Vakǎripen And-I Dajaqi Rromani Ćhib: I Jekhto Klàsa

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII
Gheorghe SARĂU Ionel CORDOVAN
Vakǎripen and-i dajaqi

rromani ćhib
I jekhto klàsa
1
Acest manual școlar este proprietatea Ministerului Educației și Cercetării.
Manualul a fost aprobat prin Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 5920/02.11.2020,
în urma evaluării și este realizat în conformitate cu
Programa școlară aprobată prin OM nr. 5003/02.12.2014
116.111 – numărul de telefon de asistență pentru copii

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII
Gheorghe Sarău Ionel Cordovan
Vakǎripen and-i dajaqi rromani ćhib

I jekhto klàsa
București
2020
ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE:
Anul Numele elevului care a Clasa Școala Anul școlar Starea manualului*
primit manualul
la primire la returnare
1.
2.
3.
4.
*Starea manualului se va înscrie folosind termenii: nou, bun, îngrijit, nesatisfăcător, deteriorat.
Cadrele didactice vor controla dacă numele elevului este scris corect.
Elevii nu trebuie să facă niciun fel de însemnări pe manual.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

SARĂU, GHEORGHE
Vakǎripen anθ-i dajaqi rromani ćhib : I jekhto klàsa / Gheorghe Sarău,
Ionel Cordovan. - Bucureşti : Sigma, 2020
ISBN 978-606-727-459-2
I. Cordovan, Ionel
37
Referenți: Asist. univ. dr. Alexandru Zamfir, Editura Sigma

Prof. Marius Căldăraru Sediul central
Redactor: Nicoleta Puiu Str. G-ral Berthelot, nr. 38, sector 1,
Tehnoredactor: Teodora Ilie-Paraschiv București, cod: 010169
Tel.: 021.243.40.14; 0748.100.719
Coperta: Roxana Mitoi E-mail: office@librariesigma.ro
Credite foto: Eugen Raportoru Web: www.editurasigma.ro
https://pixabay.com
Distribuție
© 2020 Editura Sigma Str. Nicolae Cartojan, Nr. 11, București
Tel.: 021.243.40.52; 0748.100.719;
Toate drepturile asupra prezentei ediții aparțin 0758.044.827
Editurii Sigma. E-mail: comenzi@librariesigma.ro
Nicio parte a acestei lucrări nu poate fi
reprodusă fără acordul scris al Editurii Sigma.
ISBN: 978-606-727-459-2
2
Deşteaptă-te, române!
de Andrei Mureşanu
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,

În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume

Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,

Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţă-n libertate ori moarte!” strigă toţi.
Preoţi, cu crucea-n frunte! căci oastea e creştină,

Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost’ pământ!
3
Gelem, gelem…
1. Gelem, gelem lungone dromença,
Maladilem baxtale rromença,
A, rromalen, kaθar tume aven,
E caxrença, bokhale ćhavença?
R.: Haj, haj, rromalen
Haj, haj, ćhavalen... (duj var)
2. Sasas vi man bari famìlia,

Mudardǎs la i kali legìa.
Sarren ćhindǎs, vi rromen vi rromněn,
Maśkar lenθe vi tikne ćhavorren.
3. Putar, Devla, te kale udara,

Te śaj dikhav mirre familia,
Palem ka ӡav lungone dromença,
Thaj ka phirav baxtale rromença!
4. Opre, rroma, si o vaxt akana,

Ajde mança sa e lumǎqe rroma!
O kalo muj thaj e kale jakha,
Kamava len sar e kale drakha.
4
E generàla thaj e specìfika kompetènce
1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute
1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral, pe teme accesibile, rostit cu claritate
1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate
1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate
1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare
cunoscute
2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare

2.2. Transmiterea de informaţii prin intermediul unor mesaje simple
2.3. Participarea cu interes la dialoguri simple, în diferite contexte de comunicare
2.4. E
xprimarea propriilor idei referitoare la contexte familiare, manifestând interes și
încredere în sine
3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute
3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână
3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente
familiare
3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri din universul familiar, care transmit mesaje
simple
3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor texte simple, susţinute de suport imagistic
4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare
4.1. Scrierea literelor de mână

4.2. Redactarea de mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână,
folosind materiale diverse
4.3. Exprimarea de idei şi sentimente prin intermediul limbajelor convenţionale şi
neconvenţionale
5
E koncinùturǎ/ e andera
Domenii Conținuturi
Acte de vorbire: a saluta, a se prezenta, a formula o
rugăminte, o idee/o părere, o cerere.
Cuvântul. Propoziţia/ Enunţul
Utilizarea cuvintelor noi în contexte adecvate
Intonarea propoziţiilor enunţiative şi interogative
Dialogul
Comunicare orală Oferirea unor informaţii despre: identitatea proprie,
(ascultare, vorbire, desene animate, filme pentru copii, viaţa de şcolar,
interacţiune) familie, prieteni, colegi de clasă, reguli de circulaţie,
mediul social şi natural apropiat, igiena personală.
Reguli de vorbire eficientă: vorbirea pe rând, ascultarea
interlocutorului, păstrarea ideii.
Forme ale discursului oral
Povestirea unor întâmplări trăite. Repovestirea unor
întâmplări auzite. Descrierea unui obiect/ unei persoane.
Cartea
Numerotarea paginilor, direcţii de orientare în pagină.
Literele mari şi mici de tipar şi de mână
Alfabetul limbii rromani
Citirea cuvintelor mono şi plurisilabice (introduse
progresiv).
Litere cu grafie şi valori fonetice comune în limbile
rromani şi română.
Citire/ lectură
Litere cu grafie sau valori fonetice diferite în limbile
rromani şi română.
Grupurile de litere aspirate. Litere postpoziţionale. Vocale
preiotate.
Citirea propoziţiilor/enunţurilor
Citirea textelor scurte (de maximum 75 de cuvinte,
introduse progresiv)
Aşezarea textului în pagină: Titlu. Autor. Alineate
6
Alfabetul limbii rromani:
Litere cu grafie şi valori fonetice comune în limbile rromani
şi română
Litere cu grafie sau valori fonetice diferite în limbile rromani
şi română
Grupurile de litere aspirate. Litere postpoziţionale. Vocale
preiotate.
Ortografia
Scrierea ortografică a cuvintelor.
Scrierea cu majusculă la începutul propoziţiei şi al titlului.
Scrierea cu majusculă a substantivelor proprii (fără
terminologie).
Scriere/ redactare
Scrierea corectă a cuvintelor care conţin grupurile de litere
ć (ce, ci), ӡ (ge, gi), ke (che), ki (chi), ge (ghe), gi (ghi).
Punctuaţia: Punctul. Semnul întrebării. Linia de dialog.
Organizarea textului scris
Scrierea caligrafică pe liniatură tip I. Plasarea datei, a titlului,
folosirea alineatelor.
Scrierea funcţională
Copieri. Transcrieri (litere, silabe, cuvinte, propoziţii,
texte de maxim 30 de cuvinte). Dictări Biletul. Invitaţia.
Felicitarea. Scrisoarea.
Scrierea imaginativă (texte de 3-5 enunţuri), pornind de la
experienţe trăite.
Vocabular
Cuvântul – grup de sunete asociat cu un înţeles Cuvinte cu
sens asemănător.
Cuvinte cu sens opus. Cuvinte care au aceeaşi formă şi
înţeles diferit.
Elemente de construcţie Fonetică
a comunicării Sunetele limbii rromani. Articularea vocalelor şi consoanelor
(fără denumire).
Silaba. Cuvântul
Despărţirea cuvintelor în silabe intuitiv, fără cunoaşterea
regulilor.
Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări).
7
ANDER
Deșteaptă-te, române............................................................................................3
Gelem, gelem.........................................................................................................4
Sar keras butǐ e lileça?........................................................................................12
I. SOM SIKLǑVNO...........................................................................................13
Kon som me?...................................................................................................14
K-i śkòla..........................................................................................................15
E śkolaqo gonorro............................................................................................16
I propozìcia kerdi andar trin alava...................................................................17
I propozìcia kerdi andar śtar alava...................................................................18
E alava kerde andar duj silàbe.........................................................................19
E alava kerde andar trin silàbe.........................................................................20
E alava kerde andar jekh silàba.......................................................................21
O drabaripen palal e dikhimata........................................................................22
O aśunipen a....................................................................................................23
O aśunipen e ...................................................................................................24
O aśunipen i.....................................................................................................25
O aśunipen o ...................................................................................................26
O aśunipen u ...................................................................................................27
O aśunipen n....................................................................................................28
O aśunipen r ....................................................................................................29
Evaluàcia ........................................................................................................30
II. O BARVALO ANGLOIVEND......................................................................31

O aśunipen thaj i grafèma a............................................................................32
I grafèma A......................................................................................................33
O aśunipen thaj i grafèma n............................................................................34
I grafèma N.....................................................................................................35
O aśunipen thaj i grafèma o............................................................................36
I grafèma O ....................................................................................................37
O aśunipen thaj i grafèma g............................................................................38
I grafèma G ....................................................................................................39
O aśunipen thaj i grafèma k............................................................................40
I grafèma K.....................................................................................................41
Klasaqe butǎ....................................................................................................42
O aśunipen thaj i grafèma l............................................................................43
I grafèma L......................................................................................................44
Klasaqe butǎ....................................................................................................45
O aśunipen thaj e grafème i I..........................................................................46
O aśunipen thaj e grafème e E....................................................................... 47
Klasaqe butǎ....................................................................................................48
O aśunipen thaj e grafème r R........................................................................49
O aśunipen thaj e grafème s S.........................................................................50
Rekapitulàcia..................................................................................................51
Evaluàcia.........................................................................................................52
III. O ŚUKAR IVEND........................................................................................53

O aśunipen thaj e grafème u, U.......................................................................54
O aśunipen thaj e grafème m, M.....................................................................55
E aśunimata thaj e grafemenqe grùpurǎ ke, Ke, ki, Ki....................................56
E aśunimata thaj e grafemenqe grùpurǎ ge, Ge, gi, Gi...................................57
O aśunipen thaj e grafème d, D.......................................................................58
O aśunipen thaj e grafème b, B.......................................................................59
Klasaqe butǎ....................................................................................................60
O aśunipen thaj e grafème v, V....................................................................... 61
O aśunipen thaj e grafème ǎ, Ǎ.......................................................................62
O aśunipen thaj e grafème t, T........................................................................63
O aśunipen thaj e grafème x, X.......................................................................64
O aśunipen thaj e grafemenqe grùpurǎ kh, Kh................................................65
Te xramosaras śukar!......................................................................................66
O aśunipen thaj e grafème j, J.........................................................................67
O aśunipen thaj e grafème ś, Ś........................................................................68
Rekapituàcia....................................................................................................69
Evaluàcia.........................................................................................................70
So siklilǎm ʒi akana? 1...................................................................................71
So ʒanas ʒi akana? 1.......................................................................................75
So ʒanas ʒi akana? 2.......................................................................................76
IV. ANGLOMILAJA, MIŚTO AVILǍN!..........................................................77

Klasaqe butǎ....................................................................................................78
O aśunipen thaj e grafème p, P.......................................................................80
O aśunipen thaj e grafemenqe grùpurǎ ph, Ph................................................81
O aśunipen thaj e grafemenqe grùpurǎ th, Th.................................................82
O aśunipen thaj e grafème z, Z........................................................................83
O aśunipen thaj e grafème c, C.......................................................................84
Klasaqe butǎ....................................................................................................85
O aśunipen thaj e grafème ć, Ć.......................................................................86
Klasaqe butǎ....................................................................................................87
O aśunipen thaj e grafemenqe grùpurǎ ćh, Ćh................................................88
O aśunipen thaj e grafème ʒ, Ʒ........................................................................89
Klasaqe butǎ....................................................................................................90
O aśunipen thaj e grafème ź, Ź........................................................................91
Klasaqe butǎ....................................................................................................92
O aśunipen thaj e grafème f, F........................................................................93
O aśunipen thaj e grafème h, H.......................................................................94
Klasaqe butǎ....................................................................................................95
Rekapitulàcia..................................................................................................96
Evaluàcia.........................................................................................................97
V. MILAJ, KHAM, TATIPEN...........................................................................99

O aśunimata thaj e grafème ě, ǐ, ǒ, ǔ.............................................................100
Klasaqe butǎ..................................................................................................102
O aśunipen thaj e grafème q, Q.....................................................................103
Klasaqe butǎ..................................................................................................104
O aśunipen thaj i grafèma θ..........................................................................105
Klasaqe butǎ..................................................................................................106
O aśunipen thaj e grafème ç, Ç.....................................................................107
Klasaqe butǎ..................................................................................................108
E aśunimata thaj e grafème ä, Ä, ë, Ë, ï, Ï.....................................................109
Klasaqe butǎ..................................................................................................110
E aśunimata thaj e grafème à, è, ì, ò, ù.........................................................111
Klasaqe butǎ..................................................................................................112
O aśunipen thaj e grafème rr, Rr...................................................................113
Hej, rromalen, aśunen!..................................................................................114
O alfabèto e rromane ćhibǎqo............................................................................115

Ʒanes?.................................................................................................................117
I ćhib rromani.....................................................................................................118
O bilèto................................................................................................................119
O akharipen........................................................................................................120
E baxtǎqo lil........................................................................................................121
O lil.....................................................................................................................122
E cirkulaciaqe sikavimata thaj règule................................................................123
I palutni rekapitulàcia 1......................................................................................124
I palutni evaluàcia..............................................................................................129
Xramosaripen palal e ćitre 1..............................................................................130
Alavari rromano – rumunikano, e alavença vi e formença save si and-o lil.......133
Sar keras butǐ e lileça?
tT O aśunipen thaj
i grafèma t, T
e sikavimata 1. Dikhen e ćitre thaj drabaren e alava save si telal lende. Trujaren i grafèma t.
Sode silàbe si and-o svàko alav?
e imàgine
o tover o kaśt trin
tover kaśt trin
2. Drabaren e anava. Sikaven savo si o than e aśunipnasqo T. Xulaven len
and-e silàbe thaj xramosaren and-e kherorra sode silàbe si and-o svàko anav!
e drabaripnasqi dirèkcia Tina Tinu Tibi Valentin klasaqi buti
3. Drabaren e alava thaj pheren e ćuće thana e trebutne alavença!
tik-no tik-ni tik-ne tik-nă-rel
tikno tikni tikne tiknărel
ta-to ta-ti ta-te ta-tă-rel
tato tati tate tatărel
tikno tikni tikne
tato tati tate
4. Drabaren o tèksto palal kodoja xramosaren les and-e śtartorre!
alineàto E rikone
I Tina vi o Tinu si bare amala. Len si len trin rikone. Kana si tato, von
o tìtulo
ingeren e rikonen k-i len. I Tina tradel le tikne rikones te anel i golni. Kana si ivend
von ingeren le rikonen andre te tatǎren len.
o tèksto
5. Xramosaren palal o dino modèlo!
a vastesqe grafème
63 e patrinǎnqo gin
REKAPITULÀCIA EVALUÀCIA
1. Keren e ʒute pala o modèlo! 1. Xulaven and-e silàbe e dine alava!
grast - grasta śośoj - jekh barǎrel
drom - bori - śośoj bakri
śax - gono - xaben vareso

daj - raklo - khangeri daj
2. Xramosaren e alava kaj si len amboldino / mamujutno sènso! 2. Xramosaren po duj alava save śirden / astaren e grafemença!
v kh
tele – opre tikno
ś b
asal nasvalo
t d
avri tato
j ki
3. Arakhen e ʒute vaś e avutne alava. Dikhen palal o modèlo!
śośoj - śośojni xer - 3. Keren o butipen vaś e alava!
guruv - ruv - vurdon - balo -
grast - manuś - raśaj - veś -
4. Keren propozìcie e dine alavença! gono - kangli -

duj - udar - rakli -
khangeri - 4. Pheren e propozìcie e dine alavença!

pani xal śośoja Amaro
śośoj -
O grast kamel but .
kham - I guruvni giv.
Man si man duj tikne .
ivend - gav si baro aj śukar.
kidel -
69 70
12
I. SOM SIKLǑVNO
13
Kon som me?
1. Te prinʒaras amen!
Laćho děs! Laćho děs!

