Nr.

________/__________

Director,

Unitatea de învățământ:

DOSAR CURRICULUM ADAPTAT

Instituția de învățământ:
Nume și prenume elev: Clasa IC
Învățător/ diriginte:
Profesor de sprijin:

Prezentul dosar conține Curriculum adaptat pentru următoarele materii:

Nr. Disciplina Cadru didactic
1 Comunicare în limba română
2 Matematică și explorarea mediului

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ ANUALĂ PENTRU ELEVII CU CES

Nr. Unitatea de învățare Nr de ore CLR Nr de ore MEM

crt. SEM SEM SEM I SEM II
I II
1. Să ne amintim de vacanță 14 8
2. Îmvăț de mic, câte un pic! 42 24
3. Curcubeul prieteniei 28 16
4. Bine faci, bine găsești 35 20
5. Întâmplări din viața mea 21 12
6. Aventuri prin Țara Copilăriei 35 20
7. Alfabetul magic 49 28
8. Așteptând vacanța mare 28 16
 Avizat, Avizat,
Inspector școlar pentru învățământul special, Director UP

CURRICULUM ADAPTAT

Instituția de învățământ
Nume și prenume elev: Clasa I C
Disciplina: Comunicare în limba română
Cadru didactic: Semătura_________________________

COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ

Competenţe generale

1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute
4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare

Conţinuturile învăţării
Domenii
Comunicare orală (ascultare, vorbire, Acte de vorbire: a saluta, a se prezenta, a formula o rugăminte, o
interacţiune) idee/ o părere, o cerere
Cuvântul. Propoziţia/ Enunţul
Utilizarea cuvintelor noi în contexte adecvate
Intonarea propoziţiilor enunţiative şi interogative
Dialogul
Oferirea unor informaţii despre: identitatea proprie, desene
animate, filme pentru copii, viaţa de şcolar, familie, prieteni, colegi
de clasă, reguli de circulaţie, mediul social şi natural apropiat,
igiena personală
Reguli de vorbire eficientă: vorbirea pe rând, ascultarea
interlocutorului, păstrarea ideii
Forme ale discursului oral
Povestirea unor întâmplări trăite
Repovestirea unor întâmplări auzite
Descrierea unui obiect/ a unei persoane
Citire/ lectură Cartea
Numerotarea paginilor, direcţii de orientare în pagină
Literele mici şi mari de tipar şi de mână
Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi
Alfabetul limbii române
Citirea cuvintelor mono şi plurisilabice
(introduse progresiv)
Cuvinte care conţin diftongii: oa, ea, ia, ie, ua, uă (fără
terminologie)
Citirea propoziţiilor/ enunţurilor
Citirea textelor scurte (de maxim 75 de cuvinte, introduse
progresiv)
Aşezarea textului în pagină
Titlu. Autor. Alineate
Scriere/ redactare Alfabetul limbii române
Literele mici şi mari de mână
Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi
Ortografia
Scrierea ortografică a cuvintelor
Scrierea cu majusculă la începutul propoziţiei şi al titlului
Scrierea cu majusculă a substantivelor proprii (fără terminologie)
Scrierea corectă a cuvintelor care conţin grupurile de litere ce, ci,
ge, gi, che, chi, ghe, ghi
Punctuaţia
Punctul
Semnul întrebării
Linia de dialog
Organizarea textului scris
Scrierea caligrafică pe liniatură tip I
Plasarea datei, a titlului, folosirea alineatelor
Scrierea funcţională
Copieri. Transcrieri (litere, silabe, cuvinte, propoziţii, texte de
maxim 30 de cuvinte). Dictări
Biletul
Invitaţia. Felicitarea
Scrisoarea. Jurnalul (text şi desene)
Scrierea imaginativă (texte de 3-5 enunţuri), pornind de la
experienţe trăite
Elemente de construcţie a comunicării Vocabular
Cuvântul– grup de sunete asociat cu un înţeles
Cuvinte cu sens asemănător
Cuvinte cu sens opus
Cuvinte care au aceeaşi formă şi înţeles diferit
Fonetică
Sunetele limbii române. Articularea vocalelor şi consoanelor (fără
denumire)
Silaba
Cuvântul
Despărţirea cuvintelor în silabe intuitiv, fără cunoaşterea
regulilor
Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări)

Obiective Obiective de referință/ competențe Activitatea de învățare pentru elevii cu

cadru/ specifice CES
competențe Majoritatea Elevii cu CES/
generale elevilor curriculum
adaptat
1. Receptarea 1.1. Identificarea 1.1. Identificarea - selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a indica
de mesaje semnificaţiei unui semnificaţiei unui despre ce este vorba în mesaj
orale în mesaj oral, pe teme mesaj scurt, pe teme - realizarea unui desen pentru a indica despre ce este
contexte de accesibile, rostit cu familiare, rostit clar vorba în mesaj
comunicare claritate şi rar - oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce este
cunoscute vorba (în acest fragment de poveste)?”
- formularea unor răspunsuri la întrebări despre
conţinutul unui mesaj/ text scurt audiat
- observarea, recunoaşterea, executarea unor comenzi
simple (priveşte, ascultă, fii atent)
- audierea unor poveşti sau a unei descrieri şi
manifestarea reacţiilor corespunzătoare
1.2. Identificarea 1.2. Identificarea - oferirea de replici afirmative/ negative la enunţuri
unor informaţii unor informaţii scurte care vizează diverse informaţii din text –
variate dintr-un simple dintr-un Exemplu: numele greşit al personajului,
mesaj scurt, rostit mesaj scurt, rostit - îndeplinirea unei instrucţiuni simple
clar şi rar clar şi rar - participarea la jocuri de grup, ca urmare a
înţelegerii regulilor jocului
1.3. Identificarea 1.3. Identificarea -indicarea silabelor/ cuvintelor percepute prin diferite
unor sunete, silabe, silabelor din cuvinte metode: bătăi din palme, ridicarea unui deget
cuvinte în enunţuri şi a cuvintelor din -numărarea cuvintelor dintr-un enunţ scurt
rostite cu claritate propoziţii rostite rar - stabilirea poziţiei sau succesiunii cuvintelor din
și clar propoziţii orale de 3-4 cuvinte
- punerea în corespondenţă a unui cuvânt rostit cu
imaginea potrivită
1.4. Exprimarea 1.4. Exprimarea - participarea la jocuri de rol de tipul vorbitor–
interesului pentru interesului pentru ascultător, folosind păpuşi pe deget, pe mână, măşti
receptarea de receptarea de etc.
mesaje orale, în mesaje orale, în - audierea unor poveşti citite/ înregistrate/ povestite de
contexte de contexte de adulţi/ copii
comunicare comunicare - participarea la activităţi de tipul „Ştirile zilei”, în
cunoscute cunoscute care copiii ascultă întâmplări/ evenimente povestite de
colegi sau adulţi invitaţi
- vizionarea unor scurte secvenţe din emisiuni pentru
copii
2. Exprimarea 2.1. Formularea 2.1. Formularea -jocuri de mişcare pentru exersarea corectă a actului
de mesaje unor enunţuri unor enunţuri simple respirator, cu accent pe pronunţia corectă
orale în proprii în diverse - exerciţii–joc de dicţie, cântece, numărători ritmate
diverse situaţii de - formulare de răspunsuri la ghicitori
situaţii de comunicare - participarea la activităţi de tipul „Tu eşti ecoul meu”
comunicare (reproducerea unor mesaje formulate de adult sau
copii)
- rostirea cuvintelor cu prelungirea unor sunete
stabilite anterior
- asocierea unor imagini sau obiecte, cu onomatopeele
corespunzătoare;
- jocuri de pronunţare a onomatopeelor, însoţite de
mişcare
- reproducerea unui mesaj scurt cu schimbarea
intonaţiei, în funcţie de intenţia de comunicare
(aserţiune, întrebare, exclamaţie, supărare)
2.2. Transmiterea 2.2. Transmiterea - formularea de mesaje despre sine (nume, vârstă,
unor informaţii unor informaţii adresă), despre familie, colegi, animalul preferat,
prin intermediul referitoare la sine şi culoarea preferată, mâncarea preferată etc.
mesajelor simple la universul - formularea unor răspunsuri la întrebări adresate de
apropiat, prin colegi, pe teme de interes pentru copii
mesaje scurte - prezentarea unor evenimente semnificative din viaţa
proprie
- discuţii privind comportamentul unor personaje;
evidenţierea unor modele de comportament
- exprimarea îngrijorării sau aprecierii faţă de
evenimente, lucruri cunoscute
 2.3. Participarea cu 2.3. Participarea cu -exersarea unor formule de salut, de adresare,
interes la dialoguri interes la dialoguri prezentare şi solicitare, adecvate contextului
simple, în diferite scurte, în situaţii de - dialoguri în diferite situaţii, reale sau simulate, pe
contexte de comunicare uzuală teme de interes
comunicare - jocuri de rol: „La doctor”, „La telefon”, „În parc”,
„La cumpărături”, „O zi în familie”, „Aniversări” etc.
- formularea de sarcini/ instrucţiuni adresate colegilor
2.4. Exprimarea 2.4. Exprimarea -combinarea unor propoziţii simple prin folosirea unor
propriilor idei în propriilor idei în cuvinte de legătură
contexte cunoscute, contexte cunoscute - utilizarea şi interpretarea tonului folosit în vederea
manifestând interes exprimării unor emoţii variate
și încredere în sine - iniţierea şi menţinerea unei discuţii pe o temă de
interes
- recunoaşterea unui obiect, prin formularea de
întrebări despre caracteristicile acestuia – joc de tipul
„Cutiuţa fermecată”
- conversaţii scurte în grup, pe baza unui text audiat
sau a unei imagini
- crearea unor poveşti orale pornind de la idei/ imagini
date sau desene create de copii

3. Receptarea 3.1. Citirea unor 3.1.Recunoaşterea - recunoaşterea şi numirea literelor mari şi mici de
unei varietăţi cuvinte şi propoziţii unor cuvinte uzuale, tipar pe diferite suporturi (tablouri, cuburi, truse de
de mesaje scurte, scrise cu din universul jucării, asocierea formei unui nor cu o literă)
scrise, în litere de tipar sau apropiat, scrise cu - asocierea unor litere şi sunete
contexte de de mână litere mari şi mici de - observarea etichetelor din clasă, plasate pe dulapuri,
comunicare tipar sertare,
cunoscute - citirea globală a numelui scris cu litere de tipar pe
dulăpior, la cuier, la colţul de prezentare al clasei, la
panoul „Responsabilităţi” etc.
- jocuri care au cuvinte scrise sub imagine: „Loto”,
„Domino”, „Bingo”
- punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate din
1-2 silabe cu imagini potrivite, reprezentând obiecte
din universul apropiat
3.2. Identificarea 3.2. Identificarea - formularea unor răspunsuri ce presupun alegere
mesajului unui semnificaţiei unei/ duală/ multiplă – Exemplu: „În prima imagine este
scurt text care unor imagini care Cenuşăreasa sau Frumoasa din pădurea adormită?”
prezintă prezintă întâmplări, - lectură după una sau mai multe ilustraţii/ benzi
întâmplări, fenomene, desenate
fenomene, evenimente - prezentarea unor albume personale cu fotografii sau
evenimente imagini
familiare - „citirea”/ povestirea creaţiilor proprii sau de grup
(desene, şir de imagini)
- citirea orarului clasei (activităţile sunt reprezentate
prin imagini corespunzătoare fiecărei discipline)
3.3. Identificarea 3.3. Identificarea - identificarea semnificaţiei unor simboluri întâlnite în
semnificaţiei unor semnificaţiei unor situaţii cotidiene: M – metrou, H – spital, I –
simboluri din simboluri care informaţii, intrare, ieşire, farmacie, trecere de pietoni,
universul familiar, transmit mesaje de semafor etc.
care transmit necesitate imediată, - sortarea unor emen, simboluri grafice identice
mesaje simple din universul - „citirea” simbolurilor pentru vreme şi a calendarului
familiar naturii, a orarului
3.4. Exprimarea 3.4. Manifestarea - observarea (intuitivă) a cărţilor de diverse forme,
interesului pentru interesului pentru dimensiuni, grosimi, cu sau fără imagini etc.
lectura unor texte lucrul cu cartea - răsfoirea unor cărţi în colţul amenajat cu o mini-
simple, susţinute de bibliotecă, în biblioteca şcolii etc.
suport imagistic - observarea şi stabilirea unor asemănări şi diferenţe
între suporturi de lectură variate – Exemplu: carte de
colorat, carte de poveşti cu ilustraţii, carte ce conţine
doar text etc.
4. Redactarea 4.1. Scrierea 4.1. Trasarea - exersarea musculaturii fine a mâinii şi a coordonării
de mesaje în literelor de mână elementelor grafice şi mişcărilor prin colorare, haşurare în interiorul unui
diverse a contururilor contur
situaţii de literelor de mână - modelarea plastilinei, ruperea hârtiei după un contur
comunicare etc.
- poziţionarea corectă a suportului de scriere, în raport
cu propriul corp
- orientarea în spaţiul scrierii, prin joc: sus, jos,
dreapta, stânga etc.
- exersarea poziţiei corecte la scris
- utilizarea corectă a instrumentelor de trasare/ de
scris
- jocuri de tip labirint
- observarea literelor din plastic/ din alfabetarul
magnetic sau tipărite în relief pe diferite suporturi
- construirea literelor din plastilină, pastă de modelaj,
„fir” de hârtie creponată sau hârtie reciclată răsucită
etc.
- scrierea elementelor grafice de dimensiuni şi culori
variate
- selectarea unor silabe dintr-o serie de silabe date,
scrise cu litere de tipar sau de mână, pentru a obţine
cuvinte

