Nr.

________/__________

Director, Popescu Ramona

Unitatea de învățământ: Scoala Gimnaziala „Elena Doamna” Ploiesti

Nume și prenume elev: Petre Mircea Cristian

Clasa a II-a B
Învățător: Bucurescu Alina

COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ

Competenţe generale

1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare
cunoscute
4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare

Conţinuturile învăţării
Domenii
Comunicare orală (ascultare, vorbire, Acte de vorbire:a se prezenta și a prezenta pe cineva, a
interacţiune) identifica un obiect, o persoană un loc, a cere și a da
informații, a formula o opinie/ o idee/ o părere/o solicitare
Cuvântul. Propoziţia/ Enunţul
Introducerea cuvintelor noi în vocabularul propriu . Intonarea
propozițiilor exclamative
Dialogul
Inițierea,menținerea și încheierea unui dialog școlar
despre:școală, familie, locuință, prieteni,colegi, mediul
înconjurător,igiena clasei și a locuinței, conduita în mijloacele
de transport în comun, în sala de spectacol

Reguli de vorbire eficientă: elemente de politețe verbală

asociateactelor de limbaj utilizate
 Forme ale discursului oral
Povestirea unor întâmplări trăite sau observate
Repovestirea unor întâmplări citite
Descrierea unui obiect, fenomen sau a unei persoane
Reguli ale discursului oral
Pronunție clară și corectă
Acord număr , gen fără terminologie
Intonație adecvată
Citire/ lectură Cartea
Cuprinsul unei cărți
Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi
Alfabetul limbii române
Citirea cuvintelor, enunțurilor, textelor scurte
Propoziția/enunțul(fără teoretizări)
Textul (de maxim 120de cuvinte)
Titlu, autor , alineate
Așezarea textului în pagină
Textul literar
Textul narativ
Recunoașterea personajelor. Povestirea orală.
Textul liric
Poezii despre universul copilăriei
Textul nonliteral, informativ
Scriere/ redactare Alfabetul limbii române
Literele mici şi mari de mână
Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi
Ortografia
Scrierea corectă a cuvintelor care conțin consoana m înainte
de p și b
Scrierea corectă a cuvintelor care conțin diftongii oa, ea, ia, ie,
ua, uă( fără terminologie)
Scrierea corectă a cuvintelor care conțin literele â,î și x
Scrierea corectă a cuvintelor într-un/ într-o, dintr-un/dintr-o,
sau/s-au, sa/s-a
Punctuaţia
Semnul exclamării
Virgula în vocativ și enumerare
Două puncte
Organizarea textului scris
Scrierea caligrafică pe liniatură tip II și dictando
Așezarea textului în pagină plasarea titlului,autorului,
folosirea alineatelor , respectarea spațiului între cuvinte
Scrierea funcţională
Copieri. Transcrieri ( maxim 50 de cuvinte). Dictări
Biletul de mulțumire, de informare, de solicitare
Felicitarea
Afișul
Scrierea imaginativă (texte de 3-7 enunţuri), pornind de la
experienţe trăite
Elemente de construcţie a comunicării Vocabular
Cuvântul
Cuvinte cu sens asemănător
Cuvinte cu sens opus
Cuvinte care au aceeaşi formă şi înţeles diferit
Fonetică
Sunetele limbii române :vocale şi consoane
Despărţirea cuvintelor în sillabe la capăt de rând
Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări)
 Obiective Obiective de referință/ competențe Activitatea de învățare pentru elevii cu
cadru/ specifice CES
competențe
generale Majoritatea Elevii cu CES/
elevilor curriculum
adaptat
1. Receptarea 1.1. Identificarea 1.1. Identificarea - selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a indica
de mesaje semnificaţiei unui semnificaţiei unui despre ce este vorba în mesaj
orale în mesaj oral, pe teme mesaj scurt, pe teme - realizarea unui desen pentru a indica despre ce este
contexte de accesibile variate familiare, rostit clar vorba în mesaj
comunicare şi rar - oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce este
cunoscute vorba (în acest fragment de poveste)?”
- formularea unor răspunsuri la întrebări despre
conţinutul unui mesaj/ text scurt audiat
- observarea, recunoaşterea, executarea unor comenzi
simple (priveşte, ascultă, fii atent)
- audierea unor poveşti sau a unei descrieri şi
manifestarea reacţiilor corespunzătoare
- ilustrarea printr-o imagine/ serii de imagini/ bandă
desenată a mesajului transmis de un text audiat
1.2. Identificarea 1.2. Identificarea - identificarea personajului dintr-un text audiat
unor informaţii unor informaţii - participarea la jocuri de grup, ca urmare a
variate dintr-un simple dintr-un înţelegerii regulilor jocului
text audiat mesaj scurt, rostit
clar şi rar

