Abordare text liric la E.N.

7. Interpretare figură de stil: 6p

Întregul limbaj al poeziei frapează prin originalitate, dar de o expresivitate aparte este
(menționarea figurii de stil): ,,exemplu-secvență’’, ce sugerează, (frumusețea, puritatea,
gingășia, admirația față de un colț din natură, admirația față de mamă, o caracteristică
inedită a colțului din natură, umanizarea elementului din natură, care capătă însușiri
excepționale etc.)
MODEL: „codrule, codruțule”
Întregul limbaj al poeziei „Revedere” de Mihai Eminescu frapează prin originalitate, dar
de o expresivitate aparte este repetiția din primul vers „codrule, codruțule”, ce sugerează
adresarea directă a vocii ficționale către codru, ca element al naturii telurice, pe care îl
umanizează, căpătând însușiiri excepționale.
„Ce mai faci, drăguțule?”
Întregul limbaj al poeziei „Revedere” frapează prin originalitate, dar de o exprivitate aparte
este interogația retorică „ce mai faci, drăguțule?”, ce sugerează atât adresarea directă, cât și
aproprierea sufletească dintre poet și codru, care deveni personificat, intrând în comuniune cu
sufletul vocii poetice. Epitetul diminutival „drăguțule” sugerează legătura afectivă, puternică
dintre poet și codru, cu care se simte înfrățit.

8. Care este emoția transmisă prin textul 1...? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 90 de

cuvinte, valorificând textul 1.
Poezia ,,X’’ de Y este o veritabilă pledoarie pentru frumusețea naturii, aceea pe care
Goethe o definea drept ,,singura carte în care fila păstrează câte un adevăr’’.
Vocea ficțională își face simțită prezența, la nivelul textului liric, prin intermediul mărcilor
lexico-gramaticale: (verbe și pronume la persoana I-dai exemple). Vocea ficțională apare
în ipostaza de: creator, contemplator, visător, romantic, însingurat etc., transmițând
sentimente de ...(fascinație, admirație, extaz, împlinire, bucurie, tristețe etc.)
SAU
Deși vocea poetică nu se ipostaziază textual, emoția transmisă prin întregul discurs liric este
evidentă. În fața măreției naturii/a peisajului, omul se simte copleșit. Această stare se îmbină
cu fascinația și curiozitatea, tristețea, dezamăgirea, punându-se astfel în evidență o temă
inedită...(ex: comuniunea omului cu natura, creația, iubirea, trecerea timpului). Din ipostaza
contemplatorului/însinguratului/romanticului/visătorului fermecat/trist/dezamăgit de (de ce
ar putea fi așa? De unde apare această trăire?), autorul creează un tablou original, unic,
inedit, excepțional, grație unui limbaj artistic proaspăt și inedit. Efectul de mister/de
fascinație, de uimire, de exuberanță, de dezamăgire, de nostalgie etc. este sporit prin
folosirea cuvintelor din câmpul lexical (identifici câmpul lexical din
natură/iubire/creație/moarte/timp)-în timp ce vibrațiile interioare ale vocii ficționale sunt
traduse prin cuvinte, precum: (exemplu de verbe, cuvinte cheie, care transmit o vibrație ieșită
din comun).

9. Ideea acestui text mă trimite cu gândul la poezia ,,X’’ de Y, iar asemănarea o constituie
relația poetului cu natura, aceasta fiind văzută ca sursă de inspirație în ambele texte.
Deosebirea o reprezintă sentimentele dominante care se desprind din textele lirice: din poezia
X se remarcă entuziasmul și bucuria, în timp ce în poezia lui Z, dominante sunt neliniștea și
nostalgia.
SAU
Ideea acestui text ”Într-un lac ” de Tudor Arghezi mă trimite cu gândul la poezia ,,Lacul’’,
de Mihai Eminescu, care pune în valoare măreția și frumusețea naturii. O trăsătură comună
a celor două texte ar putea fi chiar tipul peisajului descris: peisaje din natură ce au în centrul
lor apa, element primordial, simbol al vieții, al regenerării și al purității.
În poezia ,,Într-un lac’’ de Tudor Arghezi, lacul este zugrăvit de un poet fascinat de
grandoarea peisajului, în ,,Lacul’’, de Mihai Eminescu, eul poetic apare în ipostaza
îndrăgostitului, pentru care peisajul acvatic reprezintă toposul(locul) feeric al împlinirii
totale a iubirii.
Valorile culturale transmise de aceste poezii: interesul pentru un anumit tip de peisaj,
interesul pentru estetic, respectul pentru un colț din natură, interesul față de sentimentele de
iubire, cele mai curate ale ființei umane.

ATENȚIE LA SECVENȚA RELEVANTĂ=secvență care are o anumită însemnătate, care

este importantă pentru punerea în evidență a valorii culturale alese.

