Corina Dindelegan, Teodora Kiss, Bogdan Herțeg – Caiete

pentru predare transcurriculară

CAPITOLUL I. Corina Dindelegan

CE ÎNVAȚĂM DIN ÎNTÂMPLĂRILE VIEȚII

Din nou la școală, de astă dată în clasa a VIII-a – ultimul an de

gimnaziu. Doamna profesoară de limba și literatura română nu și-a mai văzut
elevii în carne și oase din luna martie, iar aceștia au crescut și sunt aproape de
nerecunoscut. Numărul de elevi într-o clasă s-a micșorat la 17, astfel încât în
acest an școlar se va întâlni doar cu Cristi, Robert, Rareș, Francisc, David,
Andrei, Patrick, Luca, Daria, Sofia, Laura, Raul, Bogdan și Erika, Ștefania,
Maria și Shan, ai cărui frați au rămas în India, pentru că s-au sistat zborurile
din New Delhi.

− Începem noul an școlar cu chef de lucru sau cu chef de vacanță?

− Doamna profesoară, este bine că începem școala, dar nu e chiar cum am fi
dorit. Anul acesta a fost mai mult Școala Altfel.
− Așa e. Dar am stat mai mult cu familia și ne-am pregătit așa cum am visat –
homeschooling.
− Din păcate, mie mi-au cam lipsit unii prieteni. Îi credeam așa de apropiați și,
mă credeți că, dintr-o dată, dacă părinții mei și-au pierdut serviciile, nu m-au
mai căutat și m-au șters de pe site-urile de socializare.
− Nu te mai necăji! Despre oameni ca aceștia a scris Anton Pann, scriitor din
secolul al XVIII-lea, de origine bulgară sau aromână. Mihai Eminescu îl
numea în poezia „Epigonii” „finul Pepelei, cel isteț ca un proverb”.
− Bine, bine, am înțeles.
− Stai puțin, că n-am terminat. Nu scria așa, pur și simplu. Este autorul unui
ciclu de texte care-l au ca personaj principal pe Nastratin Hogea, un învățat
așa cum arată și numele lui. 1 Vrei să asculți una din „Nezdrăveniile lui
Nastratin Hogea”?
− Bineînțeles că vreau.
− Câți dintre elevi sunt de acord să facem o dezbatere Karl Popper? întrebă
profesoara evident sigură pe reacția clasei.
− Noi vrem, sigur: eu, Cristi și Robert, răspunse repede Rareș.
− Și noi! Și noi! se bucurară câteva fete. Dar cine fixează tema?
− Tema o fixează însuși autorul, prin titlul dat.

1
HÓGE, hogi, s. m. Preot sau, p. ext., învățător, dascăl la musulmani. [Var.: hógea s.
m.] – Din tc. hoca.
 Anton Pann, gravură de epocă (rowiki.jpg)

NASTRATIN HOGEA

Haina mai mult e privită decât persoana cinstită

Nastratin Hogea odată fiind la nuntă chemat,

Se duse în haine simple, ca sărac biet îmbrăcat;
Nuntașii astfel văzându-l nici în seamă nu-l băga,
Ci pe cei cu haine scumpe să trateze alerga;
Și după ce așezară la masă pe toți frumos,
Îl puseră și pe dânsul în colțul mesii pe jos.
Nastratin văzând aceasta, se sculă, -n grab alergă,
Și la un al său prieten să-i dea hainele-l rugă;
Dându-i hainele acela, se-mbrăcă galant pe loc,
Puse și-o blană asupră-și, cu postav roșu de foc,
Și așa mergând el iarăși la nunta ce-a fost chemat,
Cum îl văzură nuntașii, cu cinste l-a-ntâmpinat:
– Poftim, poftim, Hogea-efendi, către dânsul toți zicând,
L-a pus tocma-n fruntea mesii, fiecare loc făcând.
El dacă șezu la masă ș-a-ntins mâneca în vas,
Zicând: – Poftim, poftim, blană, mănâncă ce e mai gras!
Îl întrebară nuntașii: – Hogea-efendi! zicând,
Pentru ce o faci aceasta, ș-întingi mâneca mâncând?
– Pentru că, el le răspunse, eu întâi când am venit,
Cu hainele cele proaste, nimenea nu m-a cinstit,
Și când v-am dat bună ziua, abia mi-a zis: „Mulțumim!”,
Iar cum venii cu acestea, toți mi-au zis: „Poftim, poftim!”
De aceea și eu blana să mănânce o poftesc,
Căci văz toți privesc la haine, iar persoana n-o cinstesc.
 Nastratin Hogea a fost un învățat, care a trăit în Evul Mediu în Turcia (în jurul
secolului al XIII-lea), vestit pentru că ironiza comportamentele nepotrivite ale
oamenilor.

- Să vedem dac-ați înțeles textul. E cel mai important lucru. Îl recitim pe

fragmente. Citește tu, Francisc!
- Păi, ce să fac, citesc textul ăsta pentru inculții care nu știu oricum toți
termenii, nici măcar pe cei care fac parte din fondul principal de cuvinte.
- Hai, Francisc, încetează cu comentariile, că nu mai vrea nimeni să citească
după ce te aude.
- Nu vreau să complexez pe nimeni. Ia să vedeți ce citesc eu și aștept să-mi
spună David sinonimele, secolul căruia îi aparțin termenii, limba din care
au fost împrumutați și să formuleze propoziții cu ei. Că, dacă nu-nțelegem
poezia, oricare ar fi ea, degeaba mai citim.