1.3. Identificarea 1.3. Identificarea -indicarea silabelor/ cuvintelor percepute prin diferite
unor sunete, silabe, silabelor din cuvinte metode: bătăi din palme, ridicarea unui deget
cuvinte în enunţuri şi a cuvintelor din -numărarea cuvintelor dintr-un enunţ scurt
rostite cu claritate propoziţii rostite rar - stabilirea poziţiei sau succesiunii cuvintelor din
și clar propoziţii orale de 3-4 cuvinte
- punerea în corespondenţă a unui cuvânt rostit cu
imaginea potrivită
-identificarea unor cuvinte după criterii precum:
numărul de silabe, numărul de sunete
1.4. Exprimarea 1.4. Exprimarea - participarea la jocuri de rol de tipul vorbitor–
interesului pentru interesului pentru ascultător, folosind păpuşi pe deget, pe mână, măşti
receptarea de receptarea de etc.
mesaje orale, în mesaje orale, în - audierea unor poveşti citite/ înregistrate/ povestite de
contexte de contexte de adulţi/ copii
comunicare comunicare - participarea la activităţi de tipul „Ştirile zilei”, în
cunoscute cunoscute care copiii ascultă întâmplări/ evenimente povestite de
colegi sau adulţi invitaţi
- vizionarea unor scurte secvenţe din emisiuni pentru
copii
-vizitarea unor librării, biblioteci
2. Exprimarea 2.1. Formularea 2.1. Formularea -jocuri de mişcare pentru exersarea corectă a actului
de mesaje unor enunţuri unor enunţuri simple respirator, cu accent pe pronunţia corectă
orale în proprii în situaţii - exerciţii–joc de dicţie, cântece, numărători ritmate
diverse concrete de - formulare de răspunsuri la ghicitori
situaţii de comunicare - participarea la activităţi de tipul „Tu eşti ecoul meu”
comunicare (reproducerea unor mesaje formulate de adult sau
copii)
- rostirea cuvintelor cu prelungirea unor sunete
stabilite anterior
- asocierea unor imagini sau obiecte, cu onomatopeele
corespunzătoare;
 - jocuri de pronunţare a onomatopeelor, însoţite de
mişcare
- reproducerea unui mesaj scurt cu schimbarea
intonaţiei, în funcţie de intenţia de comunicare
(aserţiune, întrebare, exclamaţie, supărare)
-alcătuirea unor propoziții prin care se formulează o
solicitare, o întrebare, un salut
-jocuri de rol
2.2. Transmiterea 2.2. Transmiterea - formularea de mesaje despre sine (nume, vârstă,
unor informaţii unor informaţii adresă), despre familie, colegi, animalul preferat,
printr-o suită de referitoare la sine şi culoarea preferată, mâncarea preferată etc.
enunțuri înlănțuite la universul - formularea unor răspunsuri la întrebări adresate de
logic apropiat, prin colegi, pe teme de interes pentru copii
mesaje scurte - prezentarea unor evenimente semnificative din viaţa
proprie
- completarea unor mesaje orale scurte
-jocuri de rol
2.3. Participarea cu 2.3. Participarea cu -exersarea unor formule de salut, de adresare,
interes la interes la dialoguri prezentare şi solicitare, adecvate contextului
dialoguri , în scurte, în situaţii de - dialoguri în diferite situaţii, reale sau simulate, pe
diferite contexte de comunicare uzuală teme de interes
comunicare -utilizarea formulelor de adresare, de solicitare, de
mulțumire într-un anumit context
- jocuri de rol: „La doctor”, „La telefon”, „În parc”,
„La cumpărături”, „O zi în familie”, „Aniversări” etc.
- formularea de sarcini/ instrucţiuni adresate colegilor
2.4. Exprimarea 2.4. Exprimarea -combinarea unor propoziţii simple prin folosirea unor
expresivă a ideilor propriilor idei în cuvinte de legătură
în contexte contexte cunoscute - utilizarea şi interpretarea tonului folosit în vederea
familiare exprimării unor emoţii variate
manifestând interes - iniţierea şi menţinerea unei discuţii pe o temă de
și încredere în sine interes
- recunoaşterea unui obiect, prin formularea de
întrebări despre caracteristicile acestuia
- conversaţii scurte în grup, pe baza unui text audiat
sau a unei imagini
- crearea unor poveşti orale pornind de la idei/ imagini
date sau desene create de copii
-utilizarea de gesturi și mișcări cu scopul de a-și
susține afirmațiile
-participarea la sebări școlare
3. Receptarea 3.1. Citirea unor 3.1 Citirea unor - citirea unor mesaje din mediul cunoscut
unei varietăţi mesaje scrise, cuvinte uzuale, din -citirea în ritm propriu a unor enunțuri scurte