TEME pe care le puteți aborda:

1. Iubirea/Cunoașterea:
,,Izvorul nopții’’, de Lucian Blaga
Temele: iubirea, natura, cunoașterea
Valori culturale: eul liric, aflat în ipostaza de îndrăgostit își exprimă sentimentele de
admirație față de ochii iubitei, interesul pentru sentimentul iubirii;
Valori morale: sinceritatea, aspirațiile înălțătoare ale îndrăgostitului, amabilitatea,
capacitatea de autodepășire.
Textul liric prezintă admirația poetului față de ființa dragă. El nu îi conturează un portret, ci îi
schițează doar o trăsătură: frumusețea ochilor ei negri, prin intermediul unor epitete și
metafore. Negrul intens al ochilor iubitei semnifică unul dintre marile mistere ale Universului,
întrucât se identifică cu cadrul nocturn care acoperă elementele naturii
2. Creația
,,Controverse’’, de Nina Cassian
Ideea acestui text mă trimite cu gândul la opera ,,Controverse’’, de Nina Cassian, care pune în
lumină condiția artistului în lume.
Asemănarea o constituie dorința vocii ficționale de a-și atinge țelul prin arta poetică SAU
condiția artisului și menirea lui în lume.
Deosebirea o reprezintă faptul că vocea ficțională în textul-suport are dorința de a explora
universuri necunoscute, în vreme ce în opera Ninei Cassian, poeta dorește să schimbe limbajul
literaturii noastre, aducând o notă de evoluție.
3. Copilăria
,,Copilăria mea’’, de Magda Isanos
Ideea acestui text mă trimite cu gândul la opera ,,Copilăria mea’’, de Magda Isanos, care pune
în lumină dorul de perioada inocenței.
O valoare culturală comună celor două texte o constituie interesul pentru frumusețea
copilăriei.
Primul text evidențiază admirația poetului pentru joc/copilărie și regretă că a pierdut vârsta
inocenței/și că o dată cu trecerea vremii, se observă anumite schimbări.
Textul Magdei Isanos prezintă un dor aparte de trecut, de casa părintească și de cei dragi,
determinând-o pe poetă să scrie despre toate acestea pentru a rămâne vii amintirile.

4. Trecerea ireversibilă/inexorabilă/implacabilă a timpului

,,Salcâmi’’, de A. E.Baconsky
Ideea acestui text mă trimite cu gândul la opera ,,Salcâmi’’, de A.E. Baconsky, care pune în
lumină regretul pentru trecerea ireversibilă a timpului.
O valoare culturală comună celor două texte o constituie interesul și dragostea față de un
element din natură, dar și prețuirea pentru trecut.
Primul text evidențiază admirația poetului pentru salcâmii cu care se simțea înfrățit și
curiozitatea de a afla, dacă acesția mai ,,trăiesc’’, amintindu-i vocii ficționale de copilăria lui,
având în vedere scurgerea anilor.
Textul X, de Y surprinde dorul/ regretul și nostalgia pentru trecerea inexorabilă a timpului,
reieșită din versurile...

TEMELE unui text liric: natura, iubirea, copilăria, timpul, creația, condiția umană, condiția
artistului, istoria etc.
MOTIVELE LITERARE sunt particularizări ale temei: luna, soarele, stelele, codrul, teiul,
lacul, izvorul, marea, toamna, amintirea, dorul, singurătatea, comuniunea om-natură,
călătoria, labirintul, visul, străinul.
TITLUL unui text liric reprezintă: -un element paratextual, plasat înaintea textului literar;
-un prag stilistic de pătrundere în lumea operei;
-o cheie de descifrare a conținutului poeziei;
-introduce tema sau motivul central;
-anticipează mesajul și semnificațiile poeziei.
MESAJUL unei poezii reprezintă împletirea ideilor a sentimentelor și a semnificațiilor care
se regăsesc într-un text literar, transmise prin intermediul limbajului artistic și expresiv.