4.2. Redactarea 4.2. Redactarea unor - confecţionarea unor felicitări şi bileţele cu litere de
unor mesaje scurte, mesaje simple, în tipar rupte sau decupate din reviste, ziare etc.
formate din cuvinte contexte uzuale de (învăţătoarea va comunica/ va arăta mesajul care
scrise cu litere de comunicare trebuie scris – Exemplu: „Pe felicitare vom scrie 1
mână, folosind Martie”)
materiale diverse - decorarea unor obiecte/ desene folosind semne
grafice
- alcătuirea şi scrierea unor enunţuri scurte, având
suport vizual
- adăugarea unor cuvinte/ semne de punctuaţie în
enunţuri eliptice
- scrierea unor cuvinte, propoziţii cu ajutorul
computerului
4.3. Exprimarea 4.3. Exprimarea - „scrierea” unor bileţele cu mesaje diverse, folosind
unor idei, trăiri unor idei, trăiri desene, simboluri (inventate spontan sau stabilite
personale şi personale şi anterior)
informaţii prin informaţii prin - exprimarea răspunsului la anumite întrebări cu
intermediul intermediul ajutorul desenului sau prin simboluri – Exemplu:
limbajelor desenului „Cum putem arăta prin „scris” ce frumoasă e
neconvenţionale primăvara?”
- organizarea unor concursuri – Exemplu: „Cine
realizează cel mai interesant colaj/ puzzle/ desen/
poster din desene/ cuvinte/ alte simboluri?”

Modalități de evaluare:
Observarea sistematică a comportamentului elevului
Centrarea pe progresul personal
Autoevaluarea
Realizarea unor proiecte

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANȚĂ

 Obiectivele cadru/ competențe generale
1.Receptarea de mesaje orale în contexte de
comunicare cunoscute
2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii
de comunicare
3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în
contexte de comunicare cunoscute
4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de
comunicare
Standardele de performanță
Identificarea semnificaţiei unui mesaj scurt, rostit
rar şi clar
Identificarea silabelor din cuvinte şi a cuvintelor
din propoziţii
Pronunţarea clară a sunetelor şi a cuvintelor
Participarea cu interes la dialoguri scurte
Recunoaşterea unor cuvinte uzuale scrise
Identificarea semnificaţiei unor simboluri care
transmit mesaje de necesitate imediată
Trasarea elementelor grafice şi a contururilor
literelor
Exprimarea unor idei, trăiri personale şi informaţii
prin intermediul desenului
 CURRICULUM ADAPTAT

Instituția de învățământ
Nume și prenume elev Clasa I C
Disciplina: Matematică și explorarea mediului
Cadru didactic: Semătura_________________________

MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI

Obiective cadru/ competențe generale:

1.Utilizarea numerelor în calcule elementare
2. Evidențierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în spațiul
înconjurător
3. Identificarea unor fenomene / relații/ regularități/ structuri din mediul apropiat
4. Generarea unor explicații simple prin folosirea unor elemente de logică
5. Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea și reprezentarea unor date
6. Utilizarea unor etaloane convenționale pentru măsuri și estimări