„Dându-i hainele acela, se-mbrăcă galant pe loc,

Puse și-o blană asupră-și, cu postav roșu de foc,
Și așa mergând el iarăși la nunta ce-a fost chemat,
Cum îl văzură nuntașii, cu cinste l-a-ntâmpinat:
– Poftim, poftim, Hogea- efendi, către dânsul toți zicând,
L-a pus tocma-n fruntea mesii, fiecare loc făcând.”

1. Citiți textul, apoi completați tabelul.

Cuvântul Secolul în care Limba din Sinonimul Formularea unei propoziții

a apărut în care a fost
limba română împrumutat

− Pot să pun și eu o întrebare? Că n-am prea înțeles unele lucruri.

− Pune, Luca.
− Să zicem că știm toți termenii, dar nu toți sunt literari – de exemplu
mesii, adică mesei. I se schimbă și cazul, dacă se schimbă forma?
− Cum să se schimbe cazul? E același substantiv la cazul ……..

2. Alegeți cazul substantivului mesii, din structura -n fruntea mesii:

Nominativ/ Genitiv/Dativ/Acuzativ/Vocativ
− Dar dacă zicem o propoziție ca Messi este un mare fotbalist. Nu
este alt caz, chiar dacă are aceeași formă?
 − Aici faci o confuzie. Fiți atenți copii! În a doua propoziție este
vorba despre un alt cuvânt. Vă dau un exercițiu:

3. Faceți deosebirea între cuvintele omofone din enunțurile de mai jos,

arătând ce părți de vorbire sunt, ce loc ocupă în propoziție, cum se scriu
corect.
L-a pus tocma-n fruntea mesii, fiecare loc făcând.
Messi este un mare fotbalist.

Cuvântul Partea de vorbire Funcția sintactică Ortografie (cum

și de ce se scriu
diferit)

− Cu vocabularul, sintaxa și morfologia ne-am mai lămurit, dar pe mine

mă preocupă semnificația versurilor.
− Care versuri?
− Versurile lui Mihai Eminescu, Sofia. Când a scris Epigonii l-a numit
pe Anton Pann cel isteț ca un proverb. Oare de ce?

4. Citiți poezia Epigonii de Mihai Eminescu.

4.1. Subliniați numele poeților și caracteristicile creației lor.

1.Când privesc zilele de-aur a
scripturelor române,
Mă cufund ca într-o mare de visări dulci
și senine
Și în jur parcă-mi colindă dulci și
mândre primăveri,
Sau văd nopți ce-ntind deasupră-mi
oceanele de stele,
Zile cu trei sori în frunte, verzi dumbrăvi
cu filomele,
Cu izvoare-ale gândirii și cu râuri de
cântări.
2.Văd poeți ce-au scris o limbă, ca un
fagure de miere
Cichindeal gură de aur, Mumulean glas
cu durere,
Prale firea cea întoarsă, Daniil cel trist
5. Bolliac cânta iubagul ș-a lui lanțuri de
aramă;
L-ale țării flamuri negre Cârlova oștirea
cheamă,
În prezent vrăjește umbre dintr-al secolilor
plan;
Și ca Byron, treaz de vântul cel sălbatic al
durerii,
Palid stinge- Alexandrescu sânta candel-a
sperării,
Descifrând eternitatea din ruina unui an.
6. Pe-un pat alb ca un lințoliu zace lebăda
murindă,
Zace palida vergină cu lungi gene, voce
blândă -
Viața-i fu o primăvară, moartea-o părere de
rău;
și mic, Iar poetul ei cel tânăr o privea cu îmbătare,
Văcărescu cântând dulce a iubirii Și din liră curgeau note și din ochi lacrimi
primăvară, amare
Cantemir croind la planuri din cuțite și Și astfel Bolintineanu începu cântecul său.
pahară,
Beldiman vestind în stihuri pe războiul 7. Mureșan scutură lanțul cu-a lui voce
inimic. ruginită,
Rumpe coarde de aramă cu o mână
3.Liră de argint, Sihleanu - Donici cuib amorțită,
de-nțelepciune, Cheamă piatra să învie ca și miticul poet,
Care, cum rar se întâmplă, ca să Smulge munților durerea, brazilor destinul
mediteze pune spune,
Urechile ce-s prea lunge ori coarnele de Și bogat în sărăcia-i ca un astru el apune,
la cerb; Preot deșteptării noastre, semnelor vremii
Unde-i boul lui cuminte, unde-i vulpea profet.
diplomată?
S-au dus toți, s-au dus cu toate pe o cale 8. Iar Negruzzi șterge colbul de pe cronice
nenturnată. bătrâne,
S-au dus Pann, fiul Pepelei, cel isteț ca Căci pe mucedele pagini stau domniile
un proverb. române,
Scrise de mâna cea veche a-nvățaților
4. Eliad zidea din visuri și din basme mireni;
seculare Moaie pana în coloarea unor vremi de mult
Delta biblicelor sfânte, profețiilor trecute,
amare, Zugrăvește din nou iarăși pânzele
Adevăr scăldat în mite, sfinx pătrunsă posomorâte,
de-nțeles; Ce-arătau faptele crunte unor domni tirani,
Munte cu capul de piatră de furtune vicleni.
deturnată,
Stă și azi în fața lumii o enigmă 9. Ș-acel rege-al poeziei, vecinic tânăr și
nesplicată ferice,
Și vegheaz-o stâncă arsă dintre nouri de Ce din frunze îți doinește, ce cu fluierul îți
eres. zice,
Ce cu basmul povestește - veselul
Alecsandri,
Ce-nșirând mărgăritare pe a stelei blondă
rază,
Acum seculii străbate, o minune luminoasă,
Acum râde printre lacrimi când o cântă pe
Dridri.
4.2. Asociați, folosind listele de mai jos, numele poetului așa cum apare în
text cu numele lui așa cum este înregistrat în istoria literaturii române și
cu secolul în care a trăit.
! Lista numelor care apar în text: Cicindeal, Mumulean, Prale, Daniil,
Văcărescu, Cantemir, Beldiman, Sihleanu, Donici, Pann, Eliad, Bolliac,
Cârlova, Bolintineanu, Mureșan, Negruzzi, Alecsandri
! Lista numelor autorilor din istoria literaturii române: Vasile Alecsandri,
Vasile Cârlova, Barbu Paris Mumuleanu, Dimitrie Cantemir, Dimitrie
Bolintineanu, Dimitrie Țichindeal, Anton Pann, Ion Heliade Rădulescu,
Andrei Mureșanu, Constache Negruzzi, Ioan Prale, Daniil Scavinski,
Alecu Donici, Ienăchiță Văcărescu, Cezar Bolliac, Alecu Beldiman,
Alexandru Sihleanu
! Secole posibile: XVII, XVIII, XIX, XX, XXI
4.3. Identificați, prin asociere cu definiția și exemplele din tabelul de mai
jos, versurile care corespund:
Figura de stil Exemplul Versurile
Definiție ilustrative din
„Epigonii”
ANAFORA „De ce m-ați dus de
Procedeu stilistic care constă în lângă voi
repetarea aceluiași cuvânt la De ce m-ați dus de-
începutul mai multor enunțuri
acasă?
succesive pentru accentuarea
unei idei sau pentru obținerea Să fi rămas fecior de
unor simetrii. plug,
Să fi rămas la
coasă.” (O. Goga)

ALITERAȚIA Și zalele-i zuruie

Armonie rezultată din crunte. (G.Cosbuc)
repetarea (intenționată) a
aceluiași sunet (sau a unei
combinații de sunete) în
două sau în mai multe
cuvinte care se succedă în
aceeași frază.
HIPERBOLA „are o gură cât
Figură de stil care constă în o șură";
exagerarea expresiei pentru
a reda mai plastic ideea și a
produce o impresie mai
puternică.

5. Explicați, într-un text de cinci rânduri, ce vrea să spună M. Eminescu

prin caracterizarea lui A. Pann. Nu uitați să folosiți și termenii: figură de
stil și comparație.
 …………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………

− Acum putem să trecem la dezbatere, că ne-ați promis, doamna

profesoară!
− Imediat, copii. Începem prin a pregăti dezbaterea.

6. Pregătiți dezbaterea, urmând pașii de lucru ceruți în exercițiile de

mai jos:
Pasul 1 – Faceți un rezumat al textului lui Anton Pann.
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………….

Pasul 2 – Recitiți titlul și arătați ce semnifică.

…………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………..

Pasul 3 – Formulați o temă potrivită pentru dezbatere, pe baza titlului

operei literare.
…………………………………………………………………………………………
Pasul 4 – Stabiliți echipele (trei afirmatori și trei negatori)

………………………………………………………………………………….

Pasul 5 – Trageți la sorți poziția (afirmatoare sau negatoare)

………………………………………………………………………………………….
Pasul 6 – Pregătiți strategia celor două echipe.

Alegeți varianta care se potrivește echipei voastre, subliniind cuvântul sau

structura care se potrivește:
! Afirmatoare/ Negatoare
! Alegeți afirmațiile potrivite care pot deveni argumente:
• Îmbrăcămintea potrivită arată respectul posesorului ei față de
comunitate;
 • Din cele mai vechi timpuri statutul social era confirmat prin
obiecte de vestimentație;
• Relațiile de calitate nu depind de aspecte exterioare lor;
• Există categorii sociale respectate, care utilizează o vestimentație
austeră sau sărăcăcioasă;
! Alegeți exemplele relevante pentru argumentele de mai sus:
• Așa cum reiese din scrierea lui Anton Pann, oamenii invitați la un eveniment
sunt apreciați după importanța pe care o arată față de acesta prin
îmbrăcămintea pe care o utilizează.
• Codul bunelor maniere atrage atenția asupra importanței ținutei cu care se
participă la o nuntă,
• Basme precum Cenușăreasa (Frații Grimm), Povestea porcului (Ion Creangă)
arată că relațiile interumane nu depend de vestimentație.
• Călugării și călugărițele folosesc aceeași îmbrăcăminte pentru uz curent și
participare la evenimente.

Pasul 7– Dezbateți, respectând regulile dezbaterii Karl Popper.

Structura unei runde de dezbateri KP

O rundă de dezbateri este compusă formal din 10 secțiuni distincte: 6
discursuri și 4 runde de chestionare încrucișată, dupa cum urmează:
A1: Prima pledoarie constructivă afirmatoare (6 minute)
CX1: N3 pune întrebări lui A1 (3 minute)
N1: Pledoaria constructivă negatoare (6 minute)
CX2: A3 pune întrebări lui N1 (3 minute)
A2: Pledoaria afirmatoare de reconstrucție (5 minute)
CX3: N1 pune întrebări lui A2 (3 minute)
N2: pledoaria negatoare de reconstrucție (5 minute)
CX4: A1 pune întrebări lui N2 (3 minute)
A3: pledoaria finală a echipei afirmatoare (5 minute)
N3: pledoaria finală a echipei negatoare (5 minute)
În afara timpului de discurs, fiecare echipă are la dispoziție un timp de
gândire de 8 minute, pe care îl poate distribui după cum crede de
cuviință între două discursuri sau între un discurs și o rundă de
întrebări.
http://debatepedia.idebate.org/ro/index.php/Karl_Popper

Notați unul – două aspecte asupra cărora s-a purtat discuția între cele două echipe:
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………........................................……
………………………………………………………………………….

Pasul 8 – Cereți-le colegilor și profesorului să facă comentarii.

Notați un aspect, care v-a pus în dificultate, menționat de un coleg sau profesor:
………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………
Notați un aspect, care v-a pus în valoare, menționat de un coleg sau profesor:
………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………

Pasul 9 - Trageți concluzii despre utilitatea acestei dezbateri. Notați trei dintre
acestea:
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
……………………

Pasul 10 - Reformulați punctele de vedere ale celor două echipe, în funcție de

caracterul informal al discuțiilor (adică în forma cea mai simplă, accesibilă);
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
……………………

7. Scrieți o compunere de o pagină, în care să explicați semnificația textului

literar aparținând lui Anton Pann.
………………………………………………………………………………………
……………………………………………………….......................................…….
………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………….
 ………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………........................................
- Nu vă supărați, doamna profesoară, da’ noi nu mai facem și gramatică?
- Cum să nu?! Ai scris corect, atât din punct de vedere sintactic, cât și al ortografiei și
punctuației. Asta înseamnă că am făcut și gramatică.
- Eu mă refeream la exerciții.
- Am înțeles. „Facă-ți-se voia!” spunea corbul din cartea lui André Maurois, Țara celor
1001 de mendre.

8. Citiți fragmentul de mai jos și analizați cuvintele indicând cuvântul determinat/ cu

care se află în relație, funcția sintactică, partea de vorbire, categoriile gramaticale
specifice: „Căciula, atât de mult plânsă, n-a mai fost găsită vreodată, deși nu era prea
departe, ci [era] în cotețele lui Tudorici, unde ajunsese cuibar pentru o găină pestriță.”
(Doina Ruști, Homeric)

Pasul 1: Subliniem predicatele și împărțim fraza în propoziții (câte predicate, atâtea

propoziții): Am identificat ……… predicate, deci …………propoziții.
Pasul 2: Identificăm elementele de relație (conjuncții coordonatoare/care leagă și
subordonatoare/ care introduc o propoziție): Conjuncția coordonatoare este ………..,
iar conjuncțiile subordonatoare sunt …………………………………….....................
Pasul 3. Identificați felul subiectului pentru fiecare propoziție:
Subiectul este exprimat în propozițiile…………......................................................
Subiectul este neexprimat, inclus (verbul este la pers.I sau a II-a), în propozițiile
……………………………………………………………........................................
Subiectul este neexprimat, subînțeles (verbul e la pers. a III-a), în propozițiile
……………………………………………………………......................................
Pasul 4: Analizăm cuvintele ținând cont de propoziția din care fac parte:

• „Căciula, atât de mult plânsă, n-a mai fost găsită vreodată”

Cuvântul Partea de Funcția Valoarea Categorii gramaticale
analizat vorbire sintactică morfologică identificate
determinată/
cu care se
află în
relație
căciula n-a fost Subiect substantiv genul fem., numărul sg.,
găsită comun cazul N, art. hot. cu „a”
atât de genul fem., numărul sg,
mult cazul N, gradul de
plânsă comparație superlativ
absolut
n-a fost construcție pasivă
găsită
mai Invariabil
vreodată -

• „deși nu era prea departe”

Cuvântul Partea de Funcția Valoarea Categoriile gramaticale

analizat vorbire sintactică morfologică identificate
determinată
/ cu care
intră în
relație
deși -
nu era -
prea nu era
departe

• „ci în cotețele lui Tudorici”

Cuvântul Partea de Funcția Valoarea Categoriile gramaticale
analizat vorbire sintactică morfologică identificate
determinată/
cu care intră
în relație
Ci -
în cotețele Circumstanțial
de loc
lui Atribut
Tudorici substantival
genitival

• „unde ajunsese cuibar pentru o găină pestriță.”

Cuvântul Partea de Funcția Valoarea Categoriile gramaticale
analizat vorbire sintactică morfologică identificate
determinată/
cu care intră
în relație
unde adverb
relativ
ajunsese verb
copulativ
cuibar substantiv
 comun
pentru o substantiv
găină comun
pestriță

- Să revenim acum la scopul lecției noastre. Ați înțeles care este mesajul autorului
Anton Pann pentru cititori?
- Da. Că trebuie să mergi frumos îmbrăcat ca să onorezi petrecerea, zise Ștefania.
- Ba nu! Iar nu ești atentă! Din poezia lui Anton Pann reiese că oamenii ar trebui să te
aprecieze pentru ceea ce ești, indiferent de hainele pe care le-ai purta, zise David în
timp ce încheia jocul pe telefonul bine ascuns sub bancă – trebuia să zică și el ceva, că
așa făcea două lucruri deodată – era și activ și se și juca.
- Poftim, cine vorbește! Maestrul hainelor de firmă! bombăni Francisc.
- Ia te uită! Se pare că și înțelegeți subtextul poeziei.
- Ce înseamnă subtext?
- E înțelesul ascuns al lucrurilor. Vă dau un alt exemplu, care are legătură cu poezia lui
Anton Pann. În cartea Homeric, autoarea Doina Ruști spune la un moment dat
povestea arbănașului2: „Era un om cât se poate de cu picioarele pe pământ, născut la
Ploiești, unde lumea nu stă să viseze aiurea. Ai lui l-au dat slugă la un negustor din
Vidin, iar în câțiva ani, considerând că învățase artele slugăriei, s-a întors în Valahia,
dându-se arbănaș, căci găsise în drumul său un arnăut mort ca prostul, pentru că băuse
prea mult, și-l dezbrăcase de haine. Cu uniforma acelui albanez, drumul vieții a fost
mai ușor, căci până la urmă haina îl face pe om, oricât ni s-ar părea de nedrept.”
- Prin urmare ambii avem dreptate?
- Da, Francisc, ambii – numeral colectiv.
- Ei, aici ai greșit. Ai uitat ce-am învățat într-a șaptea? Că e pronume nehotărât.
- Demonstrează!
- Știu eu!
- Spune, Maria.
- În manual și în „Gramatica limbii române pentru gimnaziu”, care prezintă
modificările aduse prin noua programă școlară, se specifică următorul lucru. Stai, că
acum găsesc, la pagina 181, mi-am notat. Uite:”Colectivele amândoi/amândouă,
tustrei/tustrele, câteștrei/câteștrele, ambii/ambele sunt interpretate ca pronume (și
adjective pronominale) nehotărâte. Din punct de vedere semnatic, cuvintele indică
mulțimi formate din două sau mai multe elemente privite global.”

