MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT „ALECU RUSSO”, BĂLȚI
Facultatea de Litere

Formare profesională continuă

Didactica limbii și literaturii române (școala națională)

Evaluare
Aplicații didactice pe textul epic
Pasaj de rațe, sara de Mihail Sadoveanu

Numele, prenumele: Pelin Svetlana

Grad didactic: II
Instituția de învățământ: IP Gimnaziul Limbenii Vechi
Raionul, localitatea: s. Limbenii Vechi, r-l Glodeni

Bălți, 2023
Cerință: Aplicați 4 metode/tehnici didactice asupra textului Pasaj de rațe, sara de Mihail
Sadoveanu

Realizarea sarcinii:
1. Scrierea liberă (freewriting) – elevii trebuie să scrie, timp de 3 – 5 minute, toate ideile,
gândurile asociate cu titlul textului, fără să vorbească ori să se oprească din scris, dar înainte
de aceasta actualizăm sensurile cuvântului pasaj. Elevii pot să cunoască sensurile: loc de
trecere, fragment din text scris, dar mai puțin sensul de migrațiune periodică a păsărilor. Ei
vor scrie idei intuind despre ce va fi textul.
De exemplu: E o toamnă frumoasă. Se vede un stol de rațe albe și sure pe cer. Cerul este
roșiatic, soarele aproape nu se vede de după orizont. Câte-o rață zboară spre apa lucie a unui
lac. Nu-mi vine nici o idee în cap... Stolul seamănă cu niște nori pufoși... etc.

- Se citesc câteva lucrări ale elevilor și apoi se trece la lectura textului, spunându-le că o să
revenim la scrierile lor și vom vedea cine a intuit cel mai bine ideea principală a textului
Pasaj de rațe, sara de M. Sadoveanu.
2. După lectura cognitivă și interpretativă a textului, elevii primesc fișe cu Harta textului, pe
care trebuie să o completeze.

Personaje: naratorul participant, moș Barnea, luntrașul.

Locul acțiunii: pe baltă, în apele Jijiei.
Timpul acțiunii: într-o zi de vară, aproape de ora 5 după-masă.
3. Elevii își amintesc care sunt modurile de expunere (narațiunea, descrierea, dialogul,
monologul). Apoi li se dă sarcina să descopere care sunt modurile de expunere din textul dat
și să selecteze fragmentele în care sunt prezente ele. Se poate de împărțit textul în fragmente
mai mici și să lucreze în grupuri, ca să se reușească să se treacă tot textul. Elevii pot să
sublinieze textul cu diferite culori, în dependență de ce mod este prezent într-un fragment
sau altul.
- Apoi ei sunt rugați să observe care mod de expunere domină și, probabil, o să descopere că
narațiunea și descrierea domină în text și ele chiar se împletesc armonios.
- Ce este descris în text? (În text este descrisă balta cu flora și fauna sa, locurile prin care trec
cei doi, dar mai este descris și luntrașul – moș Barnea, adică apare peisajul, dar și portretul)
- Le propun elevilor să selecteze, în două coloane, cuvinte, expresii care se referă la
descrierea naturii și elemente care se referă la descrierea luntrașului moș Bantea.
Natura Moș Barnea

-baltă întinsă, cu multe ascunzişuri şi cotloane; -are înfăţişarea unui indian;