Conţinuturile învăţării
Domenii
Numere Numere naturale 0 -100:
recunoaştere, formare, citire, scriere (cu cifre), comparare, ordonare, numere pare/impare:
- de la 0 la 31
- de la 31 la 100
Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 10 Evidenţierea proprietăţilor adunării
(comutativitate, asociativitate, element neutru - fără precizarea terminologiei) Adunarea şi
scăderea în concentrul 0 – 100, fără şi cu trecere peste ordin
Proba adunării. Proba scăderii
Probleme care se rezolvă printr-o operaţie
Probleme care se rezolvă prin două operaţii de adunare şi/sau scădere

Figuri şi corpuri Orientare spaţială şi localizări în spaţiu

geometrice Poziţii ale unui obiect: verticală, orizontală, oblică; interior, exterior
Figuri plane / 2D
Pătrat, dreptunghi, triunghi, cerc:
reprezentare grafică
Corpuri/ 3D
 Cub, cuboid, cilindru, sferă: descriere (feţe – formă, număr)
Măsurări Lungime
Unităţi standard: centimetrul
(1m = 100 cm)
Instrumente de măsură: rigla
Capacitate
Unităţi nonstandard
Unităţi standard: litrul
Timp
Ora (ora fixă, jumătatea de oră),
Ziua, săptămâna, luna, anul: durată
Anotimpurile: durată
Bani
Leul (1 leu = 100 de bani); monede şi bancnote (maxim 100 lei)
Schimburi echivalente valoric în concentrul 0-100
Date Colectarea, citirea şi înregistrarea datelor
Ştiinţele vieţii Corpul omenesc
Scheletul şi organe majore ale corpului (creier, inimă, plămâni, stomac, rinichi);
localizare şi roluri
Plante şi animale
Rolul structurilor de bază la plante
Scheletul şi organele majore la animale (creier, inimă, plămâni, stomac, rinichi);
localizare şi roluri
Ştiinţele Pământului Elemente intuitive privind:
Pământul
Transformări ale apei: solidificare, topire, evaporare, fierbere, condensare
Universul
Soarele, sursă de căldură şi lumină
Ştiinţele fizicii Forţe şi mişcare
Căderea liberă a corpurilor