de mesaje întâlnite în mediul universul apropiat, - asocierea unor litere şi sunete
scrise, în cunoscut scrise cu litere mari - citirea globală a numelui scris cu litere de tipar pe
contexte de şi mici de tipar dulăpior, la cuier, la colţul de prezentare al clasei, la
comunicare panoul „Responsabilităţi” etc.
cunoscute - jocuri care au cuvinte scrise sub imagine: „Loto”,
„Domino”, „Bingo”
- punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate din
1-2 silabe cu imagini potrivite, reprezentând obiecte
din universul apropiat
3.2. Identificarea 3.2. Identificarea - formularea unor răspunsuri ce presupun alegere
mesajului unui semnificaţiei unei/ duală/ multiplă – Exemplu: „În prima imagine este
text în care se unor imagini care Cenuşăreasa sau Frumoasa din pădurea adormită?”
relatează prezintă întâmplări, - lectură după una sau mai multe ilustraţii/ benzi
întâmplări, fenomene, desenate
fenomene din evenimente - prezentarea unor albume personale cu fotografii sau
universul cunoscut imagini
 - „citirea”/ povestirea creaţiilor proprii sau de grup
(desene, şir de imagini)
- citirea orarului clasei (activităţile sunt reprezentate
prin imagini corespunzătoare fiecărei discipline)
3.3. Identificarea 3.3. Identificarea - identificarea semnificaţiei unor simboluri întâlnite în
semnificaţiei unor semnificaţiei unor situaţii cotidiene: M – metrou, H – spital, I –
simboluri în simboluri care informaţii, intrare, ieşire, farmacie, trecere de pietoni,
contexte cunoscute transmit mesaje de semafor etc.
necesitate imediată, - sortarea unor emen, simboluri grafice identice
din universul - „citirea” simbolurilor pentru vreme şi a calendarului
familiar naturii, a orarului
3.4. Exprimarea 3.4. Manifestarea - observarea (intuitivă) a cărţilor de diverse forme,
interesului pentru interesului pentru dimensiuni, grosimi, cu sau fără imagini etc.
lectura unor cărți lucrul cu cartea - răsfoirea unor cărţi în colţul amenajat cu o mini-
adecvate vârstei bibliotecă, în biblioteca şcolii etc.
- observarea şi stabilirea unor asemănări şi diferenţe
între suporturi de lectură variate – Exemplu: carte de
colorat, carte de poveşti cu ilustraţii, carte ce conţine
doar text etc.
-memorarea, din proprie inițiativă , a unor versuri și
ghicitori
4. Redactarea 4.1. Scrierea unor 4.1. Scrierea literelor - exersarea musculaturii fine a mâinii şi a coordonării
de mesaje în mesaje, în diverse de mână mişcărilor prin colorare, haşurare în interiorul unui
diverse contexte de contur
situaţii de comunicare - modelarea plastilinei, ruperea hârtiei după un contur
comunicare etc.
- poziţionarea corectă a suportului de scriere, în raport
cu propriul corp
- orientarea în spaţiul scrierii, prin joc: sus, jos,
dreapta, stânga etc.
- exersarea poziţiei corecte la scris
- jocuri de tip labirint
- selectarea unor silabe dintr-o serie de silabe date,
scrise cu litere de tipar sau de mână, pentru a obţine
cuvinte
-copieri și transcrieri de litere, silabe, cuvinte,
propoziții
4.2. Redactarea 4.2. Redactarea unor - confecţionarea unor felicitări şi bileţele cu litere de
unor mesaje mesaje simple, în tipar rupte sau decupate din reviste, ziare etc.
simple, cu contexte uzuale de (învăţătoarea va comunica/ va arăta mesajul care
respectarea comunicare trebuie scris – Exemplu: „Pe felicitare vom scrie 1
convențiilor de Martie”)
bază - adăugarea unor cuvinte/ semne de punctuaţie în
enunţuri eliptice
- scrierea unor cuvinte, propoziţii cu ajutorul
computerului
-scrierea unor cuvinte obținute prin completarea sau
combinarea unor silabe
-confecționarea unor etichete, materiale necesare în
activitatea zilnică
4.3. Exprimarea 4.3. Exprimarea - „scrierea” unor bileţele cu mesaje diverse, folosind
unor idei, unor idei, trăiri desene, simboluri (inventate spontan sau stabilite
sentimente păreri personale şi anterior)
prin intermediul informaţii prin - exprimarea răspunsului la anumite întrebări cu
limbajelor intermediul ajutorul desenului sau prin simboluri – Exemplu:
convenționale limbajelor „Cum putem arăta prin „scris” ce frumoasă e
neconvenționale primăvara?”
- organizarea unor concursuri – Exemplu: „Cine
realizează cel mai interesant colaj/ puzzle/ desen/