Me som o David! Me som i Alina!
2. Xramosaren and-e ćuće/ nange thana e informàcie save trebal!
Mirro anav si ___________. Mirro anav si _____________.
Man si man _________berśa. Man si man __________berśa.
Som and-i __________ klàsa. Siklǒvav k-i śkòla ________ .
3. Kaj ʒives tu? And-o gav, vaj and-o fòros?
4. P
rezentisar tut tire kolegurenqe! Phen tiro anav, sode berśa si tut thaj so
plaćal tut te keres!
14
K-i śkòla
1. Te siklǒvas palal e ʒene save si k-i śkòla!
o siklǎrno vaj o profèsoro
i siklǎrni vaj i profesòra
o siklǒvno (o ʒeno kaj siklǒvel k-i śkòla)
i siklǒvni (i ʒeni kaj siklǒvel k-i śkòla)
o dirèktoro vaj e dirèktora (e śerutne
e śkolaqe)
aver administratìvo ʒene: i sekretàra,
i kontàbila, i bibliotekàra thaj aver.
2. Te siklǒvas palal e thana save arakhas len k-i śkòla!
i sàla e klasaqi
e sportosqi sàla vaj e sportosqo than
i bibliotèka
o kabinèto vaś informàtika
e kabinèturǎ vaś e disciplìne
e administratìvo livnǎ: o sekretariàto, o
direktoràto thaj aver
i kancelàrǎ vaj e profesosurenqi livni
e śkolaqi avlin/ bar
3. Ker jekh lìsta e ʒenença save prinʒares len andar tiri śkòla?
4. X
ramosar save si e thana andar tiri śkòla. Ker o plàno tire śkolaqo vaj ćitrisar
tiri śkòla!
5. Xramosar palal o modèlo!
15
E śkolaqo gonorro
1. Te siklǒvas e śkolutne butǎ save si amen and-o gonorro!
lil/ pustik
śtartorro/ kajèto
angarno
pìkso
tintangarno/ stilòvo
ranglǎrde angarne
gùma
angarnenqi ćhinǎrni
kompàso
ćatrin
ekèro
vortorin/ lineàro
2. K
eren po jekh propozìcia palal e dine imàgine! Kana kamen, xramosaren e
propozìcie p-o dino than!
_________________________ _________________________ _________________________
3. Rangǎren e obijèkturǎ save si maj tele! Xramosaren telal lenqo anav!
_________________________ _________________________ _________________________

4. Xramosar palal o modèlo!
16
I propozìcia kerdi andar trin alava
Dikhen e ćitre! Keren propozìcie kerde andar trin alava. Phenen savo si svakone
alavesqo than!
17
I propozìcia kerdi andar śtar alava
Dikhen e ćitre! Keren propozìcie kerde andar śtar alava. Phenen savo si svakone
alavesqo than!
18
E alava kerde andar duj silàbe
1. Arakhen e alava kerde andar duj silàbe!
2. Xulaven e alava and-e silàbe. Keren lença propozìcie!
19
E alava kerde andar trin silàbe
1. Arakhen e alava kerde andar trin silàbe!
2. Xulaven e alava and-e silàbe. Keren lença propozìcie!
20
E alava kerde andar jekh silàba
1. Dikhen o ćitro thaj phenen i paramìći „I buzni thaj le trin buznorre”. Arakhen
e alava kerde andar jekh silàba!
2. Keren o sèmno telal e ćitre savenqo anav si kerdo andar jekh silàba!
3. Trujaren o trebutno silabenqo gin!
1 1 2 1
2 2 3 2
21
O drabaripen palal e dikhimata
Dikhen e ćitre thaj phenen palal so vakǎrel pes and-e lenθe. Arakhen i òrdina
and-i savi von thavden!
22
O aśunipen a
1. Arakhen e alava save si len o aśunipen a. Keren lença propozìcie!
2. A
navǎren e ćitre. Xulaven len and-e silàbe thaj phenen savo si o than e
aśunipnasqo a and-o svàko alav!
3. A
navǎren e ćitre. Xulaven len and-e silàbe thaj rangǎren o truj savo sikavel
o than e aśunipnasqo a!
23
O aśunipen e
1. Arakhen e alava save si len o aśunipen e. Keren lença propozìcie!
2. Anavǎren e ćitre. Xulaven len and-e silàbe thaj phenen savo si o than e
aśunipnasqo e and-o svàko alav!
3. A
o than e aśunipnasqo e.
24
O aśunipen i
1. Arakhen e alava save si len o aśunipen i. Keren lença propozìcie!
2. A
aśunipnasqo i and-o svàko alav!
3. A
o than e aśunipnasqo i!
25
O aśunipen o
1. Arakhen e alava save si len o aśunipen o. Keren lença propozìcie!
2. A
aśunipnasqo o and-o svàko alav!
3. A
o than e aśunipnasqo o!
26
O aśunipen u
1. Arakhen e alava save si len o aśunipen u. Keren lença propozìcie!
2. A
aśunipnasqo u and-o svàko alav!
3. A
o than e aśunipnasqo u!
27
O aśunipen n
1. Anavǎren e manuśesqe 2. Anavǎren e ćitre. Xulaven len and-e silàbe
korposqe riga. Phenen and-e thaj phenen savo si o than e aśunipnasqo n and-o
save alava si o aśunipen n. svàko alav!
Keren lença propozìcie!
3. Dikhen e ćitre thaj keren propozìcie palal e dine skème!
. . .
28
O aśunipen r
1. Arakhen e alava save si len o 2. Anavǎren e ćitre. Xulaven len and-e
aśunipen r. Keren lença propozìcie! silàbe thaj phenen savo si o than e
aśunipnasqo r and-o svàko alav!
3. Dikhen e ćitre thaj keren propozìcie palal e dine skème!
. . .
29
EVALUÀCIA
1. Alosaren e ćitre savenqo anav si kerdo andar!
a) duj silàbe
b) trin silàbe
c) jekh silàba
2. Xramosaren palal o opralvakǎripen!
3. Keren propozìcie palal e dine skème!

. . .
30
II. O BARVALO ANGLOIVEND
31
a O aśunipen thaj i grafèma a
1. Arakhen e alava save si len o aśunipen a. Keren lença propozìcie!
Alava save si len
o aśunipen a
2. Dikhen e ćitre thaj drabaren e alava save si telal lenθe. Trujaren i grafèma a!
am-brol gad an-ro pa-pin
3. Anavǎren e ćitre thaj rangǎren o śtartorro telal e alava and-e save si o aśunipen a!
4. Xramosaren palal o modèlo!
32
A I grafèma A
1. Drabaren e anava. Sikaven savo si o than e aśunipnasqo A. Keren lença propozìcie!
A-na A-di
A-lin A-li-na A-ron
2. Drabaren i propozìcia palal so dikhle o ćitro andar i ćaći rig!
O A ron so vel .
3. Drabaren e ćhajanqo anav. Rangǎren e ćhaja savǎqo anav si kerdo andar

maj but silàbe!
Amalia Ana Anda

33
1. D
n O aśunipen thaj
i grafèma n
ikhen e ćitre thaj drabaren e alava save si telal lenθe. Trujaren i grafèma
n. Sode silàbe si and-o svàko alav?
A-na nas-va-lo man-ro an-ro

Ana nasvalo manro anro
2. Anavǎren e ćitre thaj rangǎren 3. Keren o sèmno telal e ćitre and-e
o śtartorro telal e alava and-e save savenqo anav si o aśunipen n. Rangǎren
si o aśunipen n! o ćitro savo si les maj but silàbe!
4. Drabaren i propozìcia palal so dikhle o ćitro andar i ćaći rig!
Ana, an i luludi!
34
N I grafèma N
1. Drabaren e anava. Sikaven savo si o than e aśunipnasqo N. Keren lença propozìcie!
A-na No-ra Na-nu

Ana Nora Nanu
Ni-na Ni-nu No-na No-e-mi
2. Drabaren e propozìcie palal so dikhle o ćitro andar i ćaći rig!
Nana, an o gono!
Nana, na an o gono!
3. Drabaren e ćhajanqo anav. Rangǎren e ćhaja savǎqo anav si Nana!
Nana
Nana Nona Nina

35
o O aśunipen thaj
i grafèma o
1. D
o. Sode silàbe si and-o svàko alav?
lo-lo go-no man-ro pun-ro

lolo gono manro punro
o-pre mo-me-li do-ri bov

opre momeli dori bov
2. Keren o sèmno telal e ćitre and-e savenqo anav si o aśunipen o. Rangǎren

o ćitro savo si les maj but silàbe!
O gono si lolo?
Na, o gono si kalo!
36
O I grafèma O
1. Drabaren e anava. Sikaven savo si o than e aśunipnasqo O. Keren lença propozìcie!
O-nu Ol-ga O-ra-dea

Onu Olga Oradea
On-di-na O-ni-sim O-vi
Ondina Onisim Ovi
Onu, sar si o anro?
O anro si parno!
3. Drabaren e ćhavenqo anav. Rangǎren e ćhaves savesqo anav si kerdo andar

maj but silàbe!
Nana
Onu Onisim Ovi

37
g O aśunipen thaj
i grafèma g
1. D
g. Sode silàbe si and-o svàko alav?
o gad o gono o gav o gonoro

nan-go gug-lo ga-ru-vel gu-ruv
nango guglo garuvel guruv
2. Keren o sèmno telal e ćitre and-e savenqo anav si o aśunipen g. Rangǎren
o ćitro savo si les maj cïra silàbe!
3. Drabaren e propozìcie palal so dikhle o ćitro andar i ćaći rig. Keren o sèmno
palal e propozìcie save si ćaće!
O gad si lolo.
O gono na si kalo.
O grast si parno.
38
G I grafèma G
1. Drabaren e anava. Sikaven savo si o than e aśunipnasqo G. Keren lença propozìcie!
Ga-bor Ga-bi Gri-vei

Gabor Gabi Grivei
Gri-go-re Go-gu Ga-vril Gra-ur
Grigoru Gogu Gavril Graur
2. Drabaren e propozìcie palal so dikhle o ćitro andar i ćaći rig. Cirden jekh
lìnia kaθar svàko propozìcie ka-o trebutno ćitro!
I Gaga suvel.
O Gogu sovel.
O Gabor si avri.
3. Drabaren e ćhavenqo anav. Rangǎren e ćhaves savesqo anav si kerdo andar

maj cïra silàbe!
Gogu Gabriel Grigore

39
ke
k O aśunipen thaj
i grafèma k
1. D
k. Sode silàbe si and-o svàko alav?
o kan ka-lo o kak o ko-ka-lo

kan kalo kak ko-ka-lo
2. Drabaren e alava. Xramosaren len vastesqe grafemença!
kan kon kak Anka
3. Keren o sèmno telal e ćitre and-e savenqo anav si o aśunipen k. Rangǎren

o ćitro savo si les maj cïra silàbe!
4. Drabaren e propozìcie palal so dikhle o ćitro andar i ćaći rig. Keren o sèmno
palal e propozìcie save si ćaće!
O kak si terno.
O kan si parno.
O kokalo si kalo.
40
K I grafèma K
1. Drabaren e anava. Sikaven savo si o than e aśunipnasqo K. Keren lença propozìcie!
Ko-ko Kan-ga Ka
Koko Kanga Ka
Kos-ti Kri-na Kris-ti-na Kos-tel
Kosti Krina Kristina Kostel
2. Drabaren e propozìcie palal kodoja xramosaren len and-e śtartorre!
Kako, an o gono!
Kana?
Akana!
3. Drabaren e ćhavenqo anav. Rangǎren e ӡenes savesqo anav si kerdo andar
maj but silàbe!
Kamelia Klaus Kristi

41
KLASAQE BUTǍ
1. So grafème na si? Xramosaren e grafème save trebal and-e dine alava!
amal gav opre nasul gono
m l v pre sul
2. Drabaren o tèksto! Trujaren e grafème a, A, g, G, n, N, o, O!

Me sem andar o gav.
Miro amal, o Adi, anel o lolo gono.
I Ana lel o anro.
O Onu del pani e grastes.
I Nana anel o kalo gono
3. Phenen so si and-e ćitre. Xramosaren i sìlaba savi trobal!
- ro - no - khor - pre
4. Drabaren e alava! Keren lença 5. Roden and-o tabèlo e alava: NA, AN,
po jekh propozìcia! GONO, ANA, NANA, NANGO. So aver
alava maj prinʒaren?
M N U N A
an gono Ana N A V A K
A N A N H
na nango Nana I A A G O
G O N O R
P P R L U
O R O I V
D E L E A
42
l O aśunipen thaj
i grafèma l
1. Dikhen e ćitre thaj drabaren e alava save si telal lenθe. Trujaren i grafèma l.
o lon o ko-ka-lo ka-lo

o lon o kokalo kalo
2. Drabaren e alava. Xramosaren len vastesqe grafemença!
lo-lo la-lo ka-lo go-no nan-go
lolo lalo kalo gono nango
o kak o kan ka-na a-ka-na
kak kan kana akana
3. Drabaren e propozìcie palal kodoja xramosaren len and-e śtartorre!
Anka, an o lon!
Kana?
Akana!
4. Drabaren e alava save si telal e ćitre. Rangǎren o ćitro and-o savo si i grafèma
l si maj butvar!
kokalo kalo lolo

43
ke
L I grafèma L
1. Drabaren e anava. Sikaven savo si o than e aśunipnasqo L. Keren lença propozìcie!
Li-li Li-na Lo-lu Li-viu

Lili Lina Lolu Liviu
2. Drabaren e anava. Xramosaren len vastesqe grafemença!
La-la Lo-lu Li-na
3. Drabaren e propozìcie palal kodoja xramosaren sode alava si and-i svàko

propozìcia!
La Lina si la parne gada
Le Livios si les love.
I Lili si tikni.
4. Drabaren e ćhavenqo anav. Rangǎren e ʒenes savesqo anav si kerdo andar

maj but silàbe!
Lidia Lolu Lili

44
KLASAQE BUTǍ
1. Xramosaren e dine grafème vastesqe grafemença!
a A n N o O g G k K l L
2. Phen so si and-e ćitre. Xramosaren telal lenθe e trebutne alava!
3. Xramosaren palal o opralvakǎripen. Svàko ʒeno opralvakǎrela pesqe

kolegosqe!
lolo, gono, nango, kalo, kan, kokalo, kak, akana, Ana, Anka, Koko, Nana, Gaga.
4. Ćitren po jekh butǐ savi te astarel e dine grafemença!
a n g l
45
iI O aśunipen thaj
e grafème i, I
1. D
ikhen e ćitre thaj drabaren e alava save si telal lenθe. Trujaren i grafèma i.
o i-lo o lil i kan-gli

ilo lil kangli
o lolo ilo o lolo lil i kali kangli
2. Drabaren e anava. Sikaven savo si o than e aśunipnasqo I. Keren lença propozìcie!
I-na l-ka Li-na Ni-ni No-ni
Ina Ika Lina Nini Noni
3. Drabaren e sintagme. Xramosaren len vastesqe grafemença and-e tumare
śtartorre!
i kali kangli o kalo lil o baro iv
i loli kangli o lolo lil o tikno iv
4. Drabaren e propozìcie palal kodoja xramosaren len and-e śtartorre. Keren
o sèmno telal o obijèkto savo mangel pes and-o tèksto!
- Ina, an o lolo lil!
- I loli kangli?
- Na, o lolo lil!
- Kana?
- Akana!
46
eE O aśunipen thaj
e grafème e, E
1. Dikhen e ćitre thaj drabaren e alava save si telal lenθe. Sikaven savo si o than
e aśunipnasqo E. Keren lença propozìcie!
o E-ne i E-la i E-ma

Ene Ela Ema
2. Drabaren e alava. Sode silàbe si and-o svàko alav?
o go-no e go-ne o ko-ka-lo e ko-ka-la
gono gono kokalo kokala
an a-nel i len lel
na anel len na lel
3. Drabaren e propozìcie. Cirden jekh lìnia kaθar svàko propozìcia ka-o trebutno
ćitro!
- O Ene anel o lon.
I Ela lel i kali kangli.
I Ema anel o lolo lil.
4. Drabaren e propozìcie. Cirden jekh lìnia kaθar o anav kaj kerel i àkcia ka-o lon!
- Kon anel o lon? I Ela?
- Na, o Ene anel o lon!
- Kana anel? Ela Ena
- Akana.
47
KLASAQE BUTǍ
1. So grafème na si? Xramosaren e grafème save trebal and-e dine alava!
manro anro kalo lolo efta
manr ro a o o o ft
2. Drabaren e alava! Keren lença po jekh mujutni propozìcia! Xramosaren

and-e śtartorre panʒ kasave propozìcie!
lil anel kalo kan Ela

kak kangli lolo kon Ema
akana kokalo lon Ene Aron
3. Drabaren e silàbe thaj xramosar e arakhle alava!

go - no a - nel
lon kan - gli
nan - go lil
ka - lo Ni-na
I - na E-ma
4. Arakhen e alava cirdindoj lìnie maśkar e silàbe!
a no nan ne
go lo E lin
lo li A gli
ka nel kan go
48
rR O aśunipen thaj
e grafème r, R
1. Dikhen e ćitre thaj drabaren e alava save si telal lenθe. Trujaren i grafèma
r. Sode silàbe si and-o svàko alav?
o an-ro o ri-ko-no i Ro-na

anro rikono Rona
o ra-klo e ra-kle o ri-ko-no e ri-ko-ne
raklo rakle rikono rikone
2. Drabaren e anava. Sikaven savo si o than e aśunipnasqo R. Keren lença propozìcie!
o Ron i Ri-na i E-ri-ka i I-ri-na
Ron Rina Erika Irina
3. Drabaren e sintagme. Xramosaren len vastesqe grafemença and-e tumare
śtartorre. Keren lença po jekh propozìcia!
k-o k-i k-e
k-o kan k-i len k-e kana
o sèmno telal o obijèkto palal savo vakǎrel pes and-o tèksto!
O lil
I Rina anel o lil k-i Rona. - Na, i Rina anel o lil.
I Rona liel o lil. - Kon liel o lil?
- I Erika anel o lil? - I Erika liel o lil.
49
sS O aśunipen thaj
e grafème s, S
1. D
ikhen e ćitre thaj drabaren e alava save si telal lenθe. Trujaren e grafème
s, S. Sode silàbe si and-o svàko alav?
i sir i si-ni-a o So-rin

sir sinia Sorin
sa - no sa - ni sa - ne o sa - lo i sa - li
sano sani sane salo sali
2. Drabaren e pućhimata. Xramosaren 3. Dikhen e ćitre. Pheren e propozìcie
len and-e śtartorre. Thon kadala e trebutne alavença. Xramosaren len
pućhimata jekh kolaveresqe! and-e śtartorre!
sar so kon
Sar san? So san? Kon san?
Sar si? So si? Kon si? O _________ si lolo. E _______si lole.
o sèmno telal o obijèkto savo mangel pes and-o tèksto!
K-i sinia
O Sorin anel i sinia.
I Sorina anel k-i sinia: anre, lon, sir.
- Kon anel len k-i sinia?
- I Sorina anel len.
- Kon anel e anre?
- I Sorina anel len k-i sinia.
50
REKAPITULÀCIA
1. Xramosaren e alava tikne vastesqe grafemença!
SANO SIR KALO LIL LOLI
2. Drabaren e silàbe thaj xramosaren e arakhle alava!

lo - lo ka - lo An - ka
sa - no So - rin a - re - sel
si - go Kri - na kan - gli
3. Xramosaren e grafème dikhindoj ka-e gina. Drabaren e arakhle alava!

Arakhen i propozìcia!
1=a 2=g 3=o 4=n 5=r 6=e
7=1 8=i 9=s 10 = k 11 = I
1, 4, 5, 3 9, 8, 4, 8, 1
2, 3, 4, 3 10, 1, 4, 2, 7, 8
10, 1, 7, 8 1, 5, 6, 9, 6, 7
11 11, 10, 1 1, 4, 6, 7 8 9, 8, 5.
4. So śaj te xramosaren thaj te drabaren?
51
EVALUÀCIA
1. Xramosaren e grafème save trebal and-e dine alava!
2. Xulaven and-e silàbe e dine alava!

anro loli
asal kangli
lil anel
gono kokalo
3. Xramosaren po jekh alav savo śirdel/ astarel e dine grafemença!

a k
n s
g l
o i
4. Keren propozìcie e dine alavença!

anel:
sinia:
kalo:
52
III. O ŚUKAR IVEND
53
uU O aśunipen thaj
e grafème u, U
1. D
u. Sode silàbe si and-o svàko alav?
i kurung o a-mu-ni ku-ku-ri-gu!

kurung amuni kukurigu!
2. Drabaren e anava. Sikaven savo si o than e aśunipnasqo U. Keren lença propozìcie!
o U-ri o U-li-se i A-u-ra o Ni-nu
Uri Ulise Aura Ninu
3. Drabaren e sintàgme. Xramosaren len vastesqe grafemença and-e tumare
śtartorre. Keren lença propozìcie!
ka-o = k-o ka-i = k-i ka-e = k-e
ka-o rikono ka-i len ka-e rikone
k-o rikono k-i len k-e rikone
O rikono
O rikono si k-i Aura. - Kana reslo o rikono k-i Aura?
- Kon si k-i Aura? - Akana reslo ka-i Aura.
- O rikono si ka-i Aura. - Kon reslo k-i Aura?
- Sar si o rikono? - O rikono reslo ka-i Aura.
- O rikono si kalo.
54
mM O aśunipen thaj
e grafème m, M
m. Sode silàbe si and-o svàko alav?
o manro e manre o mas e ma-sa

manro manre mas masa
2. Drabaren e anava. Sikaven savo si o than e aśunipnasqo M. Keren lença propozìcie!
o Ma-rin o Ma-no-le i Ma-mi-na i Mo-na
Marin Manole Mamina Mona
3. Drabaren e alava thaj sintàgme. Xramosaren len vastesqe grafemença and-e
tumare śtartorre. Keren lença propozìcie!
me-la-lo me-la-li me-la-le
a-ma-ro a-ma-ri a-ma-re
melalo melali melale
amaro amari amare
o melalo gono i melali len e melale gone
4. Drabaren o tèksto palal kodoja xramosaren les and-e śtartorre. Keren o
sèmno telal i rang savi si o manro palal savo vakǎrel pes and-o tèksto!
O manro, o mas li e legume
I mami anel o manro. - Sar si o mas?
I Mona anel o mas li e legume. - O mas si lolo.
- Sar si o manro? - Ame kamas o mas li o manro.
- O manro si kalo, gudlo.
55
ke Ke E aśunimata thaj
e grafemenqe grùpurǎ
ki Ki
1. D
ke, Ke, ki, Ki
ikhen e ćitre thaj drabaren e alava save si telal lenθe. Trujaren e grafemenqe
grùpurǎ ke, Ke, ki, Ki. Sode silàbe si and-o svàko alav?
o kiral o kermuso o ker-mo

kiral kermuso kermo
2. Drabaren e alava thaj pheren e ćuće thana e trebutne alavença. Keren lença
propozìcie!
kamel kinel kerel
me ka-mav me ki-nav me ke-rav
kamav kinav kerav
ame ka-mas ame ame
kamas
3. Xulaven and-e silàbe e alava!
kinipen inkerel kerko kiri
4. Drabaren o tèksto palal kodoja xramosaren les and-e śtartorre. Cirden jekh
lìnia telal e alava save si len o grùpo ke vaj ki!
So kamas ame?
I Kira kamel o kiral. I mami kinel kiral li anel les k-i meseli. Amari mami kerel
li anel so ame kamas. Ame kamas kiral, mas li legume.
56
ge Ge E aśunimata thaj
e grafemenqe grùpurǎ
gi Gi
1. D
ge, Ge, gi, Gi
ikhen e ćitre thaj drabaren e alava save si telal lenθe. Trujaren e grafemenqe
grùpurǎ ge, Ge, gi, Gi. Sode silàbe si and-o svàko alav?
o ges o giv i lu-lu-gi

ges giv lulugi
o George o An-gel i gi-li in-ge-rel
George Angel gili ingerel
propozìcie!
ingerel ginel mangel
me in-ge-rav me gi-nav me man-gav
ingerav ginav
ame in-ge-ras ame ame
ingeras
3. Keren e alavenqo butipen!
o give - e o kurko - e
o ges - e o kermuso - e
o gin - e o kiral - e
57
dD O aśunipen thaj
e grafème d, D
1. D
d. Sode silàbe si and-o svàko alav?
o du-dum o gad o dad

dudum gad dad
2. Drabaren e anava. Sikaven savo si o than e aśunipnasqo D. Xramosaren and-e
kherorra sode silàbe si and-o svàko anav!
Dana Daniel Doru Dinu Dina

o u-dar e u-da-ra o dand e dan-da o drom
udar udara
4. Drabaren o tèksto palal kodoja xramosaren les and-e śtartorre. Keren o

sèmno telal o alav savo sikavel sar si o manro!
Amaro dad
Amaro dad lel o giv, kerel aro li anel les k-i amari mami. GUGLO BARO
I mami kerel andar o aro manro.
O manro si guglo. Ame kamas o manro.
58
bB O aśunipen thaj
e grafème b, B
b. Sode silàbe si and-o svàko alav?
o ba-lo i ba-kri i bar

balo bakri bar
2. Drabaren e anava. Sikaven savo si o than e aśunipnasqo B. Xramosaren and-e
kherorra sode silàbe si and-o svàko anav!
Bobi Sabina Bogdan Barbu Beni

ki-nel kin-do ki-ndi kin-de
kinel kindo
bi-ki-nel bi-kin-do bi-kin-di bi-kin-de
bikinel
4. T
hon paśal e dine alava po jekh trebutno alav. Keren e arakhle sintagmença
po jekh propozìcia!
baro bari bare
E bale li e bakre
Amen si amen but bale li bakre. Ame das len manro, duduma vi legume. Kana
e bale li e bakre si bare, ame bikinas len.
59
KLASAQE BUTǍ
k rung an o k rmo udum b l

amuni dudum
mas bakro
kerel ges
kiral lulugi

u ge
m gi
ke d
ki b
bikinel:
kerel:
giv:
ges:
bakri:
60
vV O aśunipen thaj
e grafème v, V
v. Sode silàbe si and-o svàko alav?
o vast o vur-don o ruv

vast vurdon ruv
o guruv e guruva o gav e gava
guruv guruva gav gava
2. Drabaren e anava. Sikaven savo si o than e aśunipnasqo V. Xulaven len and-e
silàbe thaj xramosaren and-e kherorra sode silàbe si and-o svàko anav!
Vera Vasile Viktor Vandana

o grast - i grastni o guruv - o ruv -
And-o gav
Me som andar o gav. Amen si amen bale, guruva vi bakre.
Me na darav lendar. Me vastdav mirre dades kana del len duduma.
Me but kamav len. Som but barikano.
61
ǎǍ O aśunipen thaj
e grafème ǎ, Ǎ
1. D
ǎ. Sode silàbe si and-o svàko alav?
i lu-lu-di i gu-ruv-ni i ba-kri

luludi guruvni bakri
e lu-lu-dă e gu-ruv-nă e ba-kră
luludă guruvnă bakră
i bibi i grastni i kangli i bori
e e e e
3. Drabaren e alava thaj ćhinen jekhe liniaça o alav savo na si xramosardo miśto!
i ruvni i bar i rakli i momeli
e ruvnia e barǎ e raklia e momelă
e ruvnǎ e baria e raklă e momelia
E luludǎ
Ame barǎras vi bikinas luludǎ. Kana e luludǎ si bare, ame kidas len vi bikinas
len. Kana amen na si amen luludǎ, ame kinas len vi bikinas len.
Ame sam luludǎri. Sam but barikane vi barvale.
62
tT O aśunipen thaj
e grafème t, T
1. Dikhen e ćitre thaj drabaren e alava save si telal lenθe. Trujaren i grafèma t.
o tover o kaśt trin

tover kaśt trin
2. Drabaren e anava. Sikaven savo si o than e aśunipnasqo T. Xulaven len and-e
Tina Tinu Tibi Valentin

tik-no tik-ni tik-ne tik-nă-rel
tikno tikni tikne tiknărel
ta-to ta-ti ta-te ta-tă-rel
tato tati tate tatărel
tikno tikni tikne
tato tati tate
E rikone
I Tina vi o Tinu si bare amala. Len si len trin rikone. Kana si tato, von ingeren
e rikonen k-i len. I Tina tradel le tikne rikones te anel i golni. Kana si ivend von
ingeren le rikonen andre te tatǎren len.
63
xX O aśunipen thaj
e grafème x, X
1. D
x. Sode silàbe si and-o svàko alav?
o xer o xa-ben i xa-ning

xer xaben xaning
e xe-ra e xa-be-na e xa-nin-ga
xera xabena xaninga
2. Drabaren e alava thaj cirden jekh lìnia kaθar svàko alav ka-o trebutno ćitro.
Rangǎren e ćitre!
i xa-rav-li i ti-rax i ra-xa-mi

xaravli tirax raxami
3. Drabaren e alava thaj keren lença po jekh propozìcia!

o śax o śa-xa o a-băv e a-bă-va
śax śaxa abăv abăva
i armin = o śax o abăv = o băv
O xaben
Miri bibi si bari kiravni. I bibi kiravel o xaben ka-e abǎva vi ka-e bolaimata.
Kana kerel xaben, me but kamav te xav mas vi śax. Ame sam but baxtale sostar amari
bibi si bari kiravni.
64
kh Kh O aśunipen thaj
e grafemenqe
grùpurǎ kh, Kh
1. Dikhen e ćitre thaj drabaren e alava save si telal lenθe. Trujaren e grafemenqo
grùpo kh. Sode silàbe si and-o svàko alav?
o a-khor o kher i drakh

akhor kher drakh
e akhora e khera e drakha
akhora khera drakha
2. Drabaren e alava thaj xulaven len and-e silàbe!

arakhel angloivend kadava kodova
3. Drabaren e alava. Thon paśal lenθe jekh trebutno alav. Keren e arakhle
sintagmença po jekh propozìcia!
kadava guglo
kodova gugli
kodola gugle
4. D
rabaren o tèksto palal kodoja xramosaren les and-e śtartorre. Cirden jekh
lìnia telal e alava save si len o grùpo kh!
O angloivend
Kana avel o angloivend, amen si amen and-o amaro kher akhora, ambrola,
drakha, save sine andine katar o dad andar i bar.
And-o nevo khoro arakhlem loli gudli mol, kerdini andar e drakha, save sinesas
kidine and-o kadava angloivend. Ame but kamas e kale vi e gugle akhora.
65
Te xramosaras śukar!
1. Kaj si xramosardi i dàta? So dàta si?
2. Kaj si xramosardo o tìtulo? Savo si e tektosqo tìtulo?
3. Sar xramosaren pen e alineàturǎ? Sode alineàturǎ si and-o xramosardo tèkto?
66
jJ O aśunipen thaj
e grafème j, J
1. Dikhen e ćitre thaj drabaren e alava save si telal lenθe. Trujaren i grafèma j.
jekh duj daj

i jakh e ja-kha i daj e da-ja i dej e de-ja
jakh jakha daj daja dej deja
2. Drabaren e anava. Sikaven savo si o than e aśunipnasqo J. Xulaven len and-e
Janku Jon Jasmina Janis

o muj - e o naj - e i goj - e
kadava kadaja kadala
kodova kodoja kodola
Sar sikavel o tikno?
O Janis si tikno. Les si les duj kale jakha, jekh tikno muj, jekh xarno nakh,
tikne kana. And-o muj si les tikne danda. E bala si, sa kadja, kale aj xarne. I daj
but kamel le xurdores, andar kodoja ke les si les kale jakha aj si but godăver.
67
śŚ O aśunipen thaj
e grafème ś, Ś
1. D
ś. Sode silàbe si and-o svàko alav?
o śo – śoj o veś o śax

śośoj veś śax
o murś e mur-śa i te-xa-rin e te-xa-ri-na
murś murśa texarin texarina
o ra-śaj e ra-śa-ja o ma-nuś e ma-nu-śa
raśaj raśaja manuś manuśa
o murś – e i texarin – e
o śośoj – e o veś – e
kherutno xarno
kherutni xarni
kherutne xarne
Amare śośoja
Amen si amen śtar śukar kherutne śośoja. Von xan but śax. And-i svàko
texarin o dad del len te xan śax. Le śośojen si len bare kana. Andar kodoja, maj
si len vi o anav kanale. Von si but darale aj naśen kana śunen vaj dikhen vareso.
68
REKAPITULÀCIA
1. Keren e ʒute pala o modèlo!
grast - grasta śośoj -
drom - bori -
śax - gono -
daj - raklo -
2. Xramosaren e alava kaj si len amboldino/ mamujutno sènso!
tele – opre tikno

asal nasvalo
avri tato
3. Arakhen e ʒute vaś e avutne alava. Dikhen palal o modèlo!

śośoj - śośojni xer -
guruv - ruv -
grast - manuś -

duj -
khangeri -
śośoj -
kham -
ivend -
kidel -
69
EVALUÀCIA
jekh barǎrel
śośoj bakri
xaben vareso
khangeri daj
2. Xramosaren po duj alava save śirden/ astaren e grafemença!

v kh
ś b
t d
j ki
3. Keren o butipen vaś e alava!

vurdon - balo -
raśaj - veś -
gono - kangli -
udar - rakli -
4. Pheren e propozìcie e dine alavença!
pani xal śośoja Amaro
O grast kamel but .

I guruvni giv.
Man si man duj tikne .
gav si baro aj śukar.
70
So siklilǎm ʒi akana? 1
1. Keren alava e avutne silabença. Xramosaren e arakhle alava!
an ko ro lo
ka sa man no
2. Cirden jekh lìnia kaθar svàko alav ka-o trebutno ćitro!

ambrol lil sir kurung dudum
3. Sode silàbe si and-o svàko alav? Xramosaren and-e śtartorre e silabenqo gin!
kokalo balo bar khangeri vurdon
4. Cirde jekh lìnia maśkar e alava palal o dino modèlo!

anro guruvnǎ vast khera
bov gava gono gone
gav anre kher boră
guruvni bova bori vasta
5. Xramosar i dini propozìcia!
Amen si amen duj śośoja.
71
śo ben don a
xa vur śoj khor

akhor luludǐ tover vast manro
mas baro kham akharel kermuso
4. Cirde jekh lìnia maśkar e alava palal o dino modèlo!

manro bibă phuro terne
grast grasta terno phure
raklo manre kalo parne
bibi rakle parno kale
I mami anel o kalo manro.
72
1. Xramosaren e grafème save siklile len ʒi akana!
2. Xramosaren e alava save si and-e telutne ćitre!
momeli kaśt amaro kamel kerko
4. Cirden jekh lìnia maśkar e alava palal o dino modèlo!
kan kana baro bori

dori doră terni sinia
punro kerme loli kaśt
kermo punre kalo gad
5. T
hoven e alava and-i òrdina kaj te keren jekh propozìcia. Xramosaren i
arakhli propozìcia!
śośoja Amare darale but si
73
1. Xramosaren po jekh alav savo te śirden e grafemença: a, o, g, k!
iv tikno tatărel xaning veś
me keres ame keren

tu kerav tume keras
vov kerel von keren
voj kerel
5. T
hov e alava and-i òrdina kaj te keren jekh propozìcia. Xramosaren i arakhli
propozìcia!
duduma Amaro dad kidel e
74
So ʒanas ʒi akana? 1
an mal pre ma
a o ro nuś

sinia lon rikono ilo kokalo
vast bikinel khoro andre naśel

kurko godǎ lolo melale
phuro phure melalo lole
mas kurke guglo londe
godi masa londo gugle
Mirro phral kinel kalo manro.
75
So ʒanas ʒi akana? 2
1. Xramosaren po jekh alav savo te śirden e grafemença: d, b, t, x!
ges rodel guruv dandarel aresel
me dikhes ame dikhen

tu dikhel tume dikhas
vov dikhav von dikhen
voj dikhel
5. T
hon e alava and-i òrdina kaj te keren jekh propozìcia. Xramosaren i arakhli
propozìcia!
dad Tumaro veś and-o si
76
ANGLOMILAJA, MIŚTO AVILǍN!
77
KLASAQE BUTǍ

guruv ruvni
daravel daral
gav dandarel
3. Keren alava, thovindoj k-i dini sìlaba jekh vaj maj but silàbe!
an - ka - sa -
a- go - E-
man - A- lo -
4. Xramosaren telal svàko gin e trebutni silàba, xramosaren e alava thaj
drabaren e arakhle propozìcie!
1 = lo 2 = si 4 = no 8 = la 7 = mas 10 = man 13 = nel

3 = o 5 = me 11 = go 6 = dad 9 = ka 12 = a 14 = ro
3 11, 4 2 5, 8, 1.
3 10, 14 2 9, 1.
3 6 12, 13 3 7.
78
5. Xramosaren i trebutni fòrma!
xal – hal drak – drakh daj – dai trjn - trin

dudum khangeri
xaning kham
akhor daj
xasal milaj
7. Pheren e propozìcie e dine alavença!
O Janku akhora e xera nasul piel
Vov pani.
I Ina kidel e .
Kon prasal si .
xal kalo manro.

pien pani.
79
pP O aśunipen thaj
e grafème p, P
1. D
p. Sode silàbe si and-o svàko alav?
i pu-rum i pa-pin i pa-trin
purum papin patrin
e pu-ru-ma e pa-pi-nă e pa-tri-nă
puruma papină patrină
2. Drabaren e anava. Xulaven len and-e silàbe thaj xramosaren and-e kherorra
sode silàbe si and-o svàko anav!
Petru Pavel Petronela Paula

o pani o sap i paparuda
o vaxt i buti o vurdon
peko baxtalo lośalo
peki baxtali lośali
peke baxtale lośale
O amalipen
O Pavel si miro kamlo amal. Vov beśel paśal mande. Butvar, vov avel amende
khere te khelas amen khethanes. Kana sam avri astaras paparuden, das xaben vi pani
le papinǎn, palal kodoja xas mas peko kaj kiravel les mirri daj.
Ame sam baxtale vi lośale k-aśti te keras but butǎ khethanes. So śukar si amaro
amalipen!
80
ph Ph
O aśunipen thaj
e grafemenqe
grùpurǎ ph, Ph
grùpo ph. Sode silàbe si and-o svàko alav?
i pha-baj i pha-baj-lin o phu-ro

phabaj phabajlin phuro
e pha-ba-ja e pha-baj-li-na e phu-re
phabaja phabajlina phure
o phral o phuro o rukh
i phen i phuri i phuv
propozìcie!
phenel phagel
Me phenav Ame phenas Me Ame
Tu phenes Tume phenen Tu Tume
Vov phenel Von phenen Vov Von
Voj phenel Voj
O papus vi i mami
Miro papus vi miri mami si but phure. Len si len and-i bar but phabajlina,
akhorlina, ambrolina vi aver rukha.
Butvar, o papus akharel amen vi phenel amenqe:
- Aven te kiden vi te xan: phabaja, akhora, ambrola vi drakha.
Ame phagas so kamas te xas. Sam but lośale so amaro papus vi amari mami
si but butǎrne.
81
th Th
O aśunipen thaj
e grafemenqe
grùpurǎ th, Th
grùpo th. Sode silàbe si and-o svàko alav?
o tha-gar i tha-gar-ni o thav

thagar thagarni thav
e tha-ga-ra e tha-gar-nǎ e tha-va
thagara thagarnǎ thava
o than o thud o them o thuv
propozìcie!
thovdo thulo me thovav ame
thovdi thuli tu thoves tume
thovde thule vov von

O rromano them
O David mangel te arakhel kaj si o rromano them:
- Dadea, sostar na si amen jekh rromano them?
- Miro kuć David, O Devel mukhlǎs amen le rromen te phiras p-e savore thana
thaj thema. O Del si amaro thagar. Kadǎ, amen, le rromen, si amen o baro them.
Amaro them si p-i savori lumǎ.
- So śukar! Ame trebal te phiravas amen śukar thaj te naisaras kaj o Del dinǎs
amen jekh kasavo them!
82
zZ O aśunipen thaj
e grafème z, Z
z. Sode silàbe si and-o svàko alav?
i zen o buz-no i ze-bra
zen buzno zebra
e ze-nǎ e buz-ne e ze-bre
zenǎ buzne zebre
i zor zo-ra-li-pen zo-ra-les śaj = d-aśti
zor zoralipen zorales bistrel = bistarel
Zorel Ziku Zaharia Zoli
zoralo zorali zorale
savo savi save
I zor
- Dadea, kon si o maj zoralo manuś andar i lumǎ?
- Zoli, aśundǎn i paramisi palal o David thaj o Goliat? Kana rodes and-i
Biblia kadaja paramisi, arakhesa kaj o Goliat sas jekh but zoralo thaj nasul manuś.
Le Davidos na sas les bari zor. Vov sas tikno thaj godǎver thaj kadǎ śaj mardǎs le
Goliatos.
Na trebal te bistras so kon si godǎver thaj patǎl and-o Devel si o maj zoralo
manuś!
83
cC O aśunipen thaj
e grafème c, C
c. Sode silàbe si and-o svàko alav?
i cik-ni–da i ca-xra i co-xa

ciknida caxra coxa
e cik-ni–de e ca-xre e co-xe
ciknide caxre coxe
Gracian Galaci Graciela Viktorica
paś-o paś-i paś-e
daralo darali darale
E tradicionalo rroma
O Gracian traisarel and-o Galaci. Kothe si but rroma save inkeren i rromani
tradicia. Si rroma save keren tradicionalo butǎ. E rromnǎ phiraven rromane coxe haj
e rroma xurǎvenas kale kalce.
Maj anglal e rroma phirenas andar e gava te roden butǐ, gilabenas ka-e abǎva,
kinenas vi bikinenas butǎ.
But rroma beśenas and-e caxre. Akana, e rroma vazde bare thaj śukar khera.
84
KLASAQE BUTǍ
uru abaj agar bu no iknida

paparuda coxa
phenel muca
thagaripen them
zoralo phral
p c
ph ś
th j
z kh
pekel:
phen:
thovel:
zumi:
caxra:
85
ćĆ O aśunipen thaj
e grafème ć, Ć
ć. Sode silàbe si and-o svàko alav?
i ći - ri - kli o ća - ro o ća-so
ćirikli ćaro ćaso
e ći-ri-klǎ e ća-re e ća-su-rǎ
ćiriklǎ ćare ćasură
i ćar koćak i ćik
propozìcie!
ćaćo sovnakutno p-o
ćaći sovnakutni p-i
ćaće sovnakutne p-e
I ćirikli
Si texarin. O ćaso sikavel śov. I ćirikli si p-i bar. Voj astarel te gilabel sanes.
And-i amari bar si but ćar. I ćirikli khelel pes and-i ćar thaj rodel vareso te xal.
Palal kodoja voj piel pani andar jekh tikno ćaro. Palal so xal vareso thaj piel pani, i
ćirikli xurǎl p-e rukha.
Varekana ame das la te xal manro. Kana kamel te naisarel voj gilabel but
sanes. So śukar si voj!
86
KLASAQE BUTǍ
1. Xramosaren i ćaći fòrma!
tagar - thagar muca - muka ćaro - caro kaśt - caśt

ćiken śukar śingalo
buzno trebal thavdel
coxa plaćal ćaso
3. Keren e ʒute palal o dino modèlo!
grast - grasta manuś -
kaśt - ćang -
tover - bal -
śel - vast -
vuśt - arćić -
4. Arakhen e dośa and-e propozìcie! Xramosaren len trebutnes!
O manus si barvalo. I muța si bari thaj śukar.

O Karol si joralo. P-o drom arakhlem jekh kokak.

5. X
ramosaren so si and-e dikhimata. Rangǎren o ćitro savo si les ka-o astaripen
i grafèma „c”!
87
ćh Ćh
O aśunipen thaj
e grafemenqe
grùpurǎ ćh, Ćh
grùpo ćh. Sode silàbe si and-o svàko alav?
o ćha – vo i ćhaj i ćhu – ri

ćhavo ćhaj ćhuri
e ćha-ve e ćha-ja e ćhu-rǎ
ćhave chaja ćhurǎ

ćhib ćhej maćho
propozìcie!
laćho ćhindo thovdo
laćhi ćhindi thovdi
laćhe ćhinde thovde
I rromani ćhib
Jekh ćhavo thaj jekh ćhaj vakǎren palal e alava andar i rromani ćhib.
- Dikh, Alina, me phenav „ćhuri”, haj o Radu phenel „śuri”. Me vakǎrav „thol”,
aj vov del duma „śol”.
- Va, Aleks, si maj but alava numaj si jekh rromani ćhib. Tu phenes „pućhel”,
o Radu phenel „puśel”. Si amen verver alava kaj si len sajekh xatǎripen: phenel,
vakǎrel, del duma, sborizel, boril, vorbinel.
So śukar thaj barvali si amari ćhib!
88
ʒƷ O aśunipen thaj
e grafème ʒ, Ʒ
1. D
ʒ. Sode silàbe si and-o svàko alav?
o ʒu-kel o ʒi-vu-tro i ʒu-vli
ʒukel ʒivutro ʒuvli
e ʒu-ke-la e ʒi-vu-tre e ʒu-vlă
ʒukela ʒivutre ʒuvlă
ʒanglipen ʒeno ʒukli
propozìcie!
ʒanel ʒal
me ʒanav ame ʒanas me ʒav ame
tu ʒanes tume ʒanen tu tume
vov ʒanel von ʒanen vov von
voj ʒanel voj
So ʒanas?
Duj amala, o Marku thaj i Ana vakǎren palal o ʒanglipen.
- Me som tikno, haj ʒanav but butǎ, phenel o Marku.
Ʒanav so o Devel kerdǎs le manuśen thaj le ʒivutren.
- Tu so ʒanes, Ana?
- Me ʒanav te ʒav korkori k-i śkola, phenel i Ana. Ʒanav te dav pakiv savore
ʒenen vi te na kerav nasulimata.
-Va, ame trebal te ʒanas te phiravas amen śukar, te ʒas k-i śkola, k-i khangeri,
te avas godǎver vi pakivale, phenel o Marku.
89
KLASAQE BUTǍ
1. Keren alava xramosarindoj aver sìlabe! Xramosaren e arakhle alava!
la a
2. Pheren e alava e grafemaça i vaj j!
ba a śośo ilo p śom na f lmo

rromn ʒuvl mu ag taxta m la
3. Xulaven e alava and-e silàbe!
filmo - fil-mo ćhavo -

baja - ćanga -
ʒivutro - ćhuri -
ʒuto - gaʒo -
ʒanel - pućhel -
aćhel:
maćho:
ćhuri:
ʒukel:
ʒivutro:
90
źŹ O aśunipen thaj
e grafème ź, Ź
1. D
ź. Sode silàbe si and-o svàko alav?
i źam-ba i źi-ra-fa = i me-nǎ-li

źamba źirafa = menǎli
e źam-be e źi-ra-fe = e me-nǎ-lǎ
źambe źirafe = menǎlǎ
propozìcie!
zeleno źamba lungo galbeno
zelena źambe lunga galbena
ućo maśkarutno sano
ući maśkarutni sani
uće maśkarutne sane
Kon si tikni, kon si bari ?
I źirafa si i maj bari andar e ʒivutre, la si la jekh ući thaj sani men. La źirafa
si la vi uće, zorale punre.
Aver ʒivutre sine maśkarutne, palal o ućipen. Kadja si vi i zebra. La si la
maśkarutno ućipen.
E maj but ʒivutre si tikne, sar si i źamba, savi si butvar zeleno.
91
KLASAQE BUTǍ
irikl aj uk l amba aso

ćaro ʒamutro
koćak ʒukel
ćhinel źamba
laćharel zeleno

ć kh
ćh ph
ʒ th
ź j
coxa:
ćik:
ćhinel:
ʒeno:
źamba:
92
fF O aśunipen thaj
e grafème f, F
1. Dikhen e ćitre thaj drabaren e alava save si telal lenθe. Trujaren i grafèma f.
o fo-ros i fa-mi-li-a i fe-lǎs-tra

foros familia felǎstra
e fo-ru-rǎ e fa-mi-li-e e fe-lǎs-tre
forurǎ familie felǎstre
Florin Flaviu Fabian Florentina
purano ućo terno
purani ući terni
purane uće terne
Miri familia
Man si man jekh bari vi śukar familia: o dad, i daj, o papus, i mami, duj phrala,
trin phenǎ vi me. Ame beśas and-o foros. Amaro foros si tikno, purano vi śukar.
Miro dad si siklǎrno. Vov kerel butǐ k-i Śkola Filiaśi kaj siklǎrel le
ćhaven i rromani ćhib. Miri daj kerel butǐ k-jekh asociacia vaś i edukacia.
Voj marel pes kaj e ćhavore thaj e ćhajorǎ te aśti te phiren k-i śkola.
Amen si amen jekh śukar kher kaj si les bare felǎstre. Butvar, savore ʒene
beśas khethanes te dikhas jekh filmo. Fal man miśto ke si man jekh śukar familia.
93
hH O aśunipen thaj
e grafème h, H
1. D
h. Sode silàbe si and-o svàko alav?
o hi-po-po-ta-mo o ho-te-lo = o ho-te-li

hipopotamo hotelo = hoteli
e hi-po-po-ta-mu-rǎ e ho-te-lu-rǎ = e ho-te-lǎ
hipopotamurǎ hotelurǎ = hotelă
pharo thulo ćhindo
phari thuli ćhindi
phare thule ćhinde
3. Drabaren e alava. Thon paśal lenθe jekh trebutno alav palal o dino modèlo!
phagel ćhudel
me phagav ame phagas me ćhudav ame
tu tume tu tume ćhuden
vov phagel von vov von
voj voj
O hipopotamo
O hipopotamo, sar vi o elefanto, but mangel o pani. Vi vov si jekh baro ʒivutro
thaj but pharo. Vi te vov si pharo aj thulo, vov aśti te najol but sigo and-e bare panǎ.
Tume prinʒaren vi tume avere ʒivutren, save ʒiven paśal o pani thaj sine sa
kadja bare?
94
KLASAQE BUTǍ
1. Pheren o avutno tabèlo palal o modèlo!
Me kerav Ame Me Ame kinas
Tu keres Tume Tu kines Tume
Vov Von Vov Von
Voj Voj

balo - bale foros -
hotelo - familia -
hipopotamo - felǎsta -
lovo - kurko -
3. Xramosaren e silàbe thaj xramosaren e arakhle alava!
ker - ko zu - mi ki - ra - vel
ki - del pe - kel i - ca - li
co - xa u - li - ca his - to - ri - a
foros:
familia:
hotelo:
hipopotamo:
95
REKAPITULÀCIA
patrin - patrina coxa -
phral - ćar -
thav - ćhuri -
buzno - ʒivutro -
2. Xramosaren e alava kaj si len amboldino/ mamujutno sènso!
baro kalo
kathe nasul
opre nevo
paruvel - xal -
gilabel - aźutil -
ʒanel - mangel -

raśaj:
khandel:
phabaj:
ćaro:
milaj:
96
EVALUÀCIA
arakhel phuri
śov buzni
ćorel ʒamutro
khandel foros
2. Xramosaren po duj alava save śirden/ astaren e grafemença!
h ćh
f ć
ź c
ʒ kh
3. Keren o butipen vaś e alava!

ʒeno - them -
źamba - kher -
foros - phuro -
hotelo - ćhavo -
4. Drabaren e alava. Thon paśal lenθe jekh trebutno alav!

laćho phuro
laćhi phuri
laćhe phure
97
Me mangav Ame mangas Me Ame
Tu Tume Tu phenes Tume
Vov Von Vov Von phenen
Voj Voj
foros hotelo ʒuvli źàmba ʒivutro

ʒ p
c x
v n
m g
8. Drabar e silàbe thaj xramosar e arakhle alava!
pu-rum du-dum
daj pa-pin
pha-baj ze-bra
tha-gar buz-no
9. X
ramosaren telal svàko gin i trebutni silàba, xramosaren e alava thaj drabaren
i arakhli propozìcia!
1 = I 3 = ra 4 = fa 7 = maj 5 = si 6=o
11 = vu 8=u 12 = tro 10 = ʒi 9 = ćo 2 = źi
1 2, 3, 4 5 6 7 8, 9 10, 11, 12
98
V. MILAJ, KHAM, TATIPEN
99
ěǐǒǔ O aśunimata
thaj e grafème ě, ǐ, ǒ, ǔ
1. D
ikhen e ćitre thaj drabaren e alava save si telal lenθe. Trujaren e grafème
ě, ǐ, ǒ, ǔ. Sode silàbe si and-o svàko alav?
O dǐv ba-rǒl si-go. E ter-ne den vast le ter-nǎn.

O dǐv barǒl sigo. ter - něn.
E terne den vast le ternǎn.
terněn.
Me mothovav kerdem, sar e kakavarǎ.

O pa-xoj bi-lǒl. Tu vakerca kerdom, sar e xanotarǎ.
O paxoj bilǒl. Vov sborizel kerdǒm, sar e rićhinarǎ.
Voj phenel kerdǔm, sar e ʒambaśǎ.
o děs = o dǐves = o ges i lulugi = i luludǐ
e děsa = e dǐvesa = e gesa e lulugǎ = e luludǎ
inklel = inklǒl = inklol = inklǔl
lilem = lilǒm = lilom = lilum
ćhindem = ćhindǒm = ćhindom = ćhindǔm
baro > barǒl parno > tikno >
lolo > lolǒl kalo > xarno >
baro > barǒl = barǎrel pes luludǒl = luludǎrel pes
tato > tatǒl = bilǒl =
xarno > xarnǒl = tiknǒl =
3. Pheren e ćùće thana e trebutne alavença!
kerel anel
me kerdǒm ame kerdǎm me ame
tu kerdǎn tume tu andǎn tume anden
vov von kerden vov von
voj voj
100
so? kana? so? kana?
o anglomilaj anglimilaje luj lujne
o milaj marci
angloivendo angloivendo tetradǐ tetradǐne
o ivend źoj
paraśtuj paraśtujne
savato
kurko kurke

O anglomilaj
Palal o ivend, avel o anglomilaj.
Akana e dĕsa si bare, tha’ e rǎtǎ xarnǒn.
O paxoj andar e panǎ bilǒl, thaj e lenǎ barǒn.
O kham si zoralo thaj avri tatǒl but. P-i phuv
inklǒl i zeleno ćar thaj e rukha luludǒn.
E ćhave thaj e terne kiden e lulu dǎ vaj
kinen len katar e luludǎlǎ thaj den len ka-e
ternǎ.
Vi me kerdǒm kadja. Gelǒm and-i bar
thaj lilǒm jekh śukar loli luludǐ te astarel la miri
amalin ka-o kan. I phen ćhindǎs vi voj luludǎ
andar i bar, sar phenel pes and-i dǐli:
„Thaj gelem me and-i bar,
Ćhindem luludǐ śukar,
Thovdem la ka-o śero
Te kames munro ilo!”
Siklǒven vi tume kadaja dǐli!
101
KLASAQE BUTǍ
1. P
heren o telutno tabèlo e trebutne 2. Drabaren e alava thaj xramosaren
alavença! andar savo alav kerdile von!
kon? aděs iʒ lolǒl lolo

Me kerav kerdǒm kalǒl
Tu matǒl
Vov
ternǒl
Voj
Ame keras kerdǎm rǎtǒl
Tume phurǒl
Von tiknǒl
3. T
hovindoj o pućhipen „so kerdǒl?”, 4. Xramosaren e alava palal o dino
xramosaren e alava palal o dino modèlo! modèlo!
pani – panǎ
terno – ternǒl
butǐ -
phuro -
luludǐ -
baro -
bali -
kalo -
bakri -
lolo -
piri -
tato -
rakli -
5. Xramosaren e pućhimata vaś e amboldimata!
Pućhipen:
Amboldipen: And-o fòros me dikhlem le terněn.
Pućhipen:
Amboldipen: Va, kamav te drabarav o lil.
Pućhipen:
Amboldipen: Me ʒav te rodav butǐ.
102
qQ O aśunipen thaj
e grafème q, Q
1. Drabaren e alava amboldindoj ka-e pućhimata. Trujaren i grafèma q. Phenen
sar drabarel pes i grafèma q and-i svàko situàcia!
kon? kasqe?
me man-qe man-qe
tu tu-qe tuqe
vov les-qe lesqe
voj la-qe laqe
ame a-men-qe amenqe
tume tu-men-qe tumenqe
von len-qe lenqe
Kasqo? lesqo - lesqo phral laqo - laqo phral lenqo - lenqo phral
Kasqi? lesqi - lesqi phen laqi - laqi phen lenqi - lenqi phen
Kasqe? lesqe - lesqe phrala laqe - laqe phrala lenqe - lenqe phrala
Kasqe? lesqe - lesqe phenǎ laqe - laqe phenǎ lenqe - lenqe phenǎ
2. A
mbolden ka-o pućhipen kasqe thaj xramosaren i trebutni forma and-o
tabelo. Keren jekh propozìcia e arakhle alaveça!
Kon? Kasqe? I kerdi propozicia
me manqe O dad kinel manqe jekh lil.
tu
vov lesqe
voj laqe
ame
tume tumenqe
von
103
KLASAQE BUTǍ
1. Pheren o tabèlo e trebutne formença!
O puchipen o dad o phral
Kon? o dad e dada
Kasqe? le dadesqe le dadenqe
O puchipen i daj i ćhaj

Kon? i daj e daja
Kasqe? le dajaqe le dajanqe
3. Thoven and-e ćuće thana trebutne alava dikhindoj palal o modèlo!
lesqo lil laqo lenqo
lesqi laqi daj lenqi
lesqe amala laqe lenqe rakle
lesqe laqe phenǎ lenqe
4. Xramosaren and-o tabelo e alava save ambolden ka-o pućhipen „kasqe?”!

Kon? me tu vov voj ame tume von
Kasqe? tumenqe

Pućhipen:
Amboldipen: O lil si lesqo.
Pućhipen:
Amboldipen: I tikni ćhaj dinǎs luludǎ e dajaqe.
Pućhipen:
Amboldipen: I bibi kerel amenqe laćho xaben.
104
θ O aśunipen thaj
i grafèma θ
1. Drabaren e alava amboldindoj ka-e pućhimata. Trujaren i grafèma θ. Phenen
sar drabarel pes i grafèma θ and-i svàko situàcia!
kon? kasθe? kasθar?
me man-θe manθe man-θar manθar
tu tu-θe tuθe tu-θar tuθar
vov les-θe lesθe les-θar lesθar
voj la-θe laθe la-θar laθar
ame a-men-θe amenθe a-men-θar amenθar
tume tu-men-θe tumenθe tu-men-θar tumenθar
von len-θe lenθe len-θar lenθar
2. Drabaren e alava. Keren jekh propozìcia e alavença andar i palutni kolòna!
kon? kaj/ kasθe? kasθe? i kerdi propozicia
o dad k-o dad dadesθe
e dada k-e dada dadenθe
kon? kaθar/kajθar? kasθar? i kerdi propozicia
o raklo kaθar o raklo raklesθar
e rakle kaθar e rakle raklenθar
3. Drabaren e alava. Keren jekh propozìcia e alavença save ambolden ka-o
pućhipen „kasθe?”!
kon? kasθe? I kerdi propozicia
me manθe Miro amal avel manθe te khelas amen khethanes.
tu
vov lesθe
voj
ame
tume
von lenθe
105
KLASAQE BUTǍ
1. Drabaren e alava. Keren jekh propozìcia e alavença andar i palutni kolòna!
kon? kaj/ kasθe? kasθe? i kerdi propozicia
o raklo k-o
e rakle k-e
and-o vurdon = vurdonesθe katar o phral = phralesθar
and-o lil = andar o foros =
and-o ilo = kaθar i daj =
and-i bar = kaθar o dad =
3. Drabaren e alava. Keren jekh propozìcia e alavença save ambolden ka-o

pućhipen „kasθar?”!
kon? kasθar? I kerdi propozicia
me manθar O tikno ćhavo xudǎs o lil manθar.
tu
vov lesθar
voj
ame
tume
von lenθar
Pućhipen:
Amboldipen: O ćhavo ʒal dadesθe/ k-o dad.
Pućhipen:
Amboldipen: I bori avel gavesθar/ andar o gav.
Pućhipen:
Amboldipen: Mirri phen kindǎs i coxa rromnǎθar/ katar i rromni.
106
çÇ O aśunipen thaj
e grafème ç, Ç
1. Drabaren e alava amboldindoj ka-e pućhimata. Trujaren i grafèma ç. Phenen
sar drabarel pes i grafèma ç and-i svàko situàcia!
kon? kaça?
me mança
tu tuça
vov leça
voj laça
ame amença
tume tumença
von lença
kon? kaça? so? soça?
o dad e dadeça o vurdon vordoneça
e dada e dadença e vurdona vurdonença
o ćhavo o kaśt
e ćhave e ćhavença e kaśta
i daj e dajaça i phakh e phakhaça
e daja e dajança e phakha
Aven mança!
Amaro papus mothovel amenqe sa i vrjama: „Aven, aven mança te sikavav
tumenqe and-o veś e ćara thaj e rukha, te prinʒaren len!”. Ame gelǎm and-i bar e
śkolaqi thaj akhardǎm vi le averen te aven:
- Ćhavalen aj ćhajalen, aven vi tume amença te siklǒvas e veśesqe ćara,
luludǎ aj rukha!
I rajni siklǎrni śundǎs amen thaj akhardǎs vi voj le siklǒvnen aj le siklǒvnǎn:
- Siklǒvnealen, sklǒvnǎlen, aven vi tume lença! Jekh amalin maj tikni mandar
avili paśal mande thaj vakǎrdǎs manqe:
- Mekh vi man te ʒav tuça!
- Miśto, atunć le tuça tire phrales vi tire phenǎ aj av le leça thaj laça k-o veś!
Akana, ame sa sam lośale, andar kodoja ke prinʒaras e veśesqe ćara, rukha aj luludǎ.
107
KLASAQE BUTǍ
Kaça? mança laça lença
o dad - e dadeça e dada - e dadença
o ćhavo - e ćhave -
i phuri - e phurǎ -
i daj - e daja -

lesqo dad laqo mirro
lesqi laqi phen tiri
lesqe laqe amare
and-o fòros = forosθe kaθar o dad = dadesθar

and-o gav = andar o gav =
and-o vast = kaθar i phen =
and-i godǐ = kaθar o phuro =
5. Ambolden k-e pućhimata thaj xramosaren e arakhle fòrme and-o tabèlo!

Pućhipen:
Amboldipen: O rrom ʒal k-o abǎv e vurdoneça.
Pućhipen:
Amboldipen: O ʒamutro avel khere jekhe śukare borǎça.
Pućhipen:
Amboldipen: O terno ʒal k-i śkòla pesqe amaleça.
108
äÄë E aśunimata thaj
e grafème ä, Ä, ë, Ë, ï, Ï
ËïÏ
1. Dikhen e ćitre thaj drabaren e alava save si telal lenθe. Trujaren e grafème
ä, ë, ï. Sode silàbe si and-o svàko alav?
o ïm-pä-ra-to = o tha-gar o kher = o khër

ïmpärato = thagar kher = khër
e ïm-pä-ra-tu-rǎ = e tha-ga-ra e khe-ra = e khë-ra
ïmpäraturǎ = thagara khe-ra = khëra
sï = si khëlel = khelel śïl = śil

But kamle ćhavalen thaj ćhajalen!
Sine but manuśa save ʒanen o purano lav thagar, tha’ sine vi aver save
bistarde kadaja duma thaj phenen ïmpärato, kadja sar vakǎren e gaʒe.
Sa kadja, sine aver ʒene, save vakǎren: sï, śïl, khër, khëlel… thaj na mothoven sar
averende, kaj sine maj but: si, śil, kher, khelel.
Ame si te ʒanas ke e vaka ä, ë thaj ï nana-i andar amari ćhib von sine line gaʒikane
ćhiběndar. Ame dikhas vaj śunas len numaj and-e lava save aven andar aver ćhibǎ.
Te xramosaras kadja! Te paruvas kadala lava!
o thagar o ïmpärato
o kher o khër
o śil o śïl
khelel khëlel
109
KLASAQE BUTǍ
1. Xramosaren e alavenqe ʒute palal o dino modèlo!
kalo - parno uźo -
opre - sano -
tato - nevo -
baro - dur -
śukar - sigo -
2. Drabaren e silàbe thaj xramosar e arakhle alava! Keren lença propozìcie!
gïn - do źam - ba źi - ra - fa
kïm - po gi - li in - ge - rel
u - źo man - gel ru - gi - sa - rel
3. Xramosaren grafemença e dine gina!
2 8 5
7 6 3

ïmpärato:
kïntari:
śil:
110
àèì E aśunimata thaj
òù
e grafème à, è, ì, ò, ù
1. D
ikhen e ćitre thaj drabaren e alava save si telal lenθe. Trujaren e grafème à, è, ì,
ò, ù. Sode silàbe si and-o svàko alav? Drabaren o tèksto palal kodoja xramosaren
les and-e śtartorre.
o pà-pus o pè-ta-lo i fa-mì-li-a i cò-xa i par-ti-tù-ra

pàpus pètalo famìlia còxa partitùra
2. Drabaren e alava. Xulaven len and-e silàbe!
Sar xramosarasa maj dur?
3i akana, ame xramosardǎm e gaʒikane lava kadja: an, Ana, caxra, ciknida
coxa, del duma, elefanto, Ene, familia, foros / forurǎ, gido, xanotarǎ, hipopotamo,
hotelo / hoteli, Ina, Irina, ïmpärato, kakurǎ, kampel, katuna, kokalo, Lina, magazino/
magazinurǎ, mami, muca, Nana, Nina, paparuda, papus, paramisi / paramići,
podo, Rina, Rona, rićhinarǎ, salivari, sinia, sirimi, zeleno, źamba, źirafa, ʒambaśǎ.
Kadala dùme si te xramosarass len kadja: an, Àna, càxra, ciknìda, còxa, del
dùma, elefànto, Ène, famìlia, fòros / fòrurǎ, gìdo, xanotàrǎ, hipopotàmo,
hotèlo / hotèli, Ìna, Irìna, ïmpäràto, kàkurǎ, kàmpel, katùna, kòkalo, Lìna,
magazìno / magazìnurǎ, màmi, mùca, Nàna, Nìna, paparùda, pàpus, paramìsi / paramìći,
pòdo, Rìna, Ròna, rićhinàrǎ, salivàri, sinìa, sirìmi, zèleno, źàmba, źiràfa, ʒambàśǎ.
E aver rromane lava xramosaren pen bi te sikavas kaj perel o akcènto.
Vov arakhel pes k-o agor e lavesqo.
hotèlo sinìa
gàlbeno lil gàlbeno patrin zèleno zèleno
gàlbena lila gàlbena patrina zèlena zèlena
111
KLASAQE BUTǍ
1. Cirden jekh lìnia telal e alava and-e save si jekh andar e grafème: à, è, ì, ò, ù!
O berś si kerdo andar deśuduj ćhona. Jekh ćhon si kerdo andar 30 vaj 31
dǐvesa thaj and-i Februàra si 28 vaj 29 dǐvesa. E dǐvesenqo gin andar i Februàra
na si sajekh and-o svàko berś. I Februàra si la 28 dǐvesa, nùmaj andar śtar and-e
śtar berśa si la 29 dǐvesa. Śtar kurke keren jekh ćhon thaj efta dǐvesa keren jekh
kurko. E berśesqe berśivaxta si śtar: o anglomilaj, o milaj, o angloivend thaj o ivend.
2. Cirden jekh linia kaθar o ćhon ka-e trebutne berśivaxta!
o Jùnio i Februàra
o Trintonaj anglomilaj milaj i Septèmbra
o Maj i Januàra
o Àgusto i Oktòbra
o Źùlio ivend angloivend i Novèmbra
o Aprìlo i Decèmbra
3. Xulaven and-e silàbe e avutne alava!
Januara: Ja - nu - à - ra Maj Septèmbra
Februàra Jùnio Oktòbra
Trintonaj Źùlio Novèmbra
Aprìlo Àgusto Decèmbra

4. Drabar e propozicie! Xramosar palal lenθe Ć kana si ćaće vaj B kana na si
ćaće!
O berś si les deśuduj ćhona. Śov kurke keren jekh ćhon.
O ćhon si les deśuduj ćhona. I Januàra si ivendesθe.
And-jekh kurko si efta dǐvesa. And-jekh ćhon śaj te aven 29 děsa.
112
rr Rr O aśunipen thaj
e grafème rr, Rr
1. Drabaren e alava amboldindoj ka-e pućhimata. Trujaren i grafèma rr. Sode
silàbe si and-o svàko alav?
i rroj o rrom i rrom–ni
rroj rrom rromni
e rro-ja e rro-ma e rrom-nă
rroja rroma rromnă
o a-rro e a-rre i tharr e tha-rra o barr e ba-rra

arro arre tharr tharra barr barra
man-ro = ma-rro = man-gro = man-dro pun-ro = pi-rro
manro marro mangro mandro punro pirro
rromano savorro
rromani savorri
rromane savorre
murro = mirro = munro = morro
murri = mirri = munri = mïrrï
murre = mirre = munre = mïrre
3. Drabaren e alava. Thon paśal lenθe jekh trebutno alav!
lil lilorro ćhaj ćhajorri
ćhavo ćhavorro bori borǒrri
raklo daj
dad rakli
gad phen
113
Hej, rromalen, aśunen!
Tumare ćhaven tume kamen,
Von avena pal’ tumenθe
Thaj kerena sar amenθe!
Refrèno
Ʒinʒirinʒi Bubamara,
Śuźie, parnie!
Av tu mança, av borie!
Ʒinʒirinʒi Bubamara,
Śuźie, kalie!
Av tu mança, rromnǒrrie!
Hej, ćhajalen, aśunen!

Le terne ćhaven tume kamen,
Von si o berand khere,
Thaj i baxt tumenqe anen!
Refrèno

Tumare ʒuvln tume kamen,
Von si sovnakaj an-kher,
So sas dino katar o Del!
Refrèno
Hej, rromnlen, aśunen!
Tumare murśen tume kamen,
Bari patǐv lenqe lenqe den,
Zorale tume t-aćhen!
Refrèno
Hej, phralalen, aśunen!

Zor si tumen te na bistren,
Na beśen, aven tume
O ćaćipen te roden!
Refrèno
(O tèksto: Gheorghe Sarău)
114
O alfabèto e rromane ćhibǎqo
Kuć ćhavalen thaj ćhajalen! Akana tume siklile savorre grafème e rromane
alfabetosqe. Tume aśti te xramosaren thaj te drabaren kòrkorre. Siklǒven maj
dur, drabaren sa vrjàma, k-aśti te ʒanen po but!
a A b B c C
Ć Ć Ćh ĆH d D
e E f F g G
h H x X i I
ï Ï j J k K
115
kh Kh l L m M
n N o O p P
ph Ph r R rr Rr
s S ś Ś t T
th Th u U v V
z Z Ź Ź ʒ Ʒ
116
Ʒanes?
palal o Alfonz Bednar
Sas jekhvar jekh kaśt,

Kodole kaśtes sas les deśuduj ranika,
P-i svàko ranik sas śtar ćirikěnqe kherorra.
And-o svàko kherorro sas efta terne ćiriklǒrrǎ.
Svàko ranik jekh ćhon si,

E ćiriklǎnqo kherorro - o kurko si,
E efta terne ćiriklǒrrǎ – o sasto kurko si,
Ginaven len khethanes!
Kadava kaśt si sar kher,

Ʒanen kodova,
Ʒanen laćhes:
Kadava si o berś!
Te siklǒvas maj but! Pućhimata aj mangimata

E kurkesqe dǐvesa: E berśesqe ćhona: 1. Sode děsa si and-jekh kurko?
1. Lujdǐves
Save si kadala?
1. Januàra 7. Źùlio
2. Marcidǐves 2. Sode kurke si and-jekh ćhon?
2. Februàra 8. Àgusto
3. Tetradǐ 3. Sode ćhona si and-jekh berś?
3. Trintonaj 9. Septèmbra
4. Źojdǐves Save si kadala?
4. Aprìlo 10. Oktòbra
5. Paraśtuj
5. Maj 11. Novèmbra 4. Keren vi tume o rukh kaj si
6. Sàvato
6. Jùnio 12. Decèmbra mai opre. Sikaven p-e lesde e
7. O purano kurko ćhona, e kurke thaj e dǐvesa.
117
I ćhib rromani
palal i Nikolèta Ćuràru
Amari chib rromani
Si li jekh gugli gili!
Si li i ćhib gilabadi,
Gilabadi and-o gi.
Si li sumnakaj or kham,
Si li i ćhib so maj śukar!
Jekh avgin so maj gugli!
Jekh rajni so maj laćhi!
Kon del lav rromano

Si les o tràjo sar jekh suno!
Anda-l savore khera,
Anda-l savore fòrurǎ
Savore te akharen
Ke mukhle amen le gaʒe
Te das dùma vi ame!
Te siklǒvas maj but! Pućhimata aj mangimata

1. O rromano himno si „Gelem gelem”. 1. Ginaven o tèksto!
Roden les ka-o śird/ astaripen e lilesqo. 2. Sar si i ćhib rromani?
2. O Maśkarthemutno Dǐves e Rromenqo 3. Sar si o tràjo e manuśesqo kaj del
si 8 Aprìlo. dùma rromanes?
3. O stǎgo e rromenqo si jekh paś zèleno 4. Savi rig andar i poezìa ćhajlǒl tut
haj jekh paś bodlo/ albàstro. And-o lesqo maj but? Sosdar?
maśkar si jekh loli ròta/ truj. 5. Roden o rromano hìmno ka-o śird/
4. I rromani khethani ćhib si jekh. La si la astaripen e lilesqo. Zumaven te
maj but dialèkturǎ. gilaben les.
118
O bilèto
O pućhipen O mboldipen I fòto
1. Kasqe si xramosardo o bilèto?
2. Savo si o mesàźo e biletosqo?
3. Kon xramosarel o bilèto?
4. Xramosar tire paposqe, p-o telutno than, jekh bilèto and-o savo te naisares
lesqe vaś vaś e dinimata save kindǎs tuqe!
119
O akharipen
1. Te dikhas savi si!

i astaripnasqi formùla;
o mesàźo;
kon telxramosarel o akharipen.
2. Ker vi tut jekh akharipnasqo lil / invitàcia and-i savi te akhares tire daden
te lien kotor k-e śkolaqo barodǐves!
120
E baxtǎqo lil
Lośale Baredǐvesa!
1. E baxtǎqo lil si kerdo andar!

- jekh ćitro palal o evenimènto vaś savo si kerdo;
- jekh baxtǎrǎripnasqo mesàźo.
2. Ker vi tu jekh baxtǎqo lil vaś e Patradǎqe Baredǐvesa!
121
O lil
1. And-jekh lil arakhas!

i dàta;
e astaripnasqi formùla;
o mesàźo;
phandipnasqi formùla;
kon telxramosarel o akharipen.
2. Aśti te avel amen vi ʒenutne lila savenqo anav si „źurnàlurǎ”. And-jekh źurnalo
xramosaras sa so ame kamas. Kadala butǎ na trebal te drabarel len konik!
3. Xramosar tu akana jekh lil vaś tiri mai laćhi amalin/ tiro maj laćho amal!
122
E cirkulaciaqe sikavimata thaj règule
1. So si sikavdo and-o ćìtro?
2. Kaθar nakhen e manuśa o drom?
3. So sèmnurǎ vastden e manuśen

te phiren miśto p-e droma, vaj te
traden miśto e automobìlurǎ?
4. K-o savo rang e dromidudesqo śaj

te nakhen e manuśa p-o nakhavipen
vaś e manuśa!
5. Sar trebal te phiraven pen e ćhave

vaj e bare manuśa kana nakhen o
drom?
6. Sar akharel pes o manuś andar o

maśkar e dromesqo? Savo si lesqi
butǐ?
7. S o cirkulaciaqe règule maj

prinʒaren tume!
8. Cirden jekh lìnia maśkar e cirkulaciaqe sikavimata thaj lenqo anavǎripen!
e manuśenqo nakhavipen vaś autobuzosqo drom vaś e hospitàlo

drom si aćhavdo e manuśa aćhavipen manuśa save
ʒan telal
123
I palutni rekapitulàcia 1
1. Xramosaren save si e rromane alfabetosqe grafème?
2. Xramosaren po jekh alav e grafemença: c, x, j, k, ś, ź, ʒ, ǎ, q. Keren e arakhle

alavença po jekh propozìcia!
I grafèma O alav I propozìcia
ć
k
ś
j
z
3. Xramosaren o mamujutno/ amboldino lav vaś e dine alava. Keren po jekh
propozìcia e arakhle alavença!
sano ≠ thulo Mirre kakos si les jekh thulo bakro.
sano ≠
kathe ≠
tele ≠
bikinel≠
kalo ≠
124
4. Xulav e avutne alava and-e silàbe. Xramosar len palal kodoja and-o telutno
tabèlo palal e silabenqo gin: lil, phuro, aresel, kinel, rromanes, mas, daj,
ternipen, kan, raklo, ćhavo, gilabel, rroj, avel, akharel, baśavel!
jekh silàba duj silàbe trin silàbe

Me kerav Ame Me Ame kinas
Tu keras Tume Tu kines Tume
Vov Von Vov Von
Voj Voj
6. Pheren o telutno tabèlo e trebutne 7. Xramosaren e alava palal o dino

alavença! modèlo!
Kon? Avdǐves Iʒ dand – danda

Me kinav kindǒm
raklo -
Tu
muj -
Vov
pani -
Voj
abăv -
Ame bori -
Tume baj -
Von phen -
famìlia -
125
1. Xramosar and-e ćuće thana i vokàla i vaj i paśkonsonànta j!
O l l anel le manuśenqe barval pen, ma but zor tha ma but god
2. Xramosar and-e ćuće thana i konsonànta x vaj h!

arno o avel aben
orizònto odinil al
u ur istòria urdelin
otèlo er ba talo
3. Xramosar and-e ćuće thana jekh andar e grafème z, ź vaj ʒ!

oralo ivdo mù ika
prin ordo uvli anel
oj bu no èleno
a ukerel u o ïlto
4. Xramosar po jekh alav savo te śirdel/ astarel e anglutne deśe grafemença

andar o rromano alfabèto!
126
1. Pheren e ćuće thana e trebutne alavença!
e ćhavesqo lil e ćhavenqo lil e amalesqo e amalenqo
e ćhavesqi phen e ćhavenqi phen e amalesqi e amalenqi
e ćhavesqe lila e ćhavenqe lila e amalesqe e amalenqe
e ćhavesqe phenǎ e ćhavenqe phenǎ e amalesqe e amalenqo
2. Agorisaren e propozìcie amboldindoj k-e pućhimata, palal o dino modèlo!

Me avilǒm (kaθar?) andar o fòros.
Tu gelǎn (kasθe?) .
O dad avilǎs (kaça?) khere.
Mirro pàpus kindǎs (kasqe?) jekh il.
3. Xramosaren po trin alava and-e save!

i grafèma q te drabarel pes:
- k: tuqe, , , .
- g: manqe, , , .
i grafèma d te drabarel pes:
- t: tuθar, , , .
- d: manθar, , , .
i grafèma ç te drabarel pes:
- s: lileça, , , .
- c: mança, , , .
127
4. Ambolden k-e pućhimata thaj xramosarrn e arakhle fòrme and-o tabèlo!
Kasqo? mirro lesqo tumaro lenqo
Kasqe? manqe laqe amenqe
Kasθe? manθe lesde
Kasθar? manθar ladar lendar
Kaça? mança amendar
5. Keren po jekh propozìcia e alavença: dadesqo, dajaqi, phralesdar, rrojaça!
6. Keren po jekh propozicia e alavença andar i dujto kolòna!
kon? kasθe? I kerdi propozicia

me manθar
tu tuθar
vov lesdar
voj laθar
ame amenθar
tume tumenθar
von lenθar
7. Kiden and-o tumaro portofòlio pòze andar e ekskùrsie kaj tume sanas thaj
kaθar e abǎva andar i komunitèta. Sikaven len e siklǎrnǎqe/ siklǎrnesqe thaj
tumare kolegurǎnqe!
128
I palutni evaluàcia
1. Xramosaren e alava palal o dino modèlo!
phral – phrala jag -
phuro - dad -
ćhavo - muj -
kham - kurko -
2. Ambolden k-e pućhimata thaj xramosar e arakhle fòrme and-o tabèlo!

Kasqe? manqe amenqe
Kasθe? manθe laθe
Kasθar? manθar lesθar
Kaça? mança tumença
kalo - parno uźo -
opre - sano -
tato - nevo -
baro - nasvalo -
śukar - sigo -
4. Xramosar po jekh alav and-o savo te aven jekh maśkar e grafème: k, ś, ćh,
d, ʒ.Keren e arakhle alavença po jekh propozìcia!
I grafèma O alav I propozìcia
k
ś
ćh
d
ʒ
129
Xramosaripen palal e ćitre 1
Dikh e ćitre! Xramosar, and-e 5 propozìcie, jekh xarno tèksto palal o dino
ćitro. Arakh jekh laćho tìtulo vaś tiro tèksto!
130
Dikhen e ćitre! Xramosar, and-e 5 propozìcie, jekh xarno tèksto palal e
dine ćitre. Arakh jekh laćho tìtulo vaś tiro tèksto!
1. 3.
2. 4.
131
Dikh e ćitre! Xramosar, and-e 6 propozìcie, jekh xarno tèksto palal e dine
ćitre. Arakh jekh laćho tìtulo vaś tiro tèksto!
1. 3.
2. 4.
132
Alavàri rromano – rumunikano,
e alavença vi e formenća save si and-o lil
anglalkerel – a pregăti
angloivend, ~a – toamnă
A
anglomilaj, ~a – primăvară
abǎv, ~a – v. bǎv anr/o, -e – v. arro
ages – v. aděs andar – din, de la
aděs – astăzi and-o (and-i, and-e) – în
agor, ~a – capăt, sfârșit arakhel – a găsi; a păzi
aj – și arakhle pen – (ei, ele) s-au găsit
akana – acum anr/o, -e – ou
akcènt/o, -urǎ – accent astarel – a prinde, a apuca
akharel – a chema, a invita aśti te – a putea, a fi în stare să
akharel varekas zorales – a chema/ striga pe aśunel – a auzi, a asculta
cineva cu voce tare atunć – atunci
akhor, ~a – nucă av! – vino!
alosarel – a alege avel – a veni; a deveni
ama – dar, însă aver – altul, alta, alții, altele
amal, ~a – prieten averen – pe alții, pe altele
amalin, ~a – prietenă avri – afară
amaro (amari, amare) – al nostru (a noastră,
ai noștri, ale noastre)
ambrol, ~a – pară B
ame – noi bakr/i, -ǎ – oaie
amen – pe noi bakr/o,- e – berbec
amença – cu noi bal, ~a – păr, fir de păr
amenqe – nouă, ne, ni bal/o, -e – porc
amendar – din (de la, de către) noi bal/i, -ǎ – scroafă
amende – în (la) noi bar, ~a /ǎ – gard; curte; grădină
an! – adu! barǎrel – a crește, a face mare; a cultiva
anav, ~a – nume baro (bari, bare) – mare mari)
andar – v. an›ar barǒl – a deveni, a se face mare
andar kodoja ke – din cauză că; pentru că barr, ~a – piatră
andino (andini, andine) – adus (~ă, aduși, barvalo (barvali, barvale) – bog/at (-ată,
aduse) -ați, -ate)
and-o (and-i, and-e) – v. an›-o baś, ~a – sunet; voce, glas
anel – a aduce bǎv, ~a – nuntă
anglal – înainte(a), în față, în față baxt – noroc, șansă
133
baxtalo (baxtali, baxtale) – cu noroc, noroc/ ĆH
os (-oasă, -oși, -oase)
ćhaj, ~a – fată (rromă)
berand, ~a – prăjină/ bârnă de menținere a
ćhajorri, ćhajorrǎ – fetiță (rromă)
cortului (așezată pe lungime, în partea supe-
ćhav/o, -e – băiat; flăcău (rrom)
rioară)
ćhavorr/o, -e – băiețel (rrom)
beśel – a sta; a locui
ćhej, ~a – v. ćhaj
bi – fără
ćhib, ~ǎ – limbă
bibǎnqe – (dat.) mătușilor
ćhindo (ćhindi, ćhinde) – tăiat; rupt; frânt
bibǎqe – (dat.) mătușii
ćhindǒm (ćhindom, ćhindǔm, ćhindem)
bib/i, -ǎ – mătușă
– (var. de perf.) (eu) am tăiat, am rupt
bikinel – a vinde
ćhinel – a tăia; a rupe
bikindo (bikindi, bikinde) – vândut
ćhur/i, -ǎ – cuțit
bilǒl – a se topi
ćhurǎça – (soc.-instr.) cu cuțitul
bistardo (bistardi, bistarde) – uitat
ćhurǎnça – (soc.-instr.) cu cuțitele
bistarel – a uita
ćhurěnça – v. churǎnça
bisterdo (bisterdi, bisterde) – v. bistardo
bistrel – v. bistarel
bori, borǎ – mireasă; noră
D
bov, ~a – sobă; cuptor
dad,~a – tată
but – mult; foarte
daj, ~a – mamă
but/ǐ, -ǎ – lucru; treabă
dajanqe – (dat.) mamelor
butvar – de multe ori, frecvent
dajaqe – (dat.) mamei
buzn/i, -ǎ – capră
dand, ~a – dinte
dandarel – a mușca
dar – frică, teamă
C
daral – a-i fi frică/ teamă
càxr/a, -e – cort
daralo (darali, darale) – fricos
ciknìd/a, -e – urzică
darano (darani, darane) – v. daralo
còx/a, -e – fustă
daravel – a înfricoșa, a băga frica în cineva
dej, ~a – v. daj
dejanqe – v. dajanqe
Ć
dejaqe – v. dajaqe
ćaćutno (ćaćutni, ćaćutne) – adevărat, drept;
Del – v. Devel
veritabil
del – a da
ćar, ~a – iarbă
del dùma – a vorbi; a discuta
ćar/o, -e – strachină, blid
del muj zorales – a striga (tare)
ći – nu
del vast – a ajuta
ćirikl/i, -ǎ – pasăre
den pen tele – (ei, ele) se dau jos
děs, ~a – v. dives
Devel – Dumnezeu
dikhel suno – a visa
134
dǐl/i, -ǎ – cântec ginel – a număra, a socoti; a citi
dǐv – grâu giv – v. dǐv
dǐves, ~a – zi godǎver – deștept, deșteaptă, deștepți,
drakh, ~a – strugure deștepte
drom, ~a – drum; cale goj, ~a – cârnat
dudum, ~a – dovleac gon/o, -e – sac
duj – doi, două gonorr/o, -e – săculeț; sacoșă
dùm/a, -e – cuvânt grast, ~a – cal
dur – departe grùp/o, -urǎ – grup
dural – de departe gudlo (gudli, gudle) – dulce
guglo (gugli, gugle) – v. gudlo
guruv, ~a – bou
E guruvn/i, -ǎ – vacă
efta – șapte
elefànt/o, -urǎ – elefant
enǎ – nouă X
xaben, xamata – mâncare
xal pes – a se mânca; (fig.) a se certa
F xamos, xamata – v. xaben
fal man ke… – îmi pare că… xandr/o, ~e – v. xarro
fal man nasul ke… – îmi pare rău că… xaning, ~a – fântână
famìli/a, -e – familie xanr/o, -e – v. xarro
felǎstr/a, -e – fereastră xaravl/i, -ǎ – curea
fòr/os, -urǎ – oraș xarno (xarni, xarne) – scurt
xarnǒl – a deveni scurt
xarr/o, -e – spadă, sabie
G xer, ~a – măgar
gad, ~a – cămașă; (pl.) haine xoxavel – a minți
gav, ~a – sat xramosarel – a scrie
gaven›ar – din (de la; prin) sate xurd/o, -e – mărunt, scund, pitic; copil micuț“).
gaven›e – în (la) sate xurdorro (xurdorri, xurdorre) – mărunțel,
gaves›ar – din (de la; prin) sat micuț; copilaș
gaves›e – în (la) sat xutǎvn/i, -ǎ – v. źàmba
gaʒikano (gaʒikani, gaʒikane) – nerrom, care xutel – a sări
aparține altei etnii
gaʒ/o, -e – persoană de sex masculin din afara
etniei rrome H
gelem (<ʒal) – (eu) am mers haj – și
ges, ~a – v. dus hipopotàm/o, -ǎ – hipopotam
gìd/o, -ură – ghid hotèl/i, -ǎ – v. hotèlo
gilaban – (ei, ele) cântă hotèl/o, -urǎ – hotel
gilaben – v. gilaban
135
I kasqo (kasqi, kasqe) – al cui (a cui, ale cui)?
i gil/i, -a – v. dǐli kaśt, ~a – lemn
ilo, ile – inimă k-aśti te – ca să poată să…, pentru ca să…,
ïmpäràt/o, -urǎ – v. thagar pentru a…
inklistem (perf.) – eu am ieșit kaθar – de la (din, de către) cine?
iv, iva – zăpadă, zăpezi kasθe – în (la) cine?
ivend, ~a – iarnă kathe – aici
ivende – iarna, în timpul iernii katùn/a, -e – cort (sin. càxra)
kaθar? – de unde, din ce loc?
kerdino (kerdini, kerdine) – v. kerdo
J kerdo (kerdi, kerde) - făcut
jag, ~a – foc kerdǒm (kerdǒm, kedǔm, kerdem) – (forme
jakh, ~a – ochi de perfect, pers. I, sg., în diferite dialecte)
jekh – un, o; unu, una eu am făcut
jekhvar – o dată kerel – a face, a realiza
keras – noi facem
kermus/o, -e – șoarece
K kaça? – cu cine?
k-o (k-i, k-e) – v. ka-o (ka-i, ka-e) kidino (kidini, kidine) – strâns, adunat
kadă – v. kadja kindo (kindi, kinde) – cumpărat
kadaja – aceasta kinel – a cumpăra
kadala – aceștia, acestea kinas – noi cumpărăm
kadava – acesta kiral – brânză
kadja – așa, astfel, deci koćak, ~a – nasture
kaj – unde; la; care? (sin. savo) kodoja – aceea
kak, ~a – unchi kodola – aceia, acelea
kako! (voc.) – unchiule! kodova – acela
kali – neagră kòkal/o -a – os
kalo – negru kon? – cine?
kamel – a dori, a vrea; a iubi. kòrkorro – singur (~ă, ~i, ~e)
kamas – noi vrem, dorim; iubim, îndrăgim. kothe – acolo
kampel (carp.) – trebuie kurk/o, ~e – săptămână; ziua de duminică.
kan, ~a – ureche kurung, ~a – cioară
kana? – când?
kanalo (kanali, kanale) – urechiat, cu urechi =
iepure L
kangl/i, -ǎ – pieptăn lalo (lali, lale) – mut
kanr/o, -e – v. karro laqe (dat.) – ei, îi, i
ka-o (ka-i, ka-e) – la laqo (laqi, laqe) – al ei (a ei, ai ei, ale ei)
karr/o, -e – mărăcine; spin lav, ~a – cuvânt
kasavo (kasavi, kasave) – astfel de ladar – de la (din, de către) ea
136
lade – în (la) ea M
laça – cu ea magazìn/o, -ură – magazin
leça – cu el maj – mai, încă
lel – v. liel maj palal – mai apoi, după aceea
len – v. lien màm/i, -ǎ – bunică
len, ~ǎ – gârlă mança – cu mine
lenǎnθar – din (de la) gârle mandr/o,-e – v. marro
lenǎnθe – în (la) gârle mangel – a cere, a vrea
lenǎθar – din (de la) gârlă mangr/o, -e – v. marro
lenǎθe – în (la) gârlă manqe (dat.) – mie, îmi, mi
lença – cu ei, cu ele manr/o, -e – pâine
lenqe – lor, le, li manuś, ~a – om
lenqo (lenqi, lenqe) – al (a, ai, ale) lor manuśenqe (dat.) – oamenilor
lenθar – de (către) ei (ele), din (de la) ei (ele) manuśendar – din (de la), de (către) oameni
lenθe – în (la) ei, ele manuśende – în (la) oameni
les – pe el, îl, -l- manuśesqe – omului
lesqe – lui, îi, -i- manuśesdar – de (către) om, din (de la) om
lesqo (lesqi, lesqe) – al (a, ai, ale) lui manuśesde – în (la) om
lesθar – de (către) el, din (de la) el mandar – de (către) mine, din (de la) mine
lesθe – în (la) el mande – în (la) mine
li (urs.) – v. vi marel – a bate
liel – a lua, (el, ea) ia marok/a, -e – v. źàmba
lien – voi luați, ei (ele) iau marr/o, ~e – pâine
lien godǎ›e! – luați aminte! mas – carne
lil, ~a – carte; scrisoare; revistă maśkarutno (maśkarutni, maśkarutne) –
lilǒm (lilom, lil§m, lilem) – (forme de perfect, la mediu
pers. I, sg., în diferite dialecte) eu am luat me – eu
lilorr/o, -e – cărticică mekhel – a lăsa
lole – roșii (culoare) melalo (melali, melale) – murdar
loli – roșie (culoare) men, ~ă (urs.) – gât
lolo – roșu milaj, ~a – vară
lolǒl – a deveni roșu miro (miri, mire) – v. mirro
lon – sare mirro (mirri, mirre) – al meu (a mea, ai mei,
lośalo (lośsali, lośale) – bucuros; vesel ale mele)
losarel – v. alosarel miśto (adv.) – bine
luludǎrel – a înflori mol – vin; i ~ vinul
lulud/ǐ, -ǎ – floare mothovel – a spune, a zice, a vorbi
luludǒl – a da în floare, a înflori moxton, ~a – ladă, cufăr, cutie
lulug/i, -ǎ – v. luludi mùc/a, -e – pisică, mâță
muj, ~a – gură; față
mukhel – v. mekhel
137
munro (munri, munre) – v. mirro paxoj, ~a – gheață
murś, ~a – bărbat pe (formă contrasă) – se; al (a, ai, ale) sale;
al lor (propriu), a lor (proprie), ai lor
(proprii),ale lor (proprii)
N pekel – a prăji; a coace
na – nu pekel pes – a se prăji, a se coace
naj, ~a – deget peko (peki, peke) – prăjit (prăjită, prăjiți,
najol – a se scălda, a face baie prăjite)
nakh, ~a – nas pel – v. piel
nakhel – a trece pelino (pelini, peline) – căzut (căzută, căzuți,
nana-i – nu este, nu există; a nu avea căzute)
nango (nangi, nange) – gol (goală, perel – a cădea
goi,goale) pètalo, ~a – potcoavă
naśel – a fugi, a alerga piel – a bea
nevo (nevi, neve) – nou (nouă, noi, noi) pilo (pili, pile) – băut (băută, băuți, băute)
notatùr/a, -e – partitură pirr/o, -e – picior
nùmaj – numai, doar po – mai, încă (sin.: maj); câte: ~ jekh câte unul,
una
pòd/o, -urǎ – v. phurt
O prinʒarel – a (re)cunoaște
opral – de sus punr/o, -e v. pirro
purano (purani, purane) – vechi (veche,
vechi, vechi)
P purr/o, -e – v. punro
paxoj, ~a – gheață purum, ~a – ceapă
palal – după putarel – a deschide
pan/i, -ă – apă putrel – v. putarel
paparùd/a, -e – fluture
pàpus – bunic
paramìć/i, -ă – poveste Ph
paramìs/i, -ă – v. paramìći
parnǒl – a deveni alb phabaj, ~a – măr (fructul)
paśal – lângă, aproape de phabajlin, ~ǎ – măr (pomul)
paśal o (paśal i, paśal e) – lângă, aproape de pharo (phari, phare) – greu (grea, grei, grele)
paś-o (paś-i, paś-e) – v. paćal o phen, ~ǎ – soră
paśutno (paśutni, paśutne) – apropiat (apro- phenel – a zice, a spune
piată, apropiați, apropiate) phenǒrr/i, -ǎ – surioară
patǎl – a crede pherel – a umple
patǎs – noi credem phral, ~a – frate
patǐv – respect, cinste, onoare phurt, ~ǎ – pod
patrin, ~ǎ – frunză phuv, ~ǎ – pământ
138
R lectal, și cu sensul de pl. sinesas – „ei (ele)
rajn/i,- ǎ – doamnă erau, fuseseră“]
rakl/i, -ǎ – fată (nerromă) sastipen – sănătate
rakl/o, -e – băiat (nerrom) sasto (sasti, saste) – întreg (întreagă, întregi,
raklorr/i, ~ǎ – fetiță (nerromă) întregi); sănătos (sănătoasă, sănătoși, sănă-
raśaj, ~a – preot toase)
rǎt, ~ǎ – seară; noapte savo (savi, save) – care (m.,f. sg. și pl.) [sin.:
raxam/i, -ǎ – haină; scurtă, palton kaj]
resel – a ajunge (undeva); a fi suficient savorro (savorri, savorre) – tot (toată, toți,
reslo (resli, resle) – ajuns (ajunsă, ajunși) toate)
rikon/o, -e – cățel sborizel (urs.) – a vorbi
rodel – a căuta, a cerceta sevl/i, -ă – coș (de alimente, fructe etc.)
rukh, ~a – pom, copac si – este, există; (el, ea) este
ruv, ~a – lup si lazïmi (spoit.) – este necesar, trebuie
ruvn/i, -ǎ – lupoaică si te – trebuie să…
sigo – repede
sikavel – a arăta; a indica; a ghida; (învechit) a
Rr învăța pe cineva la școală
rroj, ~a – lingură siklǎrel – a preda, a învăța pe cineva la școală
rrom, ~a – rrom siklǎrn/i, -ǎ – învățătoare, profesoară
rromano (rromani, rromane) – rrom (rromă, siklǎrn/o, -e – învățător, profesor
rromi, rrome) siklǒl – v. siklǒvel
rromn/i, -ǎ – romnea, rromea, rromnie; femeie siklǒvel – a învăța (pentru sine), a studia
rromă; (învechit) țigancă. siklǒvn/i, -ă – elevă
siklǒvn/o, -e – elev
sine – ei (ele) sunt
S sinesas – ei (ele) au fost; ei (ele) erau; ei (ele)
sa (formă contrasă din savorr/o, -i, -e) – tot fuseseră
(toată, toți, toate) sinì/a, -e – masă; tavă de servit
sa kadja – [tot așa], de asemenea, la fel sir, ~a – usturoi
sa vrjàma – tot timpul, întotdeauna, mereu sirìm/i, -ǎ (urs.) – curea
sajekh – identic (~ă, ~i, ~e), la fel; egal so? – ce?; (uneori) că
sal/i, -ǎ – cumnată soça? – cu ce?
salivàr/i, -ǎ – căpăstru sosdar? – din ce cauză (motiv)?, din [de la, de
sal/o, -e – cumnat (către)] ce?
sano (sani, sane) – subțire (subțire, subțiri, sosde? – în (la) ce?
subțiri) sovel – a dormi
sap, ~a – șarpe sovelas – (el, ea) dormea
sar – cum, precum, ca sovnakutno (sovnakutni, sovnakutne) – din
sas – el (ea) a fost aur
sasas – el (ea) era, el (ea) fusese [uneori, dia-
139
stad/ǐ, -ǎ – șapcă; caschetă; pălărie; căciulă traś, ~a – teamă, frică (sin.: dar)
stadik, ~a – v. stadi traśal – a-i fi teamă/ frică (sin.: daral)
starel – a prinde, a apuca (var.: starel) trebal/ trebuj/ trebul – trebuie, este necesar
stràd/a, -e – stradă trin – trei
sun/o, -e – vis tu – tu
svàko – fiecare tuça – cu tine
tume – voi
tumença – cu voi
Ș tumenqe – vouă, vă, vi
śax, ~a – varză tumendar – din (de la) voi, de (către) voi
śer/o – śere tumende – în (la) voi
śil, ~a – frig, ger tuqe – ție, îți, ți
śïl – v. śil tudar – de la (din) tine, de (către) tine
śkòl/a, -e – școală tuθe – în (la) tine
śov – șase
śtar – patru
śukar – frumos (frumoasă, frumoși, frumoase); Th
(adv.) frumos, bine tha’ – dar, iar, însă, ci
śuko (śuki, śuke) – uscat (uscată, uscați, us- thagar, ~a – împărat
cate) thagari/mos, -mata – v. thagarimos
śunel – a auzi, a asculta (var.: aśunel) thagari/pen, -mata – împărăție, regat
śuni/pen, -mata – ascultare, audiție thagarn/i, -ǎ – împărăteasă
śuźo (śuźi, śuźe) – curat (curată, curați, curate) thaj – și
than, ~a – loc
tharr, ~ǎ – măsea
T thavdel – a curge, a decurge, a se desfășura; a
tatǎrel – a încălzi, a face cald se prelinge
tati/mos, -mata – v. tatipen them, ~a – țară; stat
tato (tati, tate) – cald (caldă, calzi, calde) thol – v. thovel
taxtaj, ~a – pahar thovel – a pune; a spăla
taxtajorr/o, -e – păhărel thulo (thuli, thule) – gros (groasă, groși,
te – să groase); gras (grasă, grași, grase)
te – dacă (sin.: kana)
tele – jos
texarin, ~ǎ – dimineață U
tikno (tikni, tikne) – mic (mică, mici, mici)
tiknǒl – a deveni mic, a se micșora ući/mos, -mata – v. uśipen
tirax, ~a – pantof ući/pen, -mata – înălțime, statură
tover, ~a – topor ućo (ući, uće) – înalt (înaltă, înalți, înalte)
trail – v. traisarel ućokher, ~a – bloc
traisarel – a trăi udar, ~a – ușă
140
V Ʒ
vaj – sau, ori ʒal – a merge, a se duce
vak, ~a – glas, voce ʒamutr/o, -e – ginere
vakǎrel – a glăsui, a rosti, a pronunța, a vorbi, ʒan – ei (ele) merg, se duc
a discuta ʒanel – a ști, a cunoaște
vakǎri/mos, -mata – v. vakǎripen ʒen/i, -ǎ – insă, individă, persoană de sex femi-
vakǎri/pen, -mata – rostire, pronunție; vorbi- nin, tipă
re, discuție ʒen/o, -e – ins, individ, persoană de sex mas-
var – dată, oară culin, tip
varekana – cândva; câteodată ʒi – până
varesavo (varesavi, varesave) – unul (una, ʒivel – a trăi
unii, unele) ʒivutr/o, -e – animal, vietate, ființă
vareso – ceva, oarece ʒukel, ~a – câine
vast, ~a – mână ʒukl/i, -ă – cățea
vastdel – a ajuta ʒut/o, -e – pereche
vaxt, ~a – timp; vreme ʒuvlǎndar – de (către), din (de la) femei
veś, ~a – pădure ʒuvlǎnde – în (la) femei
veśesqo (veśesqi, veśesqe) – de pădure ʒuvlǎdar – de (către), din (de la) femeie
vi – și (de asemenea) [sin. urs.: li] ʒuvlǎde – în (la) femeie
voj – ea ʒuvlendar – v. ʒuvlǎndar
von – ei, ele ʒuvlende – v. ʒuvlǎnde
vov – el ʒuvl/i, -ǎ – femeie
vrjàm/a, -e – vreme, timp
vurdon, ~a – căruță; mașină
vurdoneça – cu căruță
vurdonença – cu căruțe
Z
zèleno, zèlena – verde (verzi)
zen, ~ǎ – șa
zor, ~a – putere; forță; efort
zorales – puternic; tare
zoralo (zorali, zorale) – puternic (~ă, ~i, ~e);
tare (tari)
Ź•
źàmb/a, -e – broască (sin.: maroka, xutăvni).
źiraf/a, -e – girafă
141
Programa școlară se află la adresa http://programe.ise.ro
Comunicare în limba maternă rromani – clasa I
ISBN 978-606-727-459-2
Preț: 18,90 lei