Obiective cadru/ Obiective de referință/ competențe Activitatea de învățare pentru elevii cu CES
competențe specifice
generale Majoritatea Elevii cu CES/
elevilor curriculum adaptat
1. Utilizarea - reprezentarea numerelor de două cifre cu ajutorul
numerelor în 1.1. Scrierea, 1.1. Scrierea și citirea numărătorii de poziţionare;
calcule citirea şi numerelor până la - reprezentarea prin obiecte (beţişoare, bile etc) a
elementare formarea 100 numerelor din intervalul 0 -100;
numerelor până - reprezentarea zecilor prin mănunchiuri de câte 10
la 100 beţişoare;
- citirea numerelor de la 0 la 100;
- scrierea numerelor de la 0 la 100, pe reţeaua
caietului de matematică;
- numărarea obiectelor/fiinţelor din mediul apropiat
- numărare din 1 în 1 în ordine crescătoare şi
descrescătoare
1.2. Compararea compararea unor grupuri de obiecte prin punerea
1.2. Compararea numerelor în elementelor unele sub altele, încercuirea părţilor
numerelor în concentrul 0-100 cu comune, punerea în corespondenţă;
concentrul 0-100 ajutorul obiectelor - scrierea rezultatelor obţinute prin comparare,
utilizând semnele <, >, =;
- compararea a două numere naturale mai mici decât
100, atunci când acestea au acelaşi număr de zeci/de
unităţi, cu ajutorul mulţimilor de obiecte sau al
numărătorii de poziţionare;
- identificarea „vecinilor” unui număr de la 0 la 100;
 1.3. Ordonarea - ordonarea unor numere date
1.3. Ordonarea numerelor în - identificarea „vecinilor” unui număr oarecare
numerelor în concentrul 0 -100, - completarea unor serii numerice lacunare-
concentrul 0 - folosind poziţionarea poziţionarea pe axă a unor numere date;
100, folosind pe axa numerelor
poziţionarea pe
axa numerelor,
estimări,
aproximări
1.4. Efectuarea - numărare cu pas dat ( ex. din 2 în 2, din 10 în 10),
de adunări şi 1.4. Efectuarea de folosind ca suport intuitiv obiecte sau desene;
scăderi, mental şi adunări şi scăderi în - compunerea şi descompunerea numerelor în
în scris, în concentrul 0-100, concentrul 0 – 100, folosind obiecte, desene şi numere;
concentrul 0-100, recurgând frecvent la - jocuri de rol care solicită compunerea/
recurgând numărare descompunerea numerelor din concentrul 0-100 (ex.:
frecvent la La piaţă, Facem ordine în bibliotecă etc.);
numărare - adăugarea/extragerea de elemente dintr-o mulţime de
obiecte, fiecare operaţie fiind însoţită de numărarea
obiectelor;
- adăugarea/extragerea de elemente dintr-o mulţime
dată, pentru a obţine mulţimi „cu tot atâtea elemente”;
- efectuarea de adunări şi scăderi şi verificarea cu
obiecte( fără trecere peste ordin)
1.5. Efectuarea 1.5. Efectuarea de - adunarea cardinalelor unor mulţimi care au acelaşi
de adunări adunări repetate/ număr de elemente;
repetate/ scăderi scăderi repetate prin - evidenţierea mai multor modalităţi de grupare a
repetate prin numărare şi elementelor unei mulţimi pentru determinarea
numărare şi reprezentări cardinalului acesteia;
reprezentări obiectuale în - jocuri de extragere repetată a unui anumit număr de
obiectuale în concentrul elemente dintr-o mulţime dată (ex.: „De câte ori pot
concentrul extrage câte 3 bile dintr-un grup de 9 bile”; „Un
băieţel împarte în mod egal 10 bomboane celor 5
colegi ai săi. Câte bomboane primeşte fiecare
coleg?”);
- rezolvarea unor situaţii practice de aflare a unei
sume/diferenţe de termeni egali (ex.: „4 fraţi primesc
câte 2 mere. Câte mere au primit fraţii?”);
1.6. Utilizarea - aflarea sumei/diferenţei a două numere mai mici
unor denumiri şi 1.6. Utilizarea unor decât 100;
simboluri denumiri şi simboluri - aflarea unui termen necunoscut, folosind metoda
matematice matematice (termen, balanţei;
(termen, sumă, sumă, total, - identificarea numărului mai mic/mai mare pe baza
total, diferenţă, diferenţă, <, >, =, +. comparării a două mulțimi de obiecte
<, >, =, +. -) în -)
rezolvarea şi/sau
compunerea de
probleme
2. Evidenţierea 2.1. Orientarea şi 2.1. Orientarea şi - identificarea poziţiei pe care o ocupă diverse obiecte
caracteristicilor mişcarea în mişcarea în spaţiu în în desene/realitatea imediată, în raport cu alte obiecte
geometrice ale spaţiu în raport raport cu precizate;
unor obiecte cu repere/direcţii repere/direcţii date - jocuri de poziţionare a obiectelor în spaţiu, în raport
localizate în date folosind folosind sintagme de cu alte obiecte precizate (ex.: aşază creionul galben în
spaţiul sintagme de tipul: în, pe, stânga creionului roşu);