2
arbănáș (arbănáși), s. m.(substantiv masculin) – înv. (învechit) albanez, din it.
(cuv. de origine italiană) albanese, fr. (cuv. de origine franceză) albanais. În ngr.
(limba neogreacă – greaca vorbită din sec. al XVI-lea până în zilele noastre), același
termen avea două pronunții diferite, din care s-au format două cuvinte diferite; din
prima formă provine rom. (cuv. de origine română) (înv.) arvanit, iar din ultima tc.
(cuv. de origine turcă) arnaut, de unde rom. arnăut, s. m. (albanez; scutier, paznic
personal). (DER 1958 – 1966)
- ... o lună jumate mai târziu, chicoti Patrick.
- Așa-i. Unii sunt neatenți la ore, alții ar putea să-și cumpere gramatica.
Se făcu liniște. Apoi se auzi glasul dulce al Ștefaniei.
- Acum chiar că nu mai înțeleg nimic. Până la urmă e bine sau nu să te îmbraci cu haine
de firmă?! Că eu numai așa am.
- O să vă ajute să vă lămuriți scheciul lui Sebastian.

9. Vizionați scheciul intitulat Haina (nu) îl face pe om de Sebastian Topan:

https://youtu.be/gNkAnc8g8H0
9.1. Comentați scheciul, identificând felul în care gândește personajul,
comportamentul greșit generat, modul în care este sancționat acesta și soluția
autorului. Pentru a realiza exercițiul, considerați personajul din scheci ca pe un
interlocutor și țineți cont de strategiile de ascultare activă: înţelegerea în context a
punctului de vedere exprimat de interlocutor și evaluarea celor spuse de acesta, în
relaţie cu propriile opinii.
9.2. Comparați modul în care apare ilustrată tema în textul lui Anton Pann și în
scheciul realizat de Sebastian Topan.
- identificarea temei pentru ambele tipuri de discurs
- identificarea a două asemănări și justificarea lor cu exemple
- identificarea a două diferențe și justificarea lor cu exemple
- respectarea părților compunerii

AUTOEVALUARE
Am rezolvat parțial cele cinci exerciții: da/nu
Am rezolvat corect exercițiul de vocabular (2): da/nu
Am rezolvat corect exercițiile de gramatică (1,3,8): da/nu
Am rezolvat corect exercițiul de rezumare (4): da/nu
Am rezolvat complet exercițiul de argumentare (5): da/nu
Am rezolvat complet și corect exercițiile (6,7,9): da/nu

REZOLVARE
1.
Cuvântul Secolul Limba din Sinonimele Formularea unei
în care a care a fost propoziții
apărut în împrumutat
limba
română
galant sec. al Limba politicos, Îmi plac băieții galanți,
XIX-lea franceză atent, care își oferă locul
(galant) plăcut, doamnelor în autobuz.
tandru,
darnic,
 generos
postav sec. a limba slavonă stofă Satul Chiperești a fost
XVIII- (slava veche (groasă, de întemeiat de către
lea postavŭ) lână) domnitorul Grigore
Ghica în secolul al
XVIII-lea, cu ocazia
înființării primei
Fabrici de Postav din
Moldova.

efendi sec. al limba turcă domn, Petreceam zile întregi

XVIII- (effendi) stăpân, la Balta-Liman... cu
lea învățător, Wefyk-efendi.
maestro (I. GHICA)

Cum am aflat informațiile?

Este foarte ușor de căutat orice informație pe Wikipedia. Ca să verificăm
corectitudinea acelei informații sau să o completăm, intrăm și pe alte enciclopedii on-
line, eventual în alte limbi. De asemenea, putem folosi DEX on-line. Acolo găsim nu
numai explicația, proveniența, dar și numele autorilor care-l folosesc și citate cu acel
cuvânt.
Exemplu
Găsim informația că s-au înființat ateliere în care se făcea stofa de lână (manufacturi
de postav) în 1764 la Chiperești, Iași și în 1766 la Pociovaliște, lângă București. De
aici tragem concluzia că termenul postav a intrat în limba română în sec. al XVIII-lea.

