Promo Gabriel Viii 2023 Nu

MODELE DE TESTE DUPĂ NOUL MODEL DE EVALUARE NAȚIONALĂ, PENTRU CLASELE:
A VI-A, A VII-A ȘI A VIII-A / MESAJ PROMO
STIMAȚI COLEGI!
ÎN PERIOADA 09 IANUARIE 2023 - 15 IUNIE 2023, PUTEȚI ACHIZIȚIONA PACHETUL

PROMOȚIONAL EVALUAREA NAȚIONALĂ DUPĂ NOUL MODEL PENTRU
CLASELE VI-VIII CE SE STUDIAZĂ ÎN ANUL ȘCOLAR 2022-2023:
 EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU CLASA A VIII-A, CULEGEREA CONȚINE 39 DE TESTE

MODEL MEN, PLUS TESTE REZOLVATE/PREȚ 30 DE LEI
 EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU CLASA A VII-A, CULEGEREA CONȚINE 30 DE TESTE

MODEL MEN, PLUS TESTE REZOLVATE/PREȚ 30 DE LEI
 EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU CLASA A VI-A, CULEGEREA CONȚINE 30 DE TESTE

MODEL MEN, PLUS 15 MODELE DE TESTE PENTRU OLIMPIADĂ/PREȚ 25 DE LEI
 MODELE DE TESTE PENTRU OLIMPIADĂ CLASELE V-VIII/ PREȚ 25 DE LEI
 SUGESTII DE RĂSPUNSURI IN FORMAT PDF LA MODELELE DE TESTE PENTRU EVALUAREA NAȚIONALĂ

 MODELE DE TESTE PENTRU LICEELE MILITARE ȘI TESTE GRILĂ RECAPITULATIVE PENTRU CLASELE V-VIII
LA COMENZILE PESTE 30 DE CĂRTI – EVALUAREA NAȚIONALĂ, PRIMIȚI GRATIS IN FORMAT PDF PE WhatsApp, SUGESTIILE
DE RĂSPUNSURI LA MODELELE DE TESTE-EVALUARE NAȚIONALĂ CLASA A VIII-A, TESTE PENTRU LICEELE MILITARE ȘI TESTE
GRILĂ DE GRAMATICĂ RECAPITULATIVE PENTRU CLASELE V-VIII.
VĂ MULȚUMIM FRUMOS PENTRU COLABORARE. AȘTEPTAM COMENZILE

DUMNEAVOASTRĂ LA NUMĂRUL DE TELEFON. 0731 982 278
VĂ DORIM Mult succes!
Editura Gabriel
LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU CLASA A VIII-A
Valentina Șandru, Lenuța Tanef,Mirela Stancu, Mădălina Stancu
Format 17x25, 250 de pagini
Preț: 30 lei
REDUCERI
Între 33 și 70 exemplare 71 exemplare
Începând cu
Reducere 3 lei/exemplar Reducere 5 lei/exemplar
LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

L
EVALUARE NAȚIONALĂ PENTRU CLASA A VII-A
Mirela Stancu, Daniela Toma, Nadia Șutelcă, Lenuța Tanef
Format 17x25, 268 de pagini
Preț: 30 lei
Reduceri
Între 33 și 70 exemplare Începând cu71 exemplare
Reducere 3 lei/exemplar Reducere 5 lei/exemplar
LIMBA ȘI LIMBA ȘI
LITERATURA LITERATURA
ROMÂNĂ ROMÂNĂ
EVALUAREA MODELE DE TESTE
NAȚIONALĂ PENTRU PENTRU OLIMPIADĂ
CLASA A VI-A CLASELE V-VIII
Valentina Șandru, Lenuța Tanef, Raluca Hănsă, Corina Lungu,
Mirela Stancu, Ileana Ruscu Mirela Stancu
Format 17x25, 230 pagini Format 17x25, 230 pagini
Preț: 25 de lei
Preț: 25 lei
Reduceri
Reduceri
MODELE DE TESTE PROPUSE, după Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
COORDONATOR: ANDREEA ARTAGEA

MIRELA STANCU  CORINA LUNGU  LENUȚA TANEF  FLORI BĂLAȘA
MĂDĂLINA STANCU  VALENTINA ȘANDRU  ALINA VANCICA
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
EVALUAREA NAȚIONALĂ
VARIANTE DE TESTE DUPĂ MODELUL
MINISTERUUI EDUCAȚIEI ȘI
CERCETĂRII PENTRU CLASA A VIII-A
AUXILIAR APROBAT MEN PRIN ORDINUL
3022 DIN 08.01.2018, POZIȚIA 712
1
Lucrare elaborată în conformitate cu Programa pentru Evaluarea

Naţională,aprobată de Ministerului Educației și Cercetării ,și de Centrul
Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Referent ştiinţific: Prof. Dr. OCTAVIAN SOVIANY

Autori: Prof. MIRELA STANCU
Prof. VALENTINA ȘANDRU
Prof. CORINA LUNGU
Prof. LENUȚA TANEF
Prof. MĂDĂLINA STANCU
Prof. FLORI BĂLAȘA
Prof. ALINA VANCICA
Tehnoredactare și copertă: Florina Gavrilă
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

MĂDĂLINA STANCU,
Limba şi literatura română: Evaluarea Naţională – modele de
teste pentru clasa a VIII-a / Lenuța Tanef, Alina Vancica, Mirela
Stancu, Valentina Șandru, Corina Lungu, Flori Bălașa - Bucureşti:
Editura Gabriel 2005, 2022.
ISBN 978-606-8177-81-6
I. Lenuța Tanef
II. Alina Vancica
III. Mirela Stancu
IV. Valentina Șandru
V. Corina Lungu
VI. Flori Bălașa
Pentru comenzi: EDITURA GABRIEL 2005

Telefon: 0731.982.278
0767.644.234
E-mail: edituragabriel2005@yahoo.com
Site: www.edituragabriel.ro
2
Argument
Lucrarea de faţă, LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ / Evaluarea

Naţională – Modele de teste pentru clasa a VIII-a, se doreşte a fi un material
auxiliar pentru manualele alternative, conceput pentru a-i ajuta pe elevi în
aprofundarea noţiunilor de teorie literară, stilistică, gramatică şi comunicare.
Materialul este conceput în conformitate cu conţinuturile şi noile orientări
metodologice din prevederile elaborate de Centrul Naţional de Evaluare şi
Examinare, care a realizat Programa pentru Evaluarea Naţională pentru elevii
clasei a VIII-a, în vederea pregătirii elevilor pentru susţinerea probei de limba şi
literatura română.
Lucrarea a adoptat şi a transpus aspecte teoretice şi practice, temeinic şi
convingător motivate, ce orientează studiul limbii române din viziunea
comunicativ-pragmatică, prin abordarea funcţională şi aplicativă a cunoştinţelor, cu
un grad mediu de dificultate, dar propunând şi numeroase aplicaţii de creativitate.
De asemenea, testele au fost consecvent alcătuite pentru evaluarea competenţelor
generale: receptarea mesajului scris (înţelegerea unui text literar sau nonliterar,
pornind de la cerinţele date, sesizarea corectitudinii şi a valorii expresive a
categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi a
categoriilor semantice studiate, a ortografiei şi a punctuaţiei) şi redactarea
diverselor texte, cu exprimarea argumentată a unui punct de vedere, pornind de la
textul literar sau nonliterar suport (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea
sumară a unor secvenţe, identificarea ideilor principale, exprimarea unui punct de
vedere privind ideile, punctele de sprijin indicate sau structurarea textului etc.).
Considerând acest material un suport important pentru elevii de clasa a
VIII-a, le dorim mult succes şi rezultate deosebite la probele pe care urmează să le
susţină, în vederea înscrierii în învăţământul liceal.
Autorii
3
4
PARTEA
APLICATIVĂ
MODELE DE TESTE
5
VARIANTA NR. 1
SUBIECTUL I 70 de puncte
Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde cerințelor
formulate.
Textul 1
Tigrii intrau în arenă unul câte unul. Pasul lor era mlădios pe nisip. Moale,
catifelat, fără vuiet. Nu ridicau nici în dreapta, nici în stânga ochii lor galbeni ca de
sticlă.
După gratii, mulţimea din staluri privea cu răsuflarea înfiorată de teamă şi
de nerăbdare. Dar pentru tigrii de Bengal nu se afla pe lume această mulţime. Nu
merita nici o privire. Pentru dânșii, acum o singură făptură omenească era: femeia
din mijlocul arenei, înfăşurată în rochia cu solzi aurii şi cu pietre scânteietoare.
Ochii ei luceau tot aşa de arzători ca ochii tigrilor. Numai că ochii verzi ai
femeii erau poruncitori şi neînduraţi, pe când în ochii fiarelor se citea o mare şi
istovită supunere. Privirile lor se căutau, se aşteptau, se întâlneau. Era destul atât ca
să se înţeleagă. Ochii femeii străpungeau; ochii fiarelor coborau în pământ. În mâna
întinsă se legăna un bici cu canaf de mătase. Vârful biciului arăta locul fiecăruