anumite pasaje relevante pentru temă sau care demonstrează opinia noastră
referitoare la tema textului).
Titlul X, oferă o cheie de interpretare a semnificațiilor textului. (explicația titlului-anunță un
motiv central al operei literare/stabilește coordonatele spațio-temporale ale poeziei/reprezintă
o metaforă ce anticipează sensurile profunde ale acestei opere literare, etc.).
În al doilea rând, perspectiva naratorului obiectiv oferă o cheie de interpretare în ceea ce
privește mesajul fragmentului citat. ( se găsește și se explică o secvență din care reiese părerea
naratorului legată de temă, de deciziile unui personaj, de comportamentul acestora, etc) SAU
Perspectiva naratorului subiectiv oferă o cheie de interpretare în ceea ce privește mesajul
fragmentului citat. Implicându-se afectiv în acțiune, el își evidențiază propriile opinii față de
întâmplările relatate, procedeu care conferă un aer de autenticitate discursului narativ
(exemple explicate, spunând ce sentimente sau atitudini reies din gândurile sau vorbele

9
naratorului-personaj). În plus, modul în care sunt construite personajele sugerează viziunea
autorului asupra...
De asemenea, limbajul artistic are un rol important în relevarea mesajului textului. (folosirea
diminutivelor cu rol afectiv, a figurilor de stil care subliniază anumite sentimente
=ideile/sentimentele sunt accentuate prin folosirea semnelor de punctuație cu rol stilistic (cu
exemple), etc.).
În concluzie, consider că opera literară X de Y pune în lumină ...(scrieți ideea pe care ați
desprins-o voi din textul literar). Astfel, textul impresionează prin ideile exprimate și prin
mesajul profund desprins din fragmentul citat.

CARACTERIZARE PERSONAJ EPIC

Personajul este o instanță narativă definitorie pentru genul epic, o creație a autorului menită a
exprima viziunea acestuia asupra unei teme literare, transmițând-o cititorului prin fapte,
relații, limbaj și comportament specific naturii sale ficționale. /Factor structurant al oricărei
narațiuni, personajul este un tip uman semnificativ, o individualitate cu trăsături fizice, morale
distincte.
-precizarea titlului operei/fragmentului și a autorului operei din care face parte personajul
caracterizat;
-stabilirea tipului de personaj: principal, secundar etc.
În opera/fragmentul X de Y, Z este personajul principal, deoarece se află în centrul acțiunii,
toate faptele importante fiind săvârșite de el, iar celelalte personaje acționează raportându-se
la acesta (precizezi și circumstanța spațială/temporală în care apare înfățișat).
Pe de o parte, naratorul îi prezintă statutul social lui Z, acesta fiind…(precizezi ce este?).
Caracterizarea directă reiese din ... (portretul fizic, făcut de narator/de alte personaje/făcut
prin autocaracterizare-pentru fiecare modalitate de caracterizare prezentă în text se va indica
un citat ilustrativ+comentariu)
SAU-portretul fizic (numești trăsăturile care apar în text, le ilustrezi cu citate adecvate, indici
mijlocul de caracterizare prin care apar înfățișate și eventual, procedeele artistice folosite în
portretizarea fizică a personajului)
Pe de altă parte, ca modalităti de caracterizare indirectă se remarcă... (se vor enumera toate
modalitătile de caracterizare indirectă prezente în text: comportament, limbaj, mediu, relatiile
cu celelalte personaje, vestimentatie, nume-ce trăsătură de caracter sugerează fiecare citat).
SAU-portretul moral (care sunt trăsăturile de caracter ale personajului, stările lui emoționale,
mijloacele de caracterizare directe/indirecte prin care sunt prezentate acele trăsături, secvențe
semnificative din text pe care le interpretezi, punând în relație personajul și cu un alt/ cu alte
personaje din opera; dacă apar cu referire la trăsăturile morale, numești și procedeele
artistice).

Rezumatul- reguli, clasa a VIII-a

• rezumatul începe direct cu prezentarea faptelor din text, fără introducere despre autor si
operă;
• conține numai acțiunile principale ale textului, fără amănunte, fără citate din text, fără
aprecieri sau comentarii la adresa personajelor sau a evenimentelor, pe baza ideilor principale
ale textului respectiv;
• nu trebuie să folosim, așadar, afirmatii precum: „Autorul prezintă cu duioșie și afecțiune...";
„Scriitorul s-a născut în anul... și a urmat cursurile școlii din..."; „Părerea mea este că
personajul greșeste în alegerea sa..."; „Textul debutează cu prezentarea sugestivă...";
„Scriitorul ne prezintă/evidențiază..." etc.;

10
• rezumatul se redactează la persoana a III-a singular, chiar dacă textul-suport este la persoana
I;
• dialogul si vorbirea directă sunt redate succint, prin vorbire indirectă, cu transformarea
persoanelor I și a II-a a verbelor și pronumelor în persoana a III-a;
• pasajele descriptive, cuvintele regionale și arhaismele nu apar în rezumat, ele sunt
reformulate cu ajutorul propriilor cuvinte;
• verbele trebuie sa fie la indicativ prezent sau la indicativ, perfect compus;
• acest tip de compunere trebuie să respecte ordinea și succesiunea întâmplărilor, pe baza
textului;
• rezumatul trebuie să dovedească o bună întelegere a textului și să respecte limitele de spații
impuse, pentru a nu deveni prea amplu.

Textul narativ literar

-prezintă întâmplări, desfășurate într-o ordine cronologică.
Înlănțuirea este procedeul de juxtapunere, de legare a secvențelor aceluiași fir narativ într-o
ordine cronologică a întâmplărilor.
Alternanța este procedeul prin care două fire narative sunt prezentate ca desfășurându-se în
paralel. Naratorul împletește cele două șiruri de întâmplări întrerupând un fir narativ pentru a-
l continua pe celălalt.
Trăsăturile textului narativ: -sentimentele sunt exprimate, în mod indirect, prin intermediul
naratorului, a personajelor, care participă la o acțiune. -sunt prezente personajele: principale,
secundare, episodice, figurante și personajul colectiv) ---principala instanță a comunicării o
constituie naratorul (care este obiectiv), care relatează întâmplările la persoana a III-a, lucru
reieșit din prezența unor indici morfologici: -verbe la persoana a III-a –exemple,
-pronumele la persoana a III-a: exemple
-cronotopul- indicii spațio și temporali) -acțiunea se desfășoară cronologic (pe momentele
subiectului) :expozițiune, intrigă, desfășurarea acțiunii, punct culminant, deznodământ.

11