Mesajul unui text LIRIC-ȘABLON

Mesajul unei opere literare reprezintă împletirea ideilor, a sentimentelor și a semnificațiilor
exprimate cu ajutorul mijloacelor artistice, prin care poetul își invită cititorul să pătrundă
dincolo de țesătura textuală a operei sale, în căutarea sensurilor ascunse.
Opera literară ,,X'', de Y, este o creație lirică, care are ca temă (ex. natura, surprinsă odată cu
venirea primăverii/iubirea).
Mesajul desprins din acest text este acela că... (care este ideea textului-ex de vers?)
Mesajul este sugerat de conținutul de idei al textului liric. Poetul se simte (cum? din ce cauză?
exemplu de vers de unde reiese această atitudine?). Vocea ficțională se află în ipostaza (care?
=îndrăgostitului, însinguratului, reflexivului) și își face simțită prezența, la nivelul textului,
printr-o serie de indici morfologici, precum verbele la persoana I ,,exemple'', pronumele
personal ,,exemple'', fiind un lirism de tip confesiv/adresativ, întrucât poetul ne îndeamnă să
reflectăm la... (la ce?)
Elementele componente (peisajului/portretului etc.) sunt: ...
Perspectiva poetului reiese din atitudinea vocii ficționale, care oferă o cheie de interpretare în
ceea ce privește mesajul textului liric ,,exemplu de vers''. Implicându-se afectiv, sentimentele
sunt de (identificarea sentimentelor), având în vedere faptul că (din ce cauză?)
În plus, modul în care poetul își transmite trăirile este inedit, mai ales că, la nivelul textului, se
regăsesc mărci ale afectivității, (identificare-punctele de suspensie, interogațiile, exclamațiile,
substantivele în vocativ diminutivele+comentate).
De asemenea, limbajul artistic are un rol important în relevarea mesajului textului, întrucât
poetul are menirea de a impresiona prin măiestria resurselor expresive folosite.
Astfel, (se comentează cât mai multe figuri de stil/imagini artistice).
Opera literară ,,X’’, de Y pune în lumină ideea că fiecare dintre noi poate fi dominat de
sentimente (care?), generate de (cine?), iar cititorul devine sensibilizat de măiestria cu care
sunt îmbinate figurile de stil, astfel, creându-se un tablou mirific/portret etc.
.

Mesajul unui text liric-Într-un lac, Tudor Arghezi

Mesajul unei opere literare reprezintă împletirea ideilor, a sentimentelor și a semnificațiilor

exprimate cu ajutorul mijloacelor artistice, prin care poetul își invită cititorul să pătrundă
dincolo de țesătura textuală a operei sale, în căutarea sensurilor ascunse.
Opera literară ,,Într-un lac'', de Tudor Arghezi este o creație lirică, care are ca temă
cunoașterea, prin prisma lacului, care devine ochiul pământului, simbol al adevărului, al
descoperirii misterului, ce întreține feeria naturii.
Mesajul desprins din acest text este acela că un element din natură, precum lacul poate deveni
o oglindă a regăsirii eternului efemer, trecător.
Mesajul este sugerat de conținutul de idei al textului liric. Poetul se simte nedumerit și se
întreabă ce iscodește luna prin apa lacului: ,,Ce mai caută și luna/Tot în lacuri totdeauna?’’.
Eul liric se află în ipostază de nedumerit și vocea sa nu se ipostaziază textual, însă ne
îndeamnă să reflectăm la regăsirea cu frumusețile trecătoare.
Elementele componente peisajului sunt: luna ,,a ieșit o lună plină’’ și lacul ,,azi, în lacul
înghețat’’, care alcătuiesc și tema naturii.
Perspectiva poetului reiese din atitudinea vocii ficționale, care oferă o cheie de interpretare în
ceea ce privește mesajul textului liric ,,Ce mai caută și luna/Tot în lacuri totdeauna?''.
Implicându-se afectiv, sentimentele sunt de emoție, de copleșire față de misterul provocat de
imaginea lacului, care se îmbină armonios cu fascinația, având în vedere faptul că poetul este
curios ce mai poate iscodi luna prin apa lacului. Răspunsul îl găsește urmărind felul în care în
noapte, în timpul miraculos, luna ,,își curăță’’lumina pură-în care sunt limpezite natura și
soarta omului. În apa rece a iernii, luna încremenită nu-și mai oglindește chipul luminos, ea
este înconjurată de neguri posomorâte, micșorată de dureri, imagine contrastantă, îndurerată,
lipsită de viață: lacul este un loc al vieții și al morții.
În plus, modul în care poetul își transmite trăirile este inedit, mai ales că, la nivelul textului, se
regăsește o marcă a afectivității, interogația retorică ,,Ce mai caută și luna/Tot în lacuri
totdeauna?’’ sugestie a nedumeririi vocii ficționale, văzând alăturarea luminii cu apa,
reflectată ca o tainică îmbrățișare a lor.
De asemenea, limbajul artistic are un rol important în relevarea mesajului textului, întrucât
poetul are menirea de a impresiona prin autenticitatea resurselor expresive folosite.
Astfel, epitetele cromatice ,,lac de lumină’’, ,,pată de argint necurățată’’ și ,,ceața sură’’
accentuează misterul și farmecul naturii, în vreme ce metaforele ,,(luna) farfurie goală’’sau
blid cu ,,pată de argint’’ evocă frumusețea, dar și lumina în imensitatea întunecimii.
Opera literară ,,Într-un lac’’, de Tudor Arghezi pune în lumină ideea că fiecare dintre noi
poate fi dominat de sentimente de fascinație, de emoție generate de schimbările pe care
elementele naturii le pot produce, iar cititorul devine sensibilizat de măiestria cu care sunt
îmbinate figurile de stil, astfel creându-se un tablou mirific.