Modalități de evaluare:
Observarea sistematică a comportamentului elevului
Centrarea pe progresul personal
Autoevaluarea
Realizarea unor proiecte
STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANȚĂ
Obiectivele cadru/ competențe generale
1.Receptarea de mesaje orale în contexte de
comunicare cunoscute
2. Exprimarea de mesaje orale în diverse
situaţii de comunicare
3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise,
în contexte de comunicare cunoscute
4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de
comunicare
poster din desene/ cuvinte/ alte simboluri?”
Standardele de performanță
Identificarea semnificaţiei unui mesaj scurt,
rostit rar şi clar
Identificarea silabelor din cuvinte şi a
cuvintelor din propoziţii
Pronunţarea clară a sunetelor şi a cuvintelor
Participarea cu interes la dialoguri scurte
Recunoaşterea unor cuvinte uzuale scrise
Identificarea semnificaţiei unor simboluri care
transmit mesaje de necesitate imediată
Trasarea elementelor grafice şi a contururilor
literelor
Exprimarea unor idei, trăiri personale şi
informaţii prin intermediul desenului
 MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI

Obiective cadru/ competențe generale:

1.Utilizarea numerelor în calcule elementare
2. Evidențierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în spațiul
înconjurător
3. Identificarea unor fenomene / relații/ regularități/ structuri din mediul apropiat
4. Generarea unor explicații simple prin folosirea unor elemente de logică
5. Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea și reprezentarea unor date
6. Utilizarea unor etaloane convenționale pentru măsuri și estimări