Vakǎripen And-I Dajaqi Rromani Ćhib: I Jekhto Klàsa

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vakǎripen And-I Dajaqi Rromani Ćhib: I Jekhto Klàsa

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

Gheorghe SARĂU Ionel CORDOVAN

Vakǎripen and-i dajaqi

116.111 – numărul de telefon de asistență pentru copii

Gheorghe Sarău Ionel Cordovan

Vakǎripen and-i dajaqi rromani ćhib

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Referenți: Asist. univ. dr. Alexandru Zamfir, Editura Sigma

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,

Preoţi, cu crucea-n frunte! căci oastea e creştină,

2. Sasas vi man bari famìlia,

3. Putar, Devla, te kale udara,

4. Opre, rroma, si o vaxt akana,

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare

3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute

4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare

4.1. Scrierea literelor de mână

II. O BARVALO ANGLOIVEND......................................................................31

III. O ŚUKAR IVEND........................................................................................53

IV. ANGLOMILAJA, MIŚTO AVILǍN!..........................................................77

V. MILAJ, KHAM, TATIPEN...........................................................................99

O alfabèto e rromane ćhibǎqo............................................................................115

śax - gono - xaben vareso

guruv - ruv - vurdon - balo -

grast - manuś - raśaj - veś -

4. Keren propozìcie e dine alavença! gono - kangli -

khangeri - 4. Pheren e propozìcie e dine alavença!

Laćho děs! Laćho děs!

2. Xramosaren and-e ćuće/ nange thana e informàcie save trebal!

Mirro anav si ___________. Mirro anav si _____________.

Man si man _________berśa. Man si man __________berśa.

Som and-i __________ klàsa. Siklǒvav k-i śkòla ________ .

3. Kaj ʒives tu? And-o gav, vaj and-o fòros?

2. Te siklǒvas palal e thana save arakhas len k-i śkòla!

5. Xramosar palal o modèlo!

_________________________ _________________________ _________________________

3. Rangǎren e obijèkturǎ save si maj tele! Xramosaren telal lenqo anav!

_________________________ _________________________ _________________________

2. Xulaven e alava and-e silàbe. Keren lença propozìcie!

2. Xulaven e alava and-e silàbe. Keren lença propozìcie!

3. Trujaren o trebutno silabenqo gin!

3. Dikhen e ćitre thaj keren propozìcie palal e dine skème!

3. Dikhen e ćitre thaj keren propozìcie palal e dine skème!

2. Xramosaren palal o opralvakǎripen!

3. Keren propozìcie palal e dine skème!

am-brol gad an-ro pa-pin

4. Xramosaren palal o modèlo!

3. Drabaren e ćhajanqo anav. Rangǎren e ćhaja savǎqo anav si kerdo andar

Amalia Ana Anda

A-na nas-va-lo man-ro an-ro

4. Drabaren i propozìcia palal so dikhle o ćitro andar i ćaći rig!

5. Xramosaren palal o modèlo!

A-na No-ra Na-nu

3. Drabaren e ćhajanqo anav. Rangǎren e ćhaja savǎqo anav si Nana!

Nana Nona Nina

lo-lo go-no man-ro pun-ro

o-pre mo-me-li do-ri bov

2. Keren o sèmno telal e ćitre and-e savenqo anav si o aśunipen o. Rangǎren

3. Drabaren e propozìcie palal so dikhle o ćitro andar i ćaći rig!

4. Xramosaren palal o modèlo!

Mirro anav si _. Mirro anav si ___.

Man si man _berśa. Man si man __berśa.

Som and-i __ klàsa. Siklǒvav k-i śkòla .

_____________ _ _____________

_____________ _ _____________

3. Drabaren e ćhajanqo anav. Rangǎren e ćhaja savǎqo anav si kerdo andar

2. Keren o sèmno telal e ćitre and-e savenqo anav si o aśunipen o. Rangǎren

3. Drabaren e ćhavenqo anav. Rangǎren e ćhaves savesqo anav si kerdo andar

3. Drabaren e ćhavenqo anav. Rangǎren e ćhaves savesqo anav si kerdo andar

3. Keren o sèmno telal e ćitre and-e savenqo anav si o aśunipen k. Rangǎren

3. Drabaren e propozìcie palal kodoja xramosaren sode alava si and-i svàko

4. Drabaren e ćhavenqo anav. Rangǎren e ʒenes savesqo anav si kerdo andar

3. Xramosaren palal o opralvakǎripen. Svàko ʒeno opralvakǎrela pesqe

2. Drabaren e alava! Keren lença po jekh mujutni propozìcia! Xramosaren

3. Xramosaren e grafème dikhindoj ka-e gina. Drabaren e arakhle alava!

4. Drabaren o tèksto palal kodoja xramosaren les and-e śtartorre. Keren o