Mesajul unui text liric-Izvorul nopții, Lucian Blaga

Mesajul unei opere literare reprezintă împletirea ideilor, a sentimentelor și a semnificațiilor
exprimate cu ajutorul mijloacelor artistice, prin care poetul își invită cititorul să pătrundă
dincolo de țesătura textuală a operei sale, în căutarea sensurilor ascunse.
Opera literară ,,Izvorul nopții'', de Lucian Blaga este o creație lirică, care are ca temă iubirea,
surprinsă în momentul înserării în care îndrăgostitul își exprimă sentimentele de iubire și de
admirație față de negrul intens al ochilor negri pe care iubita îi are, iar gesturile sunt tandre.
Mesajul desprins din acest text este acela că vraja emanată de frumusețea ochilor iubitei poate
să-l impresioneze profund pe un îndrăgostit: ,,Așa-s de negri ochii tăi,/ lumina mea”.
Mesajul este sugerat de conținutul de idei al textului liric. Poetul se simte fascinat și vrăjit de
negrul intens al ochilor iubitei ,,Frumoaso,/ ţi-s ochii-aşa de negri…’’. Vocea ficțională se află
în ipostază de îndrăgostit și își face simțită prezența, la nivelul textului, printr-o serie de indici
morfologici, precum pronumele și adjectivele pronominale posesive la persoana I si a II-
a: ,,îmi’’, ,,-ți’’, ,,ta’’, ,,tău” și verbul la persoana I ,,stau’’, ce îi arată pe cei doi îndrăgostiți
într-o stare de vrajă, fiind un lirism de tip confesiv/adresativ, întrucât poetul ne îndeamnă să
reflectăm la emoțiile pe care le putem trăi în prezența persoanei iubite.
Elementul component portetului iubite îl constituie ,,ochii negri’’, care se îmbină armonios în
țesătura lirică cu elementele naturii, precum: ,,izvorul’’, ,,noaptea’’, ,,munții’’, ,,sesuri’’
și ,,pământul’’.
Perspectiva poetului reiese din atitudinea vocii ficționale, care oferă o cheie de interpretare în
ceea ce privește mesajul textului liric ,,îmi pare/ că ochii tăi, adâncii, sunt izvorul/ din care
tainic curge noaptea...''. Implicându-se afectiv, sentimentele sunt de admirație, de iubire, de
fascinație, având în vedere faptul că negrul intens al ochilor iubitei emană o vrajă
inedită ,,acoperind pământul/c-o mare de-ntuneric’’.
În plus, modul în care poetul își transmite trăirile este inedit, mai ales că, la nivelul textului, se
regăsește și o marcă a afectivității, substantivul în cazul vocativ ,,frumoaso’’, ce exprimă
admirația poetului față de ființa dragă și ilustrează perfecțiunea fizică a iubitei.
De asemenea, limbajul artistic are un rol important în relevarea mesajului textului, întrucât
poetul are menirea de a impresiona prin autenticitatea/măiestria resurselor expresive folosite.
Astfel, inversiunile ,,ți-s ochii așa de negri’’ și ,,tainic curge noaptea’’ sugerează faptul că
poetul insistă asupra fascinației ochilor iubitei și asupra misterului pe care aceștia îi degajă în
natura întreagă. Metafora ,,o mare de întuneric’’exprimă ideea că dragostea este una dintre
marile taine ale lumii, dar arată și nesiguranța îndrăgostitului. Epitetul, aflat la superlativul
absolut ,,așa de negri’’, amplifică profunzimea sentimentului de dragoste.
Opera literară ,,Izvorul nopții’’, de Lucian Blaga pune în lumină ideea că fiecare dintre noi
poate fi dominat de sentimente de fascinație, generate de aspectul fizic al persoanei iubite, iar
cititorul devine sensibilizat de măiestria cu care sunt îmbinate figurile de stil, astfel, creându-
se un tablou de tip portret impresionant.

Mesajul unui text liric-Copil de-odinioară, Ion Pillat

Mesajul unei opere literare reprezintă împletirea ideilor, a sentimentelor și a semnificațiilor

exprimate cu ajutorul mijloacelor artistice, prin care poetul își invită cititorul să pătrundă
dincolo de țesătura textuală a operei sale, în căutarea sensurilor ascunse.
Opera literară ,,Copil de-odinioară'', de Ion Pillat este o creație lirică, care are ca temă
copilăria surprinsă odată cu trecerea timpului.
Mesajul desprins din acest text este acela că scurgerea anilor aduc cu sine anumite emoții,
care se pot simți în planul afectiv ,,Străbat adânc, îmbălsămând gândirea’’.
Mesajul este sugerat de conținutul de idei al textului liric. Poetul se simte nostalgic și cu o
apăsare sufletească din cauza pierderii copilăriei, dar și față de trecerea ireversibilă a
timpului ,,În casa amintirilor închise’’. Vocea ficțională se află în ipostază de melancolic și își
face simțită prezența, la nivelul textului, printr-o serie de indici morfologici, precum verbul la
persoana a II-a ,,scoli'', pronumele personale ,,te'' ,, tu’’ și adjectivul pronominal posesiv
(somnul) tău’’, fiind un lirism de tip adresativ, întrucât poetul ne îndeamnă să reflectăm la
păstrarea amintirilor vii din copilărie.
Elementele componente textului sunt: ,,cămara’’, ,,casa amintirilor’’, ,,iarna’’ și ,,toamna’’,
care-i trezesc vocii ficționale și mai multă nostalgie pentru anii ireversibili.
Perspectiva poetului reiese din atitudinea vocii ficționale, care oferă o cheie de interpretare în
ceea ce privește mesajul textului liric ,,Te scoli din somn, tu cel de-odinioară/Din somnul tău,
copil de-odinioară…''. Implicându-se afectiv, sentimentele sunt de regret și de apăsare
interioară, având în vedere faptul că dorul de copilărie rămâne viu și pentru eternitate în
sufletul omului.
De asemenea, limbajul artistic are un rol important în relevarea mesajului textului, întrucât
poetul are menirea de a impresiona prin autenticitatea resurselor expresive folosite.
Astfel, metafora ,,Cu seva lor fierbând din nou sub coajă’’ evidențiază dorul de copilărie, dar
și sentimentul de melancolie al poetului față de trecerea ireversibilă a timpului.
Epitetul ,,cămara izvorâtă’’ devine spațiul închis și intim al celor sensibili, care doresc să
retrăiască visul copilăriei ,,de-odinioară’’. De asemenea, și punctele de suspensie, mărci ale
afectivității, prezente, la nivelul textului, au rolul de a potența nostalgia melancolicului față de
copilărie: ,,Copilărescul dor și amăgirea…’’
Opera literară ,,Copil de-odinioară’’, de Ion Pillat pune în lumină ideea că fiecare dintre noi
poate fi dominat de sentimente de nostalgie și de apăsare interioară, generate de trecerea
inexorabilă a timpului, iar cititorul devine sensibilizat de măiestria cu care sunt îmbinate
figurile de stil, astfel, creându-se un tablou mirific.

Mesajul unui text liric-Școala frumuseții, de Geo Dumitrescu

Mesajul unei opere literare reprezintă împletirea ideilor, a sentimentelor și a semnificațiilor
exprimate cu ajutorul mijloacelor artistice, prin care poetul își invită cititorul să pătrundă
dincolo de țesătura textuală a operei sale, în căutarea sensurilor ascunse.
Opera literară ,,Școala frumuseții'', de Geo Dumitrescu, este o creație lirică, ce are ca temă
iubirea omului și capacitatea acestuia de a schimba lumea prin dragoste.
Mesajul desprins din acest text este acela că orice persoană prin dragostea pe care o manifestă
poate schimba lumea ,,Tu vei fi/ școala frumuseții și a iubirii’’.
Mesajul este sugerat de conținutul de idei al textului liric. Poetul se simte împlinit, având
bucuria să delege omenirea să schimbe lumea din jurul ei ,,îți încredințez acești fluturi’’.
Vocea ficțională se află în ipostază de creator și își face simțită prezența, la nivelul textului,
printr-o serie de indici morfologici, precum verbele la persoana I ,,încredințez’’, ,,să aduc’’,
verbe la persoana a II-a ,,să înveți’’, ,,să fiți’’, pronume la persoana a II-a ,,tu'', ,,-ți’’ și
adjectivul pronominal posesiv ,,(ochii) tăi’’, fiind un lirism de tip confesiv, dar și adresativ,
întrucât poetul ne îndeamnă să reflectăm la ideea că putem schimba lumea cu ajutorul iubirii
și a frumuseții.
Elementele componente textului sunt: fluturii (simbolizează frumusețea lumii mărunte), puiul
de panteră (sugestie a pericolului pe care îl reprezintă iubirea, ce te poate sfâșâia interior, așa
cum fac aceste animale prădătoare, dacă nu este împlinită), pomii și florile (ilustrează
frumusețea și posibilitatea de renaștere a naturii), lacul (reprezintă o oglindă a lumii) și
muntele (aspirația spre înalt).
Perspectiva poetului reiese din atitudinea vocii ficționale, care oferă o cheie de interpretare în
ceea ce privește mesajul textului liric ,,îți încredințez…/am să-ți aduc''. Implicându-se afectiv,
sentimentele sunt de iubire, de recunoștință, de dorință de cunoaștere a tainelor lumii și de
protejare a acestora prin iubire.
În plus, modul în care poetul își transmite trăirile este inedit, mai ales că, la nivelul textului, se
regăsesc și punctele de suspensie, mărci ale afectivității, care îndeamnă la meditație în ceea ce
privește frumosul din jur.
De asemenea, limbajul artistic are un rol important în relevarea mesajului textului, întrucât
poetul are menirea de a impresiona prin autenticitatea/măiestria resurselor expresive folosite.
Astfel, epitetul ,,tineri, frumoși’’ sugerează ideea frumuseții începutului vieții; ,,tăcerile
rodnice, adânci’’ ilustrează comunicarea profundă în iubire pentru care nu este nevoie de
cuvinte, iubirea poate dezvălui taine, poate crea o stare de armonie asemănătoare cântecului
sau poate oferi noi perspective asupra lumii; epitetul dublu ,,crude, întunecoase’’
simbolizează durerea pe care o poate provoca eșecul în dragoste, iar uciderea, în acest context,
trimite la anularea egoismului, la centrarea asupra celuilalt prin alint, ca expresie a împlinirii
prin iubire; metafora ,,furtuni de culori’’ semnifică faptul că direcțiile de evoluție reprezentate
de ,,culori’’ pot fi necunoscute, fără substanță, înșelătoare, dar și curate. Imaginea auditivă,
din finalul textului, ,,să cânte sub lună’’ constituie faptul că iubirea poate dezvălui taine, poate
crea o armonie asemănătoare cântecului, ia prezența lunii reliefează intrarea iubirii în rândul
elementelor eterne și ochii iubitei devin, asemenea lacului, oglindă a lumii.
Opera literară ,,Școala frumueții’’, de Geo Dumitrescu, pune în lumină ideea că fiecare dintre
noi poate fi dominat de sentimente de iubire, generate de dorința de schimbare, iar cititorul
devine sensibilizat de măiestria cu care sunt îmbinate figurile de stil, astfel, creându-se o
operă semnificativă pentru frumusețea, care se găsește în afara omului, influențându-i
interiorul.

Mesajul unui text liric-O pasăre înaltă, Dan Coman

Mesajul unei opere literare reprezintă împletirea ideilor, a sentimentelor și a semnificațiilor
exprimate cu ajutorul mijloacelor artistice, prin care poetul își invită cititorul să pătrundă
dincolo de țesătura textuală a operei sale, în căutarea sensurilor ascunse.
Opera literară ,,O pasăre înaltă'', de Dan Coman, este o creație lirică, ce are ca temă condiția
filosofică a poetului în lume, în momentul în care acesta caută iubirea ideală, comunică și mai
intens plictisul monotoniei.
Mesajul desprins din acest text este acela că fiecare dintre noi încearcă să evadeze dintr-o zi
plictisitoare.
Mesajul este sugerat de conținutul de idei al textului liric. Poetul se simte fascinat de
frumusețile pe care le observă și conștientizează faptul că ,,frumusețea rămâne o fotografie de
vară salvată-n calculator’’, de aceea, scrie distanțat de sentimente (nu le scrie ,,la cald’’, ci
după o perioadă de timp). Vocea ficțională se află în ipostază de observator și nu își face
simțită prezența, la nivelul textului, printr-o serie de indici morfologici, fiind un lirism de tip
obiectiv, întrucât artistul ne îndeamnă să reflectăm la ideea că totul în jurul nostru se schimbă,
important e ca noi să observăm aceste aspecte.
Elementele componente sunt: ființele umane (bărbatul și femeia), soarele, lumina, care devin
motive sugestive pentru monotonia momentului zilei.
Perspectiva poetului reiese din atitudinea vocii ficționale, care oferă o cheie de interpretare în
ceea ce privește mesajul textului liric ,,frumusețea rămâne o fotografie''. Fiind un poem
filosofic, sentimentele sunt de încercare a găsirii sensului unor lucruri în viața omului și rolul
elementelor înconjurătoare în viața bărbatului și a femeii.
În plus, modul în care poetul își transmite trăirile este inedit, mai ales că, la nivelul textului, se
observă încălcarea regulilor prozodice: prezența versului alb, versurile încep cu literă mică și
sunt continuate în același mod.
De asemenea, limbajul artistic are un rol important în relevarea mesajului textului, întrucât
poetul are menirea de a impresiona prin autenticitatea/măiestria resurselor expresive folosite.
Expresivitatea verbului, mai ales în această poezie, este foarte importantă. Creația are verbele,
cel mai des, la gerunziu, mod care exprimă acțiuni în desfășurare, o continuitate, o
aglomerare, ce accentuează monotonia: ,,îndepărtând’’
(musculița), ,,înconjurând’’( fruntea), ,,planând’’ sunt și la început de vers deci poetul își
comunică și mai intens plictisul monotoniei. Doar ultimul gerunziu pare o evadare din ziua
plictisitoare cu ajutorul ,,păsării înalte’’ (metaforă pentru suflet) ,,planând îndelug deasupra
celui ce/se întoarce acasă/ ca deasupra unui loc părăsit’’. Epitetele ,,bărbat obosit’’, ,,soarele
puternic’’, ,,lumină roșcată’’ a monitorului, ,,fruntea ridată’’ sunt sugestive pentru plictisul
momentului zilei. Comparația ,,fruntea...ca un ghiveci înflorit’’ face legătura cu ceea ce
declarase poetul ,,rezistența vine tocmai de la planta care crește în cap: în jurul ei, se învârt
toate’’. În acest poem, poetul vede, la figurat, femeia din depărtare că e ,,lăcustă’’. La propriu,
ea este insectă migratoare în regiuni aride, cu antene scurte și cu picioarele posterioare foarte
lungi, adaptate pentru sărit. În cea de-a doua parte a poeziei, apare epitetul ,,blând’’, ce nu mai
este ,,soarele puternic’’ (metaforă pentru iubirea pasională de la mare) din prima parte. Acum
apare nordul rece, moral ,,cei dragi’’ din copilăria sa, ,,cursurile de logică de la
liceu’’, ,,dragoste, respect’’, dar ,,obișnuință’’ deci plictis. Dacă ,,pasărea
flamingo’’( metaforă pentru sufletul său) ar putea vorbi, ar rezolva problema sa de logică: ar
fi echilibru între iubire și înțelepciune ( iubirea sufletului cu logica spiritului superior).
Comparația ,,celui ce se întoarce acasă’’ cu ,,un loc părăsit’’ deasupra căruia, îndelung
pasărea flamingo planează până se poate așeza, demonstrează la figurat, metaforic vorbind, că
îi trebuie încă o primăvară ca să-și revină din iubirea ,,lăcustei’’, care i-a devorat ,,planta care
crește în cap’’, adică logica.
Opera literară ,,O pasăre înaltă’’, de Dan Coman, pune în lumină ideea că fiecare dintre noi
poate fi dominat de sentimente aparte, cu un stil moralist, ultramodern, dar neîncifrat,
generate de ,,pasărea înaltă’’, metaforă a sufletului pe care nu o ascultăm că este prea
gălăgioasă, iar cititorul devine sensibilizat de măiestria cu care sunt îmbinate figurile de stil,
astfel, este indicat ca omul să nu devină ,,un loc părăsit’’, ci trebuie să aibă grijă de suflet, să
rămână în cap, să-l îngrijească mereu.

Mesajul unui text liric-Poveste sentimentală, Nichita Stănescu

Mesajul unei opere literare reprezintă împletirea ideilor, a sentimentelor și a semnificațiilor
exprimate cu ajutorul mijloacelor artistice, prin care poetul își invită cititorul să pătrundă
dincolo de țesătura textuală a operei sale, în căutarea sensurilor ascunse.
Opera literară ,,Poveste sentimentală'', de Nichita Stănescu, este o creație lirică, ce are ca temă
iubirea, ce îi trimite pe îndrăgostiți în Univers.
Mesajul desprins din acest text este acela că totul devine un miracol în planul iubirii, în
momentul în care cei doi îndrăgostiți își contopesc sufletele: ,,și cu cât te iubeam mai mult, cu
atât/repetau, într-un vârtej aproape văzut’’.
Mesajul este sugerat de conținutul de idei al textului liric. Poetul se simte îndrăgostit, fascinat
și căzut în mrejele dragostei: ,,să privesc iarba-nchinată/ de căderea vreunui cuvânt’’. Vocea
ficțională se află în ipostază de îndrăgostit și își face simțită prezența, la nivelul textului,
printr-o serie de indici morfologici, precum verbele la persoana
I ,,vedeam'', ,,stăteam’’, ,,lăsam’’, ,,înfingeam’’și ,,privesc’’, pronumele
personal ,,eu'', ,,tu’’, ,,noi’’, ,,îmi’’, fiind un lirism de tip confesiv, întrucât poetul ne
îndeamnă să reflectăm la puterea iubirii.
Elementele componente aceste teme/creații sunt: îndrăgostiții, cuvintele, ,,iarba-
nchinată’’, ,,eu’’ și ,,tu’’. Cuvintele cheie ale spațiului devin ,,înainte’’ și ,,înapoi’’, întrucât se
orientează către o singură linie, o axă ,,axis mundi’’.
Perspectiva poetului reiese din atitudinea vocii ficționale, care oferă o cheie de interpretare în
ceea ce privește mesajul textului liric ,,cu cât te iubeam mai mult/cu atât repetau într-un vârtej
aproape văzut''. Implicându-se afectiv, sentimentele sunt de admirație și de fascinație față de
iubită și față de dragostea pură, având în vedere faptul că protagoniștii ,,eu’’ și ,,tu’’, deși se
află în același spațiu, se situează în timpuri diferite, încercând o experiență stranie, stabilind
între ei o punte de legătură prin intermediul cuvintelor, reflectate dinspre viitor spre trecut și
invers. În felul acesta, povestea de dragoste se multiplică la nesfârșit în toate spațiile și
timpurile, se generalizează, devine acel factor erotic, creator al universului, un principiu
generator de viață.
De asemenea, limbajul artistic are un rol important în relevarea mesajului textului, întrucât
poetul are menirea de a impresiona prin autenticitatea/măiestria resurselor expresive folosite.
Astfel, metafora ,,margine a orei’’ îi aduce pe cei doi îndrăgostiți la vârsta de aur a lumii, când
existența era fericită, precum copilăria, când jocul era o stare obișnuită. Verbele sunt la
imperfect: ,,vedeam’’, ,,stăteam’’, ,,zburau’’, situând iubirea într-un timp al veșniciei. Spațiul
poemului este ocupat de substantive, de adjective, de pronume, de verbe, devenind o mișcare
timp-spațiu, cuvintele zboară ,,înainte’’ și ,,înapoi’’, se rotesc înainte-înapoi și construiesc
idealuri. Comparația ,,ca două toarte de amforă’’îi arată pe cei doi îndrăgostiți asemenea unor
toarte de amforă unite și despărțite prin circumferința vasului, iar comparația ,,ca pe sub laba
unui leu alergând’’ arată forța, importanța și măiestria cuvintelor. Versul alb al poeziei
permite această fuziune între emoție și cerebralitate.
Opera literară ,,Poveste sentimentală’’, de Nichita Stănescu, pune în lumină ideea că fiecare
dintre noi poate fi dominat de sentimente de dragoste, de entuziasm și de admirație, generate
de o persoană iubită, iar cititorul devine sensibilizat de măiestria cu care sunt îmbinate figurile
de stil, astfel, creându-se un poem inedit.