Conţinuturile învăţării
Domenii
Numere Numere naturale 0 -1000:
recunoaştere, formare, citire, scriere (cu cifre și litere), comparare, ordonare,
numere pare/impare:
- de la 0 la 1000
Adunarea şi scăderea
Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 1000, fără şi cu trecere peste ordin
Înmulțirea în concernul 0-100
Evidențierea proprietăților înmulțirii (comutativitate, asociativitate, element neutru-
fără precizarea terminologiei)
Împărțirea cu rest 0 în concernul 0-100
Proba înmulțirii. Proba împărțirii.
Fracții
½(jumătate, doime) , ¼(sfert/pătrime), fracții echivalente ½=2/4
Figuri şi corpuri Figuri plane / 2D
geometrice Pătrat, dreptunghi, triunghi, cerc, semicerc:
Axa de simetrie
Corpuri/ 3D
Cub, cuboid, cilindru, sferă, con: construcție după desfășurare dată
Măsurări Lungime
Unităţi standard: metrul, centimetrul , milimetrul
(1m = 1000 mm)
Instrumente de măsură: metrul de tâmplărie,panglica de croitorie, ruleta
Capacitate
Unităţi standard: litrul, mililitrul
1l=1000ml
Masă
Unități standard:kilogramul, gramul
Instrumente de măsură: cântarul, balanța
Timp
 Ora (1oră= 60de minute,5minute, , jumătatea de oră, sfertul de oră),
Ziua, săptămâna, luna, anul: durată
Anotimpurile: lunile corespunzătoare,
Instrumente de măsură:ceasul
Bani
Leul : bancnote de 200de lei, 500de lei
Euro 1euro=100cenți
Schimburi echivalente valoric în concentrul 0-1000
Date Organizarea și reprezentarea datelor (tabele, grafice cu bare)
Ştiinţele vieţii Corpul omenesc
Menținerea stării de sănătate- dieta, igiena personală, exercițiile fizice etc.
Plante şi animale
Caracteristicile comune viețuitoarelor( reproducerea, creșterea, nevoi de bază:aer,
hrană, apă)
Medii de viață: lacul, iazul, balta, pădurea, Delta Dunării, deșertul, Polul Nord și
Polul Sud
Ştiinţele Pământului Elemente intuitive privind:
Pământul
Alcătuire: uscat, apă, atmosferă
Forme de relief: munți dealuri, câmpii
Universul
Planetele sistemului solar
Ciclul zi-noapte
Ştiinţele fizicii Forţe şi mişcare
Forțe exercitate de magneți
Forme de transfer de energie
Electricitate: corpuri și materiale care conduc electricitatea
Unde și vibrații: intensitatea și tăria sunetelor

Obiective cadru/ Obiective de referință/ competențe Activitatea de învățare pentru elevii cu CES
competențe specifice
generale
Majoritatea Elevii cu CES/
elevilor curriculum adaptat

1. Utilizarea 1.1. Scrierea, 1.1. Scrierea și - reprezentarea numerelor de trei cifre cu ajutorul
numerelor în citirea şi formarea citirea numerelor numărătorii de poziţionare;
calcule numerelor până la până la 1000 - reprezentarea zecilor, a sutelor și a miei prin
elementare 1000 simboluri( forme geometrice, biluțe colorate)
- citirea numerelor de la 0 la 1000;
- scrierea numerelor de la 0 la1000, pe reţeaua
caietului de matematică;
- numărare din 1 în 1 în ordine crescătoare şi
descrescătoare
1.2. Compararea 1.2. Compararea compararea unor grupuri de obiecte prin punerea
numerelor în numerelor în elementelor unele sub altele, încercuirea părţilor
concentrul 0-1000 concentrul 0-100 cu comune, punerea în corespondenţă;
ajutorul imaginilor - scrierea rezultatelor obţinute prin comparare,
utilizând semnele <, >, =;
- compararea a două numere naturale mai mici decât
1000, atunci când acestea au acelaşi număr de zeci/de
unităţi, cu ajutorul mulţimilor de obiecte sau al
numărătorii de poziţionare;
- identificarea „vecinilor” unui număr de la 0 la 1000
1.3. Ordonarea 1.3. Ordonarea - ordonarea unor numere date
numerelor în numerelor în - identificarea „vecinilor” unui număr oarecare
concentrul 0 - concentrul 0 -100, - completarea unor serii numerice lacunare-
1000, folosind folosind poziţionarea pe axă a unor numere date;
 poziţionarea pe poziţionarea pe axa
axa numerelor, numerelor
estimări,
aproximări