înconjurător tipul: în, pe, deasupra, dedesubt, - identificarea unor obiecte/persoane în funcţie de
deasupra, lângă, în faţă, în poziţia lor spaţială (Cine se află în faţa ta?)
dedesubt, lângă, spate, stânga, - realizarea unor desene simple, pe baza unor condiţii
în faţă, în spate, dreapta, orizontal, date (ex.: desenaţi un triunghi; la stânga acestuia
stânga, dreapta, vertical, oblic , desenaţi o steluţă; sub el desenaţi o linie orizontală);
orizontal, interior, exterior, - identificarea poziţiei verticală, orizontală sau oblică
vertical, oblic , a unor obiecte din realitatea imediată sau în
interior, exterior, cadrul unor desene (ex.: încercuieşte obiectele
 desenate în poziţie orizontală; colorează obiectele
desenate în poziţie oblică;)
- construirea unor obiecte uzuale, folosind corpuri
geometrice, fără utilizarea terminologiei;
- jocuri de construcţii cu obiecte cu formă geometrică,
din diferite materiale;
2.2. 2.2. Recunoaşterea - conturarea pe foaie velină a unor forme geometrice
Recunoaşterea unor figuri şi corpuri plane (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc), cu ajutorul
unor figuri şi geometrice în mediul unor şabloanelor;
corpuri apropiat şi în - desenarea formelor geometrice (pătrat, triunghi,
geometrice în reprezentări plane dreptunghi, cerc), pe reţeaua de pătrate din caietul de
mediul apropiat accesibile (incluzând matematică;
şi în reprezentări desene, reproduceri - decorarea unor obiecte cu motive geometrice prin
plane accesibile de artă, reprezentări desen sau colaj;
(incluzând schematice) - realizarea unor colaje cu ajutorul formelor
desene, geometrice învăţate (case, castele, pomi, gărduleţe,
reproduceri de roboţi etc.);
artă, - compunerea unui spaţiu plastic folosind ca forme
reprezentări doar pătrate sau doar cercuri etc. (ex.: un copac
schematice) stilizat, doar din cercuri – mari, mici, medii);
- decuparea pe contur a formelor geometrice plane de
diferite dimensiuni, realizate pe diverse suporturi
(hârtie glasată, carton);
3. Identificarea 3.1. Rezolvarea 3.1. Rezolvarea de completarea de şiruri de numere/obiecte ordonate mai
unor de probleme prin probleme prin mici decât 100;
fenomene/relaţii/ observarea unor observarea unor - realizarea/transcrierea unor modele repetitive -
regularităţi/struc regularităţi din regularităţi din înşirarea mărgelelor, jucăriilor etc. respectând o
turi din mediul mediul apropiat mediul apropiat anumită regulă;
apropiat - identificarea unei zile/luni care lipseşte dintr-o serie
dată (ex.: ianuarie,...., martie; joi,...sâmbătă);
- realizarea unor colaje/desene care reprezintă corpul
omenesc cu principalele organe;
- recunoaşterea organelor şi localizarea acestora
folosind imagini din atlase sau mulaje;
- identificarea pe propriul corp a zonelor unde sunt
amplasate anumite organe;
- stabilirea, prin observare, a principalelor structuri
ale animalelor şi plantelor;
- reprezentarea în desen a componentelor principale
ale plantei;
- realizarea unor experienţe care să pună în evidenţă
transformările de stare ale apei (solidificare, topirea
gheţii, evaporare, fierbere, condensare);
- utilizarea unei lupe pentru evidenţierea căldurii
primite de la Soare; ;
- realizarea unor experienţe în scopul punerii în
evidenţă a forţei gravitaţionale: căderea liberă a
diferitelor obiecte;
- identificarea propriilor greşeli de comportament faţă
de mediul înconjurător;
3.2. Manifestarea 3.2. Manifestarea - activităţi practice de întreţinere a spaţiului verde din
grijii pentru grijii pentru curtea şcolii sau a colţului verde din clasă;
comportarea comportarea corectă - utilizarea unor unelte şi materiale de curăţare a
corectă în relaţie în relaţie cu mediul mediului (greblă, mănuşi de protecţie etc.);
cu mediul natural - refolosirea unor materiale în cadrul unor activităţi
natural (ex.: paharul de la iaurt pentru decorare şi utilizarea
ca ghiveci pentru plante, folosirea unor imagini din
pliantele publicitare pentru crearea unor şiruri, pentru
ilustrarea anotimpurilor etc.);
4. Generarea 4.1. Formularea 4.1. Formularea - realizarea unui jurnal desenat referitor la viaţa unei
unor explicaţii rezultatelor unor rezultatelor unor plante/animal;
simple prin observaţii, observaţii, folosind - prezentarea unor fotografii/desene ale unor plante în
folosirea unor folosind câţiva reprezentări prin diferite etape de dezvoltare ale acestora;
elemente de termeni desene
logică ştiinţifici,
reprezentări prin
desene şi
operatorii logici
„şi”, „sau”, „nu”