*** Mesajul textului de la Subiectul- model E.N.

Mesajul unei opere literare reprezintă împletirea ideilor, a sentimentelor și a semnificațiilor

exprimate cu ajutorul mijloacelor artistice, prin care scriitorul își invită cititorul să pătrundă
dincolo de țesătura textuală a operei sale, în căutarea sensurilor ascunse.
Opera literară ,,Călin (File din poveste)'', de Mihai Eminescu este o creație lirică, care are ca
temă natura, surprinsă toamna, într-o seară.
Mesajul desprins din acest text este acela că feeria romantica a cadrelor de natură
impresionează și omul comunică în permanență cu natura.
Mesajul este sugerat de conținutul de idei al textului liric. Vocea ficțională se simte
entuziasmată și încântată de tabloul din natură ,,de treci codrii de aramă’’ și se află în ipostază
de contemplator și își face simțită prezența prin mărci ale subiectivității specifice, forme
verbale la pers. a II-a ( ,, treci” , ,,vezi” , ,, auzi”).
Perspectiva poetului reiese din atitudinea vocii ficționale, care oferă o cheie de interpretare în
ceea ce privește mesajul textului liric ,,Ș-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint ''.
Implicându-se afectiv, sentimentele sunt de fascinație, de uimire, de bucurie și de împlinire,
având în vedere faptul că toate elementele naturii se află într-o mișcare cosmică.
În plus, modul în care poetul își transmite trăirile este inedit, mai ales că, la nivelul textului, se
găsește un limbajul artistic, care are rol important în relevarea mesajului textului, întrucât
poetul are menirea de a impresiona prin autenticitatea resurselor expresive folosite. Astfel,
metafora ,,codrii de aramă” creează o imagine artistică vizuală deosebit de sugestivă pentru
tema poeziei, ce sugerează tabloul creat sub lumina difuză a lunii, în timp ce personificarea ,,
pădurea lin suspină” alcătuiește o imagine artistică auditivă, ce redă sentimente de melancolie
generate de lăsarea serii. În plus, poetul transfigurează realitatea și conferă tabloului feerie,
surprinzând inedit elementele cadrului natural ce se metamorfozează în elemente fantastice: în
mijlocul tabloului nocturn, pădurea prinde viață ,,trunchii vecinici poartă suflete sub coajă”,
izvoarele lucesc și suspină, iar luna își reflectă raza în ,,cuibarul de ape”, în timp ce aerul
este ,, plin de mireasmă și răcoare”.
Opera literară ,,Călin (File din poveste)'', de Mihai Eminescu pune în lumină ideea că fiecare
dintre noi poate fi dominat de sentimente de admirație, dar și de melancolie, generate de
lăsarea serii și cititorul devine sensibilizat de măiestria cu care sunt îmbinate figurile de stil,
astfel, creându-se un tablou mirific.