-o aburire tremurătoare, un păinjeniş auriu; -obrazul acela aproape
-limpezişul cel mai întins al regiunii; masliniu şi ochii aceia
-cotlon misterios; rotunzi şi atenţi ca ai
-are ceva vechi şi barbar; paserilor de apă;
-hàtia cea veche... de mult e ruptă şi părăsită; -E un indian zdrenţăros şi
-şi apele primăverii se pot revărsa slobode; slab;
-balta începe să trăiască şi să freamăte în singurătatea-i - -şi poartă greu şi penibil
liberă; braţele diformate de
-ochiuri limpezi; reumatisme vechi;
-crini albi şi nuferi galbeni; -cunoaște balta;
-colonii mari de plante mărunte grămădite ca o pâslă; - beteag, cu mânile şi
-soarele pieziş; picioarele sucite;
-umbelifere înflorite violet; - cu ochii lui rotunzi şi
-lişiţe negre; spărieţi;
-draperii de liane; - cu mâna-i aspră, neagră şi
-funduri de cărări; noduroasă. Barba-i
-sălcii, curgând cu ramuri subţiri; întunecoasă, mustăţile;
-apa neclintită; zbârlite, obrazul asudat şi
-o trestie ruptă şi aplecată; stropit de mâl;
-un pescăruş cu trupul scurt, cu cap mare şi plisc puternic, - Tovarăşul meu indianul
cu penajul stropit de smalţuri scumpe; rânjea cu plăcere.
-(porumbelul) e viu şi liber;
-ziduri de trestii;
-(rațe) Efemere de un strălucit siniliu, trezesc pe luciu umbra
unui aeroplan minuscul;
-gângăniile mărunte din lumea de desubt;
-Păsărele cenuşii, mici cât o alună, cu lăbuţe subţirele de
aţă;
-firişor de liană;
- hultani de baltă – şi penajul aripilor le luceşte transparent,
în zugrăveli delicate;
- locuri ascunse şi nestrăbătute;
- pe luciul Vladnicului;
-(babițele) Îşi umpleau guşele de peşte cât nişte saci, aveau
niște pliscuri mari întindeau aripi grele, acea dihanie, cască
o gură mare ca de balaur;
-(lebede) –s altfel de păsări, le-a făcut Dumnezeu mari,
plutesc ca niște bucăți de omăt;
-cufundari de toate soiurile: şi de cei mititei şi iuţi, cu
pliscurile ascuţite ca acele;
-şi bodârlăi de cei cu bărbuţe în două părţi ca nemţii;
-şi rânchezăi de cei mari, care ţipă şi nechează ca nişte cai;
- (rațe) şi de cele mititele cât pumnul, şi crihance roşii, şi
cânipii, şi de cele mari ca cele de ogradă, şi gotice, şi de
şuvoi, şi de cele albe, cu moţ în creştet şi cu aripi lungi
încrucişate pe coadă;
- (bâtlani) Sunt unii mititei cât pumnul; alţii mari şi gheboşi.
 Paserea asta caută smârcuri şi singurătatea;
- lari albi pătaţi cu negru la aripi şi-n jurul ochilor, zburau
graţios, cu râsul lor caracteristic şi nervos;
- Un soare de aur mărit şi diformat de aburii bălţii;
-marmura bălții;
- -n lumina scăzută;
- bibelouri neclintite pe tablale verzi de frunze de nufăr;
-(vidra) o dungă mișcătoare, dihania;
-strălucirea asfințitului;
- În luciul cel mare bătea asfinţitul plin şi roşu ca arama în
fierbere;
- cârduri de raţe pluteau lin, ori împrăştiau curcubee
sfărâmate, navigând delicat;
-zona strălucită;
- cele mai iuţi şi mai năprasnice zburătoare..., vin din cer cu
zgomot de vijelie;
- răţoiul cel mare, din marginea de cătră noi a luciului, e o
pasere sfântă din ţara de la miazăzi – cu pene de azur şi cohi
de ametiste fumurii. Îşi ondula lin capul, plutind măreţ, şi
glasul lui era moale şi catifelat ca amurgul;
- aripi încovoiate, cu gâtul lung; zeul de la Egipet;
-soarele căzu în asfinţit;
-balta păru pustie;
-frumoasă pasăre;
- negura uşoară a amurgului.

- Le propun elevilor să determine ce părți de vorbire domină în expresiile, cuvintele

identificate în tabel, le spun să analizeze câte vreo cinci expresii.
De exemplu:
Substantive Adjective Verbe Adverbe
-aripi încovoiate
-zburătoare cele mai iuți și mai
năprasnice
-rățoiul cel mare
-pene de azur
-gâtul lung
-balta pustie păru
-negura ușoară
-ondula lin
-plutind măreț etc.

- Elevii observă ce figuri de stil se creează din aceste părți de vorbire: sunt mai multe epitete:
ondula lin, plutind măreț, aripi încovoiate, pasere sfântă, cele mai iuți și mai năprasnice
zburătoar, navigând delicat etc., mai sunt și comparații: sfințitul plin și roșu ca arama în
fierbere, glasul lui era moale și catifelat ca amurgul, mititei cât pumnii etc., metafore:
negura amurgului, zeul de la Egipet, draperii de liane etc.
- Le dau apoi sarcina să creeze și ei alte figuri de stil, pornind de la elementele descrise în
text.
4. Altă sarcină ar fi, pentru un atelier de scriere: elevii să redacteze un text în care să descrie
balta în alt anotimp. Pentru aceasta, împreună cu clasa, ei propun ce elemente/ obiecte vor
descrie, pot să caute mai multe informații despre baltă. Apoi pentru ele să propună cât mai
multe adjective sau acțiuni, pe care, combinându-le, să creeze figuri de stil.
- Se amintesc elementele structurale ale unui text și trece la scrierea textului descriptiv.