Sunteți pe pagina 1din 9

PROIECT DE LECŢIE

DATA: 24.04.2013
UNITATEA SCOLARĂ:
PROFESOR:
CLASA: a V-a
ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi Comunicare
DISCIPLINA: Limba şi literatura română
SUBIECTUL: INTERJECŢIA
TIPUL LECŢIEI: dobândire de noi cunoştinţe

VALORI ŞI ATITUDINI :

 Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi recunoaşterea


rolului acesteia pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului
cultural
 Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele
mesaje receptate;
 Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare prin conştientizarea
impactului limbajului asupra celorlalţi şi prin nevoia de a înţelege şi de a
folosi limbajul într-o manieră pozitivă, responsabilă din punct de vedere
social;

COMPETENŢE GENERALE:
1.Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare;
2.Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de
comunicare monologată şi dialogată ;
3.Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse;
4.Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite
contexte de realizare, cu scopuri diverse
COMPETENŢE SPECIFICE :

1.5. aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ


adecvat;
2.1. înlănţuirea clară a ideilor într-un discurs oral;
2.2. selectarea elementelor de lexic adecvate situaţiei de comunicare;
2.3. alcătuirea unor propoziţii corecte din punct de vedere gramatical;
2.5. participarea la diferite situaţii de comunicare;
3.4. sesizarea corectitudinii utilizării categoriilor morfologice învăţate;
4.3.alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical, folosind corect
semnele ortografice şi de punctuaţie ;
4.4. redactarea unor texte imaginative şi reflexive în scopuri şi în contexte variate;

Obiective operaţionale derivate din competenţele specifice

A. cognitiv-formative:
O 1 să defineascã interjecţia şi să recunoască această parte de vorbire în contexte diferite;
O 2 să clasifice interjecţiile în funcţie de structura lor şi de ceea ce exprimă ele
O 3 să identifice rolul interjecţiei în comunicare;
O4 să folosească corect semnele de punctuaţie ce însoţesc interjecţiile
O5 să identifice valori morfologice diferite ale unor cuvinte;

B. Afective, atitudinale:
O6 să manifeste grijă pentru felul în care îşi construiesc răspunsurile orale cât şi pentru felul în care
scriu;
O7 să integreze informaţiile în propriul sistem de valori şi cunoştinţe

STRATEGIA DIDACTICĂ

a) Metode si procedee: conversatia, explicaţia, rebusul, jocul didactic – careul, exerciţiul,


învãţarea prin descoperire, ciorchinele;
b) Mijloace: tabla, manualul, fişe de lucru;
c) Resurse: capacităţile de învăţare ale elevilor, cunoştinţele lor anterioare, sala de clasă;

FORME DE ORGANIZARE: frontal, pe grupe şi individual

FORME DE EVALUARE: evaluare orală, evaluare scrisã


DEMERSUL DIDACTIC
Etapele lecţiei Ob. Activitatea Activitatea Metode şi Evaluare
op. profesorului elevilor procedee
Moment Asigurarea cadrului şi a Elevii se Conversaţia
organizatoric atmosferei optime pregătesc pentru
desfăşurării lecţiei. ora.
1 min.
Captarea O6 Le propun să dezlegăm
atenţiei rebusul de pe fişa de Elevii dezleagă Rebus
lucru (anexa 1) pentru rebusul şi Fişă de lucru Observare
7 min. a descoperi titlul lecţiei descoperă pe sistematcă
de azi. verticală
„Interjecţie”.

EVOCAREA Activitate
O1 Astăzi vom studia Elevii urmăresc frontală
8 min. interjecţia. cu atenţie Conversaţia
O5 Scriu titlul pe tablă. anunţarea Fişă de lucru
Comunic obiectivele obiectivelor şi
propuse. scriu titlul în
Înmânez fişele (anexa caiete.
2) după care se va Elevii ascultă şi
conduce procesul de adresează
însuşire a cunoştinţelor. întrebări dacă au
neclarităţi.
Pe tot
REALIZAREA Elevii ascultă Exerciţiul 1 parcursul
SENSULUI/ O2 Pornind de la exemplele indicaţiile şi învãţarea orei
INTERPRETA- de pe fişa de lucru participă activ prin răspunsurile
REA (Anexa 2) elevii sunt dând răspunsurile descoperire elevilor vor
TEXTULUI solicitaţi să explice ce aşteptate de fi luate în
exprimă cuvintele profesor. considerare
20 min. subliniate. şi vor fi
explicate
Elevii identifică pentru a se
O3 interjecţiile şi Învãţarea clarifica
ceea ce exprimă prin noţiunile
ele. descoperire învăţate.

Pe baza unei conversaţii Elevii ajung la


O1 dirijate se va deduce următoarea
definiţia interjecţiei definiţie:
interjecţia este
partea de vorbire
care, folosită
exclamativ,
exprimă stări
sufleteşti, Evaluare
îndemnuri sau formativă
reproduce sunete
sau zgomote din conversaţia -frontală
natură. problemati-
zare -individuală
O2 Exerciţiile 2,
Elevii sunt apoi Clasificarea 3
solicitaţi, pe baza ex. 2, corectă a
3, să clasifice interjecţiilor în
interjecţiile în funcţie funcţie de
de structura lor structură şi de
(simple / compuse) şi în ceea ce exprimă. ciorchinele
funcţie de ceea ce
exprimă acestea:
-senzaţii sau stări
sufleteşti
O3 -acte de voinţă
(îndemnuri, ordine)
-reproduc sunete din
natură
(ONOMATOPEE)

Pornind de la exerciţiul
4 (anexa 2) li se cere exerciţiul
elevilor să observe rolul
interjecţiei în Precizarea, de
comunicare: către elevi, a
-pentru a te adresa semnelor de
direct unei persoane punctuaţie care se
O4 (interjecţii de folosesc după
adresare): măi!, bă!, interjecţii. Conversaţia
bre! explicaţia
-pentru a atrage
atenţia cuiva asupra
unui lucru: iată!, ia!,
uite!