1.4. Efectuarea de 1.4. Efectuarea de - numărare cu pas dat ( ex. din 2 în 2, din 10 în 10 din
adunări şi scăderi, adunări şi scăderi în 100 în 100), folosind ca suport intuitiv obiecte sau
mental şi în scris, concentrul 0-1000, desene;
în concentrul 0- recurgând frecvent - compunerea şi descompunerea numerelor în
1000, recurgând la numărare sau concentrul 0 – 1000, folosind obiecte, desene şi
numărare și/sau grupare numere;
grupare ori de - jocuri de rol care solicită compunerea/
câte ori este descompunerea numerelor din concentrul 0-1000 (ex.:
necesar La piaţă, Facem ordine în bibliotecă etc.);
- adăugarea/extragerea de elemente dintr-o mulţime de
obiecte, fiecare operaţie fiind însoţită de numărarea
obiectelor;
- adăugarea/extragerea de elemente dintr-o mulţime
dată, pentru a obţine mulţimi „cu tot atâtea elemente”;
- efectuarea de adunări şi scăderi şi verificarea cu
obiecte( fără trecere peste ordin)
1.5. Efectuarea de 1.5. Efectuarea de - adunarea cardinalelor unor mulţimi care au acelaşi
înmulțiri și adunări repetate/ număr de elemente;
împărțiri în scăderi repetate - evidenţierea mai multor modalităţi de grupare a
concentrul 0-1000 prin numărare şi elementelor unei mulţimi pentru determinarea
prin adunări și reprezentări cardinalului acesteia;
scăderi repetate obiectuale în - jocuri de extragere repetată a unui anumit număr de
concentrul elemente dintr-o mulţime dată
- rezolvarea unor situaţii practice de aflare a unei
sume/diferenţe de termeni egali
1.6. Utilizarea 1.6. Utilizarea unor - aflarea sumei/diferenţei a două numere mai mici
unor denumiri şi denumiri şi decât 1000;
simboluri simboluri -utilizarea fracțiilor jumătate respectiv sfert, utilizând
matematice matematice suport concret
(termen, sumă, (termen, sumă, - aflarea unui termen necunoscut, folosind metoda
total, diferenţă, total, diferenţă, balanţei;
rest, descăzut, factori,produs, cât - identificarea numărului mai mic/mai mare pe baza
scăzător, produs , <, >, =, +. -, X, :) comparării a două mulțimi de obiecte
factori, cât, -rezolvarea de exercițiide tipul: ,,află suma/diferența/
deîmpărțit, produsu/câtul
impărțitor, <, >,
=, +. – x, :) în
rezolvarea şi/sau
compunerea de
probleme