2. Alegeți cazul substantivului mesii (forma literară: mesei,) din structura -n fruntea
mesii: Genitiv.
3.
Cuvântul Partea de vorbire Funcția sintactică Ortografie (cum
și de ce se scriu
diferit)
(în fruntea) mesii substantiv comun circumstanțial de Cei doi i arată
loc forma de genitiv
a articolului
hotărât în forma
populară (ei>ii):
masă (N) –
mesei>mesii (G).
Messi substantiv Subiect Se scrie cu doi
propriu „s”, conform
ortografiei

4. 1.
Când privesc zilele de-aur a scripturelor române,
Mă cufund ca într-o mare de visări dulci și senine
Și în jur parcă-mi colindă dulci și mândre primăveri,
Sau văd nopți ce-ntind deasupră-mi oceanele de
stele,
Zile cu trei sori în frunte, verzi dumbrăvi cu filomele,
Cu izvoare-ale gândirii și cu râuri de cântări.
Văd poeți ce-au scris o limbă, ca un fagure de miere
Cichindeal gură de aur, Mumulean glas cu durere,
Prale firea cea întoarsă, Daniil cel trist și mic,
Văcărescu cântând dulce a iubirii primăvară,
Cantemir croind la planuri din cuțite și pahară,
Beldiman vestind în stihuri pe războiul inimic.
Liră de argint, Sihleanu – Donici cuib de-
nțelepciune,
Care, cum rar se întâmplă, ca să mediteze pune
Urechile ce-s prea lunge ori coarnele de la cerb;
Unde-i boul lui cuminte, unde-i vulpea diplomată?
S-au dus toți, s-au dus cu toate pe o cale nenturnată.
S-au dus Pann, fiul Pepelei, cel isteț ca un proverb.
Eliad zidea din visuri și din basme seculare
Delta biblicelor sfânte, profețiilor amare,
Adevăr scăldat în mite, sfinx pătrunsă de-nțeles;
Munte cu capul de piatră de furtune deturnată,
Stă și azi în fața lumii o enigmă nesplicată
Și vegheaz-o stâncă arsă dintre nouri de eres.
Bolliac cânta iubagul ș-a lui lanțuri de aramă;
L-ale țării flamuri negre Cârlova oștirea cheamă,
În prezent vrăjește umbre dintr-al secolilor plan;
Și ca Byron, treaz de vântul cel sălbatic al durerii,
Palid stinge- Alexandrescu sânta candel-a sperării,
Descifrând eternitatea din ruina unui an
4.2.
Numele scriitorilor care Numele scriitorilor
apar în poezia „Epigonii” înscris în istoria
literaturii
Cicindeal Dimitrie Țichindeal
Mumulean Barbu Paris Mumuleanu
Prale Ioan Prale
italiene.
.
Pe-un pat alb ca un lințoliu zace lebăda murindă,
Zace palida vergină cu lungi gene, voce blândă -
Viața-i fu o primăvară, moartea-o părere de rău;
Iar poetul ei cel tânăr o privea cu îmbătare,
Și din liră curgeau note și din ochi lacrimi amare
Și astfel Bolintineanu începu cântecul său.
Mureșan scutură lanțul cu-a lui voce ruginită,
Rumpe coarde de aramă cu o mână amorțită,
Cheamă piatra să învie ca și miticul poet,
Smulge munților durerea, brazilor destinul spune,
Și bogat în sărăcia-i ca un astru el apune,
Preot deșteptării noastre, semnelor vremii profet.
Iar Negruzzi șterge colbul de pe cronice bătrâne,
Căci pe mucedele pagini stau domniilor române,
Scrise de mâna cea veche a-nvățaților mireni;
Moaie pana în coloarea unor vremi de mult
trecute,
Zugrăvește din nou iarăși pânzele posomorâte,
Ce-arătau faptele crunte unor domni tirani,
vicleni.
Ș-acel rege-al poeziei, vecinic tânăr și ferice,
Ce din frunze îți doinește, ce cu fluierul îți zice,
Ce cu basmul povestește – veselul Alecsandri,
Ce-nșirând mărgăritare pe a stelei blondă rază,
Acum seculii străbate, o minune luminoasă,
Acum râde printre lacrimi când o cântă pe
Dridri.
Secolul în care au trait
XVII – XVIII
XVII – XVIII
XVII – XVIII
Daniil Daniil Scavinski XVII – XVIII

Văcărescu Ienăchiță Văcărescu XVIII

Cantemir Dimitrie Cantemir XVII – XVIII
Beldiman Alecu Beldiman XVIII-XIX
Sihleanu Alexandru Sihleanu XIX
Donici Alecu Donici XIX
Pann Anton Pann XIX
Eliad Ion Heliade Rădulescu XIX
Bolliac Cezar Bolliac XIX

Cârlova Vasile Cârlova XIX

Bolintineanu Dimitrie Bolintineanu XIX
Mureșan Andrei Mureșanu XIX
Negruzzi Costache negruzzi XIX
Alecsandri Vasile Alecsandri XIX
Eminescu Mihai Eminescu XIX

4.3. Versurile ilustrative din „Epigonii”:

anafora: „S-au dus toți, s-au dus cu toate pe o cale nenturnată./
S-au dus Pann, fiul Pepelei, cel isteț ca un proverb.”;
aliterația: „Urechile ce-s prea lunge ori coarnele de la cerb”;
hiperbola: „Ș-acel rege-al poeziei, vecinic tânăr și ferice”;

5. Scriitorul Mihai Eminescu îl numește pe Anton Pann cel isteț ca un proverb

arătând, prin utilizarea comparației cu proverbul, că acesta era considerat un om
înțelept.
6. Rezumat:
Pasul 1. Nastratin Hogea răspunde invitației la o nuntă și este așezat la colțul mesei.
Acesta merge la un prieten și-i cere haine potrivite, iar gazdele îl așază de acestă data
în capul mesei. Atunci, Nastratin își înmoaie mâneca hainei în mâncare. La întrebarea
nuntașilor referitor la comportamentul său, acesta explică că purtarea gazdelor diferă,
în funcție de felul în care este îmbrăcat.
Pasul 2. Titlul Haina mai mult e privită decât persoana cinstită face trimitere la
proverbul Haina face pe om. Cele două perechi de cuvinte puse în discuție de textul
literar sunt substantivele haina și persoana și adjectivele privită și cinstită. La fel ca
în fabulă, autorul atrage atenția asupra defectelor omenești – de a privi hainele și
dezinteresul pentru caracterul omului. Prin urmare, titlul atrage atenția asupra
diferenței dintre aparență și esență în comportamentele umane.
Pasul 3. Fixarea temei dezbaterii (moțiunii):
• Modul în care ești îmbrăcat influențează opinia publică.
• Vestimentația nu contează în menținerea relațiilor.
• Vestimentația potrivită evenimentelor aduce avantaje.
• Aparențele înșală.
 • Este mai avantajos să fii îmbrăcat frumos decât să fii învățat.
• Oamenii care se îmbracă bine sunt mai respectați decât cei îmbrăcați prost.
Pasul 10. Formularea informală pentru afirmația echipei afirmatoare „Preocuparea
pentru aparențe este mai mare decât cunoașterea valorii individului.” este că unii
oameni își aleg prietenii în funcție de îmbrăcămintea și bunurile acestora.

7. Textul literar scris de Anton Pann, intitulat Haina mai mult e privită decât
persoana cinstită, se referă la faptul că oamenii obișnuiesc să se lase induși în eroare
de aparențe. Titlul Haina mai mult e privită decât persoana cinstită face trimitere la
proverbul Haina face pe om. Cele două perechi de cuvinte puse în discuție de textul
literar sunt substantivele haina și persoana și adjectivele privită și cinstită. La fel ca
în fabulă, autorul atrage atenția asupra unor defecte omenești: privirea asupra hainelor
și dezinteresul pentru caracterul omului. Prin urmare, titlul atrage atenția asupra
diferenței dintre aparență și esență în comportamentele umane.
Pentru a înțelege mesajul transmis de autor cititorului din toate timpurile, este
redată una dintre întâmplările prin care trece personajul care este un înțelept –
probabil unul dintre pelerinii la locurile sfinte și totodată un învățat (un hoge).
Nastratin Hogea răspunde invitației la o nuntă și este așezat la colțul mesei. Acesta
merge la un prieten și-i cere haine potrivite, iar gazdele îl așează de acestă data în
capul mesei. Atunci, Nastratin își înmoaie mâneca hainei în mâncare. La întrebarea
nuntașilor referitoare la comportamentul său, acesta explică că purtarea gazdelor
diferă în funcție de felul în care este îmbrăcat.
Totodată, din text reiese și caracterizarea prin antiteză cu Nastratin Hogea a
nuntașilor, care acordă atenție doar invitaților bine îmbrăcați, ce onorează nunta prin
ținuta corespunzătoare și, probabil, prin dar, dovedind că sunt superficiali: „Nuntașii
astfel văzându-l nici în seamă nu-l băga,/ Ci pe cei cu haine scumpe să trateze alerga”.
Aceștia au parte de o învățătură transmisă prin comportamentul și apoi replica lui
Nastratin: „De aceea și eu blana să mănânce o poftesc,/ Căci văz toți privesc la haine,
iar persoana n-o cinstesc”. Din text se desprinde ideea că gestul de a veni la nuntă „ca
sărac biet îmbrăcat” a fost unul premeditat. În acest fel, invitatul urmărea să verifice
calitatea nuntașilor.
Nastratin Hogea se aseamănă cu un alt cunoscut personaj al literaturii
universale, Esop, creatorul fabulei ca specie litarară, care urmărește redarea defectelor
umane prin utilizarea alegoriei (atribuindu-le animalelor sau obiectelor).

8. Căciula, atât de mult plânsă, n-a mai fost găsită1 vreodată, [deși nu era2 prea
departe], /ci/ era3 în cotețele lui Tudorici, [unde ajunsese4 cuibar pentru o găină
pestriță.]
Pasul 1: Subliniem predicatele și împărțim fraza în propoziții (câte predicate, atâtea
propoziții):
Am identificat 4 predicate, deci 4 propoziții.
Pasul 2: Identificăm elementele de relație (conjuncții coordonatoare/care leagă și
subordonatoare/ care introduc o propoziție):
Conjuncția coordonatoare este ci, iar elementele subordonatoare sunt deși (conjuncție
concesivă compusă cu elemente sudate) și unde (adverb relativ).
Pasul 3. Identificați felul subiectului pentru fiecare propoziție:
Subiectul este exprimat în propoziția 1.
Subiectul este neexprimat, inclus (verbul este la pers. I sau a II-a), în nicio propoziție.
Subiectul este neexprimat, subînțeles (verbul e la pers. a III-a), în propozițiile 2, 3, 4.
Pasul 3: Analizăm cuvintele ținând cont de propoziția din care fac parte:

• „Căciula, atât de mult plânsă, n-a mai fost găsită vreodată”

Cuvântul Partea de Funcția Valoarea Categoriile gramaticale
analizat vorbire cu care sintactică morfologică identificate: gen, caz,
se află în nr., grad de comparație,
relație mod, timp, persoană,
construcții active,
pasive, reflexive
căciula n-a fost găsită subiect substantiv genul fem., numărul
comun (art. sg., cazul N,
hotărât cu
articolul „a”)
atât de căciula atribut adjectiv genul fem., numărul sg,
mult adjectival provenit din cazul N, gradul de
plânsă verb la comparație superlativ
participiu absolut
n-a fost căciula predicat verb modul indicativ, timpul
găsită verbal predicativ perfect compus, pers. a
III-a, nr. sg., construcție
pasivă
mai n-a fost găsită fără adverb invariabil
funcție aspectual (v.
sintactică GLR pentru
gimnaziu,
p.199)
vreodată n-a fost găsită circ.de adverb de Invariabil
timp timp