4.2. Identificarea 4.2. Identificarea - realizarea de asociaţii între fenomene şi cauzele

unor consecinţe unor consecinţe ale posibile
ale unor acţiuni, unor acţiuni, - recunoaşterea cauzei care a determinat uscarea unei
fenomene, fenomene, procese plante verzi ca urmare a explorării fenomenului (lipsa
procese simple simple de apă, lipsa luminii etc.);
- recunoaşterea rolului Soarelui ca sursă de lumină şi
căldură şi importanţa acestuia în menţinerea vieţii

5. Rezolvarea de 5.1. Sortarea şi 5.1. Sortarea şi - gruparea obiectelor/corpurilor după un anumit

probleme clasificarea unor clasificarea unor date criteriu (formă, culoare, mărime, grosime, gust,
pornind de la date din mediul din mediul apropiat utilitate, naturale/prelucrate etc.)
sortarea şi apropiat pe baza pe baza unui criteriu - gruparea materialelor după caracteristici observate:
reprezentarea a două criterii dat transparenţă, duritate,
unor date flexibilitate, utilizare etc.
- sortarea pe diverse categorii: legume/fructe; cu gust
dulce/acru etc.
- identificarea unor elemente/prototipuri din diverse
categorii (plante, animale, figuri geometrice, mulţimi
etc.)
- identificarea categoriei căreia aparţine un anumit
element
5.2. Rezolvarea 5.2. Rezolvarea de - jocuri de rol în care intervin operaţii de adunare sau
de probleme probleme simple în scădere – Exemple: „La cumpărături”, „În parc” etc.
simple în care care intervin operaţii - rezolvarea de probleme în care numerele sunt date
intervin operaţii de adunare sau obiectual sau figurate prin semne simple: puncte,
de adunare sau scădere în concentrul cerculeţe, linii etc
scădere în 0-100, cu sprijin în rezolvarea unor probleme cu sprijin în imagini date
concentrul 0-100, obiecte, imagini sau
cu sprijin în reprezentări
obiecte, imagini schematice
sau reprezentări
schematice
6. Utilizarea unor 6.1. Utilizarea 6.1. Utilizarea unor - alegerea potrivită a unor unităţi neconvenţionale
etaloane unor măsuri măsuri - precizarea dimensiunii unui obiect cu ajutorul unor
convenţionale neconvenţionale neconvenţionale unităţi de măsură neconvenţionale
pentru măsurări pentru pentru determinarea - exerciţii-joc de comparare a unor lungimi
şi estimări determinarea şi şi compararea - ordonarea unor obiecte după lungime, mărime şi
compararea capacităţilor şi a exprimarea rezultatelor („mai lung”, „mai înalt”,
capacităţilor şi a lungimilor „mai mare,, mai mic,, etc.)
lungimilor - colorarea selectivă a elementelor unui desen, pe baza
unui criteriu precizat
- completarea unui desen prin realizarea unui element
asemănător cu unul dat, dar mai lung/mai scurt; mai
înalt/mai scund; mai mare/mai mic
- estimarea unor lungimi pe baza unor unităţi
neconvenţionale date
6.2. Utilizarea 6.2. Utilizarea unor - aşezarea unor cartonaşe reprezentând zilele
unor unităţi de unităţi de măsură săptămânii, în ordinea succesiunii lor în săptămână;
măsură pentru pentru determinarea - precizarea lunilor specifice unui anotimp;
determinarea şi şi compararea - poziţionarea acelor ceasului pe baza unei cerinţe
compararea duratelor unor date: ”Ceasul arată ora 9 fix/ 9 şi jumătate”;
 duratelor unor activităţi cotidiene - realizarea unei corespondenţe între ora indicată de
activităţi ceasul cu ace indicatoare şi cel electronic;
cotidiene
6.3. Realizarea - recunoaşterea bancnotelor de 1 leu, 5 lei, 10 lei, 50
unor schimburi 6.3. Realizarea unor lei, 100 lei
echivalente schimburi - recunoaşterea monedelor de 1 ban, 5 bani, 10 bani,
valoric folosind echivalente valoric 50 de bani;
reprezentări folosind reprezentări
convenţionale convenţionale
standard şi standard şi
nonstandard în nonstandard în
probleme-joc probleme-joc simple
simple de tip de tip venituri-
venituri- cheltuieli, cu numere
cheltuieli, cu din concentrul 0-100
numere din
concentrul 0-100
6.4. Identificarea 6.4. Identificarea - măsurarea lungimii unor obiecte şi exprimarea
unităţilor de unităţilor de măsură acesteia în centimetri;
măsură uzuale uzuale pentru - măsurarea capacităţii unor obiecte şi exprimarea
pentru lungime, lungime, capacitate acesteia în litri;
capacitate (centimetrul, litrul) şi - identificarea şi utilizarea instrumentelor de măsură
(centimetrul, a unor instrumente potrivite pentru efectuarea unor măsurători (rigla,
litrul) şi a unor adecvate vasul gradat);
instrumente - măsurarea unor volume/dimensiuni cu instrumente de
adecvate măsură potrivite (ex.: măsurarea volumului unui vas,
măsurarea taliei etc.);

Modalități de evaluare:
Observarea sistematică a comportamentului elevului
Centrarea pe progresul personal
Autoevaluarea
Realizarea unor proiecte