PROIECT DIDACTIC

PROFESOR: Iordăchioaie Teodora

DATA: 9 martie 2011
CLASA: a V-a
OBIECTUL: Limba română
SUBIECTUL LECŢIEI: INTERJECŢIA
TIPUL LECŢIEI: Lecţie de dobândire de noi cunoştinţe
DURATA: 50’

COMPETENŢE SPECIFICE:
2.3 alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical
3.4 sesizarea corectitudinii utilizării categoriilor gramaticale învăţate
4.3 alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical, folosind corect semnele ortografice şi de
Punctuaţie

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1 – să definească interjecţia şi să recunoască această parte de vorbire în contexte diferite;
O2 – să clasifice interjecţiile în funcţie de structura lor şi de ceea ce exprimă ele;
O3 – să identifice rolul interjecţiei în comunicare;
O4 – să folosească corect semnele de punctuaţie ce însoţesc interjecţiile;
O5 – să identifice valori morfologice diferite ale unor cuvinte;

STRATEGIA DIDACTICĂ:

RESURSE:
-capacităţi normale de învăţare ale elevilor;
-loc de desfăşurare: sala de clasă

METODE ŞI PROCEDEE: spargerea gheţii, explicaţia, învăţarea prin descoperire, exerciţiul,

conversaţia

MATERIALE ŞI MIJLOACE: video-proiector, flip-chart, markere, fişe de lucru,

FORME DE ORGANIZARE: frontal, pe grupe şi individual

FORME DE EVALUARE: evaluare orală, test formativ

BIBLIOGRAFIE:
 Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limba şi literatura română, Bucureşti, 2002;
 Pamfil, Alina – Metodica predării limbii şi literaturii române în şcoală, Cluj, 2004
 Parfene, Constantin – Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală. Ghid teoretico-
aplicativ, Iaşi, 1999
 Limba şi literatura română, manual pentru clasa a V-a, Editura Humanitas Educaţional
 Guţu-Romalo, V. – Corectitudine şi greşeală, Bucureşti, 1972
 SCENARIUL DIDACTIC
MOMENTE ŞI TIMP STRATEGII DIDACTICE PROBLEME DE EVALUARE
OBIECTIVE CONŢINUTUL LECŢIEI
OPERAŢIONALE FORME RESURSE MAT.
DE ORG. ŞI PROCED.
-organizarea clasei şi asigurarea Verificarea modului în care
Moment 3’ climatului necesar bunei desfăşurări elevii au efectuat tema pentru
organizatoric a lecţiei Frontal Caietele elevilor acasă.
-verificarea temei pentru acasă Manualul

Captarea atenţiei 5’ Elevii sunt solicitaţi să rezolve un Frontal Spargerea gheţii Elevii rezolvă rebusul şi vor
rebus pentru a descoperi ce noţiune Fişe de lucru obţine pe verticala A-B numele
nouă urmează să studieze. (Anexa Flip-chart unei noţiuni noi pe care urmează
1) să o studieze.
Anunţarea Pe axa A-B s-a obţinut cuvântul Frontal Conversaţia Elevii notează în caiete titlul
subiectului lecţiei şi 2’ Interjecţie , noţiune pe care elevii o lecţiei.
a obiectivelor vor studia astăzi, iar la sfârşitul
lecţiei aceştia vor fi capabili să...
(se enunţă obiectivele operaţionale)

Conducerea 8’ Elevii sunt invitaţi să privească spre Individual Exerciţiul Notarea corectă a interjecţiilor
învăţării şi video-proiector. Acolo vor observa Învăţarea prin şi numirea a ceea ce exprimă
asigurarea feed- diferite imagini însoţite de sunete. descoperire ele.
back-ului Li se cere elevilor să noteze în
caiete sunetele pe care le vor auzi.
Frontal Conversaţia Elevii notează în caiete definiţia
O1 2’ Împreună cu elevii se defineşte Explicaţia interjecţiei.
interjecţia:
-partea de vorbire care, folosită
exclamativ, exprimă stări
sufleteşti, îndemnuri sau
reproduce sunete sau zgomote din
natură.
O2 Frontal Învăţarea prin Clasificarea corectă a
5’ Elevii sunt apoi solicitaţi să descoperire interjecţiilor în funcţie de
clasifice interjecţiile în funcţie de Exerciţiul structură şi de ceea ce exprimă.
structura lor (simple / compuse) şi
în funcţie de ceea ce exprimă
acestea:
-senzaţii sau stări sufleteşti
-acte de voinţă (îndemnuri,
ordine)
-reproduc sunete din natură
(ONOMATOPEE)
Individual Exerciţiul Alcătuirea de enunţuri corecte
Li se cere elevilor să alcătuiască din punct de vedere gramatical
enunţuri în care să integreze diferite
tipuri de interjecţii.

5’ Elevii sunt solicitaţi să rezolve

sarcinile de pe prima fişă de lucru. Individual Exerciţiul Asocierea corectă a imaginilor
(Anexa 2) cu interjecţiile corespunzătoare
 O3 Pornind de la enunţurile formulate Frontal Conversaţia Evidenţierea, de către elevi, a
de elevi, li se cere acestora să Explicaţia rolului interjecţiei în
observe rolul interjecţiei în comunicare: acela de a face
comunicare: comunicarea mai expresivă.
-pentru a te adresa direct unei
persoane (interjecţii de adresare):
măi!, bă!, bre!
-pentru a atrage atenţia cuiva
5’ asupra unui lucru: iată!, ia!, uite!

O4 Elevii sunt apoi solicitaţi să observe
semnele de punctuaţie care se
folosesc după interjecţii:
-virgula
-semnul exclamării
Frontal Conversaţia Precizarea, de către elevi, a
semnelor de punctuaţie care se
folosesc după interjecţii.

O5 5’ Elevii sunt împărţiţi în două grupe, Pe grupe Exerciţiul Identificarea şi exemplificarea

fiecare dintre ele având câte o corectă a valorilor morfologice
sarcină de lucru: ale celor două cuvinte.
Grupa 1: Alcătuiţi enunţuri în care
cuvântul a să aibă valori
morfologice diferite. Precizaţi-le.
Grupa 2: Alcătuiţi enunţuri în care
cuvântul o să aibă valori
morfologice diferite. Precizaţi-le

Consolidarea 10’ Elvii vor fi împărţiţi în patru grupe , Pe grupe Exerciţiul Rezolvarea corectă a sarcinilor
cunoştinţelor vor primi o fişă de lucru şi vor de pe fişa de lucru.
O1, O2, O3, O4, O5 rezolva sarcinile de lucru de pe fişă
(Anexa 3)

Asigurarea retenţiei TEMĂ PENTRU ACASĂ:

şi a transferului Alcătuiţi o compunere de cel puţin o pagină în care să descrieţi o după-amiază în mijlocul naturii, folosind cât mai
multe interjecţii. Daţi-i un titlu potrivit.
Anexa 1

1. Însoţeşte substantivul din cazul acuzativ.

2. Parte de vorbire care ţine locul unui substantiv.
3. Parte de vorbire care denumeşte obiecte, lucruri, etc.
4. Parte de vorbire care exprimă un număr sau ordinea obiectelor prin numărare.
5. Parte de vorbire care exprimă acţiunea, starea, existenţa.
6. Parte de vorbire care exprimă o însuşire.
7. Parte de vorbire care determină un verb sau un adjectiv şi arată caracteristica unei acţiuni, a unei stări sau a unei
însuşiri.
8. Felul numeralului care exprimă numărul.
9. Articol care arată că obiectul denumit de un substntiv este cunoscut vorbitorului.
10. Articol ce însoţeşte un substantiv în genitiv.
11. Parte de vorbire care însoţeşte substantivul şi arată în ce măsură obiectul denumit este cunoscut de vorbitor.

Anexa 2
Asociaţi fiecărui desen cuvintele potrivite, grupându-le apoi în funcţie de ce exprimă:

hai!, ura!, na!, băi!, of!, au!, brrr!, aha!, aoleu!

-stari sufletesti:

-senzatii:

-indemn:

-adresare:

Anexa 3

FISA DE LUCRU- GRUPA 1

 1 .Grupează pe două coloane interjecţiile de mai jos, în funcţie de structura lor:

Ah!, oh!, cri-cri!, mac!, hodoronc-tronc!, pleosc!, vai!, măi!

2. Grupează pe două coloane interjecţiile de mai jos, în funcţie de ceea ce exprimă ele: stări sufleteşti, imită zgomote
din natură sau ajută la adresarea către o persoană:

Iată!, vai!, au!, mor-mor!, zbrrr!, pleosc!, uh!, ham!

3. Indicaţi ce parte de vorbire este cuvântul subliniat în enunţurile de mai jos:

• Am cules un coş de mere.

• De,e greu sa munceşti.
• Cartea colorată a Elenei s-a pierdut.
• A! Aici te ascundeai!

FISA DE LUCRU-GRUPA 2

1Grupează pe două coloane interjecţiile de mai jos, în funcţie de structura lor:

piu!, hăis!, hei-rup!, iată!, bre!, mor-mor!, lipa-lipa!, marş!

2.Grupează pe două coloane interjecţiile de mai jos, în funcţie de ceea ce exprimă ele: stări sufleteşti, imită
zgomote din natură sau ajută la adresarea către o persoană:

Cri-cri!, aoleu!, hei!, fa!, mă!, şontâc-şontâc!, pic-pic!, buf

3. Indicaţi ce parte de vorbire este cuvântul subliniat în enunţurile de mai jos:

• Am cules un cos de mere.

• De,e greu să munceşti
• Cartea colorată a Elenei s-a pierdut.
• A! Aici te ascundeai!

FISA DE LUCRU-GRUPA 3

1Grupează pe două coloane interjecţiile de mai jos, în funcţie de structura lor:

 tura-vura, haida-de!, miau!, hai!, au!, tic-tac!, ham-ham!, iacăta!

2.Grupează pe două coloane interjecţiile de mai jos, in funcţie de ceea ce exprimă ele: stări sufleteşti, imită
zgomote din natură sau ajută la adresarea către o persoană:

Ia!, mă!, ţuşti!, pleosc!, trosc!, uff!, oh!, cip-cirip!

3. Indicaţi ce parte de vorbire este cuvântul subliniat în enunţurile de mai jos:

• Am cules un cos de mere.

• De,e greu sa muncesti!
• Cartea colorata a Elenei s-a pierdut.
• A! Aici te ascundeai!

FISA DE LUCRU-GRUPA 4

1. Grupează pe două coloane interjecţiile de mai jos în funcţie de structura lor:

ah!, cri-cri!, hodoronc-tronc!, pleosc!, hei-rup!, marş!, miau!, ham-ham!

2. Grupează pe două coloane interjecţiile de mai jos în funcţie de ceea ce exprimă ele: stări sufleteşti
sau imită zgomote din natură:
vai!, au!, pleosc!, ham-ham!, of!, ura!, buf!, cucurigu!

3. Indicaţi ce parte de vorbire este cuvântul subliniat în enunţurile de mai jos:

Am cules un coş de mere.

De, e greu să munceşti!
Cartea colorata a Elenei s-a pierdut.
A! Aici te ascundeai.