• „deși nu era prea departe”

Cuvântul Partea de Funcția Valoarea Categoriile gramaticale
analizat vorbire cu sintactică morfologică identificate
care intră în
relație
deși - - conjuncție -
subordonatoare
concesivă
nu era - predicat verb predicativ modul indicativ, timpul
verbal imperfect, pers. a III-a,
(era=se afla) nr. sg., construcție
activă,
prea nu era circumstanțial adverb de loc gradul de comparație
departe de loc superlativ absolut

• „ci era în cotețele lui Tudorici”

Cuvântul Partea de Funcția Valoarea Categoriile
analizat vorbire cu sintactică morfologică gramaticale
care intră în identificate
relație
ci - - conjuncție -
coordonatoare
adversativă
era predicat verbal verb predicativ modul indicativ,
(era = se afla) timpul imperfect, pers.
a III-a, nr. sg.,
construcție activă.
(în) verbul circumstanțial substantiv genul neutru, nr. pl.,
cotețele presupus din de loc comun, cazul Ac.(+ prepoziția
propoziția (+ articolul simplă „în”)
eliptică hotărât „le”)
lui cotețele atribut substantiv gen masculin, nr. sg.,
Tudorici substantival propriu cazul G.
genitival (articulat cu
articolul
hotărât „lui”
proclitic/
antepus
cuvântului)

• „unde ajunsese cuibar pentru o găină pestriță.”

Cuvântul Partea de Funcția Valoarea Categoriile
analizat vorbire sintactică morfologică gramaticale
cu care identificate
intră în
relație
unde - - conjuncție -
subordonatoare
provenită din
adverb relativ
ajunsese - predicat verb copulativ modul indicativ,
(cuibar) nominal, timpul mai mult ca
perfect, pers. a III-a,
nr. sg., construcție
activă
cuibar ajunsese nume substantiv genul neutru, nr. sg.,
predicativ comun cazul N,
(nearticulat)
pentru o găină cuibar atribut subst. substantiv genul feminin, nr. sg.,
prepozițional comun cazul Ac. (+ prep.
(articulat pentru)
nehotărât cu
art. „o”)
pestriță găină atribut adjectiv genul feminin, nr. sg.,
adjectival propriu-zis cazul Ac. (se acordă în
gen, număr și caz cu
substantivul
determinat)

9.1. Personajul este un băiat timid, care crede că nu este plăcut de fete din cauză că nu
are haine de firmă. Acesta își cumpără haine care le imită pe cele de firmă, dar apoi
renunță la ele sperând că va fi plăcut pentru ceea ce este el, dar își pierde
popularitatea. De fapt, băiatul nu are încredere în sine. În urma experienței trăite, el
află că poți deveni tu însuți prin cultură, aceasta fiind simbolizată de carte.
9.2. Cele două tipuri de discurs, unul scris, aparținând scriitorului Anton Pann și unul
rostit, aparținând vlogger-ului Sebastian Topan, realizate în secole diferite – secolul
XIX, respective secolul XXI, ilustrează acceași temă: modul în care societatea
modifică percepția omului despre sine.
Asemănările constau în faptul că ambele texte pun în lumină diferența dintre
caracterul omului și aparența creată de acesta prin îmbrăcăminte, fapt care reiese încă
din titlurile „Haina mai mult e privită decât persoana cinstită” de Anton Pann și „Cum
(nu) face haina pe om” de Sebastian Topan. De asemenea, se observă scopul
moralizator al textului lui Anton Pann și al scheciului, prin care se transmite
cititorului, respectiv spectatorului, că este mai important caracterului omului decât
înfățișarea acestuia și că percepția societății este una greșită, așa cum reiese din
versul: „Căci văz toți privesc la haine, iar persoana n-o cinstesc” (Anton Pann).
Deosebirile reies din abordarea diferită. Anton Pann spune povestea lui
Nastratin Hogea, un învățat legendar, care vine la o nuntă îmbrăcat modest și este
tratat prost, iar după ce își schimbă vestimentația cu una bogată este tratat ca un
oaspete de onoare. În finalul narațiunii, acesta își pedepsește gazdele prin
comportament (înmoaie mâneca hainei de blană în mâncare) și prin cuvintele rostite.
În scheci, actorul joacă rolul unui adolescent fascinat de hainele de firmă, iar finalul
discursului său stă sub semnul alegerii (liberului arbitru): s-ar putea ca haina să facă
sau să nu-l facă pe om – totul depinde de alegerile acestuia.
Prin urmare, cele două texte, unul scris de un autor al secolului al XIX-lea și
celălalt înregistrat și jucat de un actor al secolului XXI pe baza unui scenariu redactat
anterior, dezvoltă aceeași temă, pe care o ilustrează scoțându-se în evidență aspecte
comune și diferite, ale căror implicații țin de modul în care este privită relația omului
cu societatea.
EVALUARE

Dacă ai rezolvat corect exercițiile, înseamnă că lucrezi cu atenție și răbdare.

Dacă ai rezolvat toate exercițiile în afara compunerii, înseamnă că acela este
punctul tău slab, pe care trebuie să insiști.
Dacă ai rezolvat parțial sau greșit unul sau mai multe exerciții, atunci trebuie
să reiei exercițiile nerezolvate complet și să le compari cu răspunsurile. Este
foarte important să afli ce probleme de vocabular, gramatică, rezumare sau
argumentare nu cunoști sau dacă modul tău de rezolvare nu este corespunzător
cerințelor date și să insiști până înțelegi.