2. Evidenţierea 2.1. Localizarea 2.1. Orientarea şi - identificarea poziţiei pe care o ocupă diverse obiecte
caracteristicilor unor obiecte prin mişcarea în spaţiu în desene/realitatea imediată, în raport cu alte obiecte
geometrice ale stabilirea unor în raport cu precizate;
unor obiecte coordonate în repere/direcţii date - jocuri de poziţionare a obiectelor în spaţiu, în raport
localizate în raport cu un folosind sintagme de cu alte obiecte precizate (ex.: aşază creionul galben în
spaţiul sistem de tipul: în, pe, stânga creionului roşu);
înconjurător referință dat, deasupra, dedesubt, - identificarea unor obiecte/persoane în funcţie de
folosind lângă, în faţă, în poziţia lor spaţială (Cine se află în faţa ta?)
sintagmele spate, stânga, - realizarea unor desene simple, pe baza unor condiţii
învățate dreapta, orizontal, date (ex.: desenaţi un triunghi; la stânga acestuia
vertical, oblic , desenaţi o steluţă; sub el desenaţi o linie orizontală);
interior, exterior, - identificarea poziţiei verticală, orizontală sau oblică
a unor obiecte din realitatea imediată sau în
 cadrul unor desene (ex.: încercuieşte obiectele
desenate în poziţie orizontală; colorează obiectele
desenate în poziţie oblică;)
- construirea unor obiecte uzuale, folosind corpuri
geometrice, fără utilizarea terminologiei;
- jocuri de construcţii cu obiecte cu formă geometrică,
din diferite materiale;
2.2. Evidențierea 2.2. Evidențierea - conturarea pe foaie velină a unor forme geometrice
unor caracteristici unor caracteristici plane (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc), cu ajutorul
simple specifice simple specifice unor şabloanelor;
formelor formelor geometrice - desenarea și identificarea formelor geometrice
geometrice plane plane și corpurilor (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc), pe reţeaua de
și corpurilor geometrice pătrate din caietul de matematică;
geometrice identificate în - gruparea unor forme/figuri geometrice după criterii
identificate în diferite contexte date
diferite contexte - realizarea unor colaje cu ajutorul formelor
geometrice învăţate (case, castele, pomi, gărduleţe,
roboţi etc.);
- compunerea unui spaţiu plastic folosind ca forme
doar pătrate sau doar cercuri etc. (ex.: un copac
stilizat, doar din cercuri – mari, mici, medii);
- decuparea pe contur a formelor geometrice plane/
corp geometric de diferite dimensiuni, realizate pe
diverse suporturi (hârtie glasată, carton);
3. Identificarea 3.1. Rezolvarea de 3.1. Rezolvarea de completarea de şiruri de numere/obiecte ordonate mai
unor probleme în probleme prin mici decât 1000;
fenomene/relaţii/ cadrul unor observarea unor - realizarea/transcrierea unor modele repetitive -
regularităţi/struc investigații, prin regularităţi din înşirarea mărgelelor, jucăriilor etc. respectând o
turi din mediul observarea și mediul apropiat anumită regulă;
apropiat generalizare unor - identificarea unei zile/luni care lipseşte dintr-o serie
regularităţi din dată (ex.: ianuarie,...., martie; joi,...sâmbătă);
mediul apropiat -recunoașterea în desene, machete, imagini, filme, a
formelor de relief sau a unor medii de viață
-realizarea de experimente care să evidențieze
intensitatea sunetului
-realizarea unor experimente simple care evidențiază
mișcarea aerului
- recunoașterea planetelor Sistemului Solar
-investigarea cauzelor posibile pentru anumite boli
- identificarea propriilor greşeli de comportament faţă
de mediul înconjurător;
3.2. Manifestarea 3.2. Manifestarea - activităţi practice de întreţinere a spaţiului verde din
grijii pentru grijii pentru curtea şcolii sau a colţului verde din clasă;
comportarea comportarea - utilizarea unor unelte şi materiale de curăţare a
corectă în relaţie corectă în relaţie cu mediului (greblă, mănuşi de protecţie etc.);
cu mediul natural mediul natural și - refolosirea unor materiale în cadrul unor activităţi
și social social (ex.: paharul de la iaurt pentru decorare şi utilizarea
ca ghiveci pentru plante, folosirea unor imagini din
pliantele publicitare pentru crearea unor şiruri, pentru
ilustrarea anotimpurilor etc.);
-efectuarea de drumeții pentru a observa medii de
viață
-plantarea unor arbuști
4. Generarea 4.1.Desrierea unui 4.1. Formularea - prezentarea unor fotografii/desene ale unor
unor explicaţii plan de lucru rezultatelor unor plante/animale din medii de viață diferite
simple prin folosind câțiva observaţii, folosind -realizarea unor postere despre igienă
folosirea unor termeni științifici, reprezentări prin -construirea unui joc cu magneți
elemente de reprezentări prin desene
logică desene și
 operatori
logici ,,și,, ,,
sau,, ,,nu,,

4.2. Formularea 4.2. Identificarea - explicarea apariției zilei și a nopții

unor consecinţe unor consecinţe ale -explicarea rolului oxigenului/aerului pentru
rezultate în urma unor acţiuni, supraviețuirea plantelor, animalelor și a oamenilor
observării unor fenomene, procese -stabilirea efectelor lipsei de igienă asupra propriei
relații, fenomene, simple persoane și a celor din jur
procese simple -realizarea unor jocuri de rol ,,La doctor,,

5. Rezolvarea de 5.1. Sortarea, 5.1. Sortarea şi - seșlectarea, gruparea obiectelor/corpurilor după un

probleme clasificarea și clasificarea și anumit criteriu (formă, culoare, mărime, grosime,
pornind de la înregistrarea prin înregistrarea unor gust, utilitate, naturale/prelucrate etc.)
sortarea şi desene și tabele a date din mediul - gruparea materialelor după caracteristici observate:
reprezentarea unor date din apropiat pe baza transparenţă, duritate,
unor date mediul cunoscut unui criteriu dat flexibilitate, utilizare etc.
-gruparea unor animale după mediul de viață
- sortarea unui set de fotografii cu oameni de rase
diferite
- identificarea categoriei căreia aparţine un anumit
element
5.2. Rezolvarea de 5.2. Rezolvarea de - jocuri de rol în care intervin operaţii de adunare sau
probleme de tipul probleme simple în scădere – Exemple: „La cumpărături”, „În parc” etc.
a+b=X a+b+c= X care intervin - rezolvarea de probleme în care numerele sunt date
în concentrul 0- operaţii de adunare obiectual sau figurate prin semne simple: puncte,
1000 , axb=X sau scădere în cerculeţe, linii etc
a:b= X cu sprijin concentrul 0-1000, rezolvarea unor probleme cu sprijin în imagini date
în obiecte, imagini cu sprijin în obiecte,
sau reprezentări imagini sau
schematice reprezentări
schematice

6. Utilizarea unor 6.1. Utilizarea 6.1. Utilizarea unor - alegerea potrivită a unor unităţi neconvenţionale
etaloane unor măsuri măsuri pentru măsurarea masei
convenţionale neconvenţionale neconvenţionale - precizarea dimensiunii unui obiect cu ajutorul unor
pentru măsurări pentru pentru unităţi de măsură neconvenţionale
şi estimări determinarea şi determinarea şi - exerciţii-joc de comparare a unor lungimi
compararea compararea - ordonarea unor obiecte după lungime, mărime şi
exprimarea rezultatelor („mai lung”, „mai înalt”,
maselor,capacităţi maselor,
„mai mare,, mai mic,, etc.)
lor şi a lungimilor capacităţilor şi a
- colorarea selectivă a elementelor unui desen, pe baza
lungimilor unui criteriu precizat
- completarea unui desen prin realizarea unui element
asemănător cu unul dat, dar mai lung/mai scurt; mai
înalt/mai scund; mai mare/mai mic
- cântărirea unor obiecte folosind metoda balanței
6.2. Utilizarea 6.2. Utilizarea unor -ordonarea unor cartonaşe reprezentând zilele
unor unităţi de unităţi de măsură săptămânii sau lunile anului;
măsură pentru pentru - precizarea lunilor specifice unui anotimp;
determinarea, determinarea, - poziţionarea acelor ceasului pe baza unei cerinţe
compararea și compararea și date: ”Ceasul arată ora 9 fix/ 9 şi jumătate/ 9și un
ordonarea ordonarea duratelor sfert”;
- realizarea unei corespondenţe între ora indicată de
duratelor unor unor activităţi
ceasul cu ace indicatoare şi cel electronic;
evenimente cotidiene
variate

6.3. Realizarea - recunoaşterea bancnotelor de 1 leu, 5 lei, 10 lei, 50

unor schimburi lei, 100 lei, 200lei,500lei
 echivalente 6.3. Realizarea unor - jocuri de utilizare a banilor
valoric prin schimburi
reprezentări echivalente valoric
convenţionale folosind
standard şi reprezentări
nonstandard prin convenţionale
utilizarea banilor standard şi
în probleme-joc nonstandard în
simple de tip probleme-joc simple
venituri cheltuieli, de tip venituri-
cu numere în cheltuieli, cu
concentrul 0-1000 numere din
concentrul 0-1000
6.4. Identificarea 6.4. Identificarea și - măsurarea lungimii unor obiecte şi exprimarea
și utilizarea utilizarea unităţilor acesteia în centimetri și metri;
unităţilor de de măsură uzuale - măsurarea capacităţii unor obiecte şi exprimarea
măsură uzuale pentru lungime, acesteia în litri;
pentru lungime, capacitate, masă -măsurarea masei unor obiecte și exprimarea în
capacitate, masă ( metrul, kilograme
- aflarea propriei mase cu ajutorul cântarului
( metrul, centimetrul, litrul,
centimetrul, litrul, mililitrul,
mililitrul, kilogramul, gramul)
kilogramul, şi a unor
gramul) şi a unor instrumente
instrumente adecvate
adecvate

Modalități de evaluare:
Observarea sistematică a comportamentului elevului
Centrarea pe progresul personal
Autoevaluarea
Realizarea unor proiecte