Elevii sunt apoi Rezolvarea


solicitaţi, pe baza corectã a
exerciţiului 5 (anexa 2), exerciţiilor de pe
să observe semnele de fişã.
punctuaţie care se
folosesc după exerciţiul
interjecţii:
-virgula
-semnul exclamării
Se cere elevilor să scrie conversaţia Evaluarea
REFLECŢIA verbe derivate de la creativităţii
interjecţiile date şi să Exerciţiu joc
ATELIER DE identifice in careu 5-6 Elevii ascultă, - careul
CREAŢIE O6 interjecţii şi să notează tema.
alcatuiască cu ele un
12 min.
text. (Anexa 2)
O7

Formulez concluziile caiet


referitoare la
desfăşurarea lecţiei şi
fac aprecieri despre
modul în care elevii au
participat la lecţie.
Stabilesc tema:
 Ex.1, 2, 3, 4
/p.226
Încheierea Profesorul face -frontală
lecţiei aprecieri şi notează -individuală
2 min. actvitatea elevilor
ANEXA 1

1. Partea de vorbire flexibilã care


denumeşte fiinţe, obiecte, lucruri,
fenomene ale naturii.
2. Partea de vorbire flexibilã care ţine locul unui substantiv.
3. Funcţia sintacticã îndeplinitã de verb.
4. Modul de expunere prin care sunt prezentate particularitãţile unor obiecte.
5. Partea de vorbire neflexibilã care determinã un verb.
6. Partea de vorbire flexibilã care exprimã însuşirile obiectelor.
7. Funcţia sintacticã a substantivului (rãspunde la întrebãrile: ce?, pe cine?, de ce?, cu ce?etc.)
8. Funcţia sintacticã a substantivului (rãspunde la întrebarea cine?)
9. Mod de expunere prin care se relateazã fapte şi întâmplãri.
10. Parte de vorbire care însoţeşte substantivul şi arată în ce măsură obiectul denumit este
cunoscut de vorbitor.
11. Parte de vorbire care exprimă un număr sau ordinea obiectelor prin numărare.
ANEXA 2

1. Citiţi cu atenţie exemplele următoare şi precizaţi ce exprimă cuvintele subliniate:

a) „Ehei, nepoate, aşa sa lăuda un neamţ, cum ai să te lauzi tu. Văd iepurile, trag în el – poc!”
(Mihail Sadoveanu – Sfaturi vechi)
b) „Ah! În curând satul în vale-amuţeşte.” (Mihai Eminescu – Sara pe deal)

c) „Mânaţi, măi!
-Hăi, hăi!” (Pluguşorul)

d) „Hai, Joiane, tată... Hai, Dumane, hai!” (Emil Gârleanu – Tovarăşii)

e) Vai, vai! Cum poţi minţi aşa oamenii!

2. Grupează pe două coloane interjecţiile de mai jos în funcţie de structura lor:


ah!, cri-cri!, hodoronc-tronc!, pleosc!, hei-rup!, marş!, miau!, ham-ham!

3. Realizeazã corespondenţele între cele douã coloane:


A B
1. senzaţie a) Striga fericit: Ura! Ura!
2. stare sufleteascã b) Pupãza zbrrr, pe-o dugheanã!
3. act de voinţã c)Brrr! Ce frig este!
4. onomatopee d)Hai cu mine!

4. Interjecţiile din enunţurile urmãtoare:


Stai, bre! aratã: a) o stare sufleteascã; b) o poruncã; c) o adresare
Uite, ce peisaj superb! exprimã: a) senzaţie; b) atragerea atenţiei; c)ordin.
5. Identificaţi interjecţiile din textele de mai jos şi precizaţi semnele de punctuaţie care se folosesc dupã ele:
Ha, ha, ha, dacã-o sã-şi spargã mãcar un cap, tot e ceva.
(M. Sorescu, Într-o poveste)
- Cri, cri, cri,
Toamnã gri,
Nu credeam c-o sã mai vii.
(G. Topârceanu, Balada unui greier mic)
Şi bunica spunea, spunea înainte, şi fusul sfâr-sfâr pe la urechi, ca un bondar(...)
(B. Şt. Delavrancea, Bunica)
Mãi! anapoda lucru ş-aista, zic eu înciudat.
(I. Creangã, Amintiri din copilãrie)

6. Scrie verbe derivate de la urmãtoarele interjecţii:


Poc! .................................................. Of! ................................................
Piu! .................................................. Vâj! ...............................................
Cirip! ................................................ Mâr! ..............................................
Sfor! .................................................. Mor! ...............................................
3. Caută în literele din careu (pe diagonală, orizontală sau verticală) interjecţiile: uf, au, aha, miau, hai, ham, tranc, zdrang, vai, cioc,
poc.

Q M F Ş Â R A U I K

H M I G F E N C S Y

A U V A N T D P B Z

I F H Z U I J O D D

U Ă Â T R A N C G R

J U F B E R U J U A

B K Ţ I O R F M G N

V Ş H A M T I N V G

A W Z L A H A V D I

I V O C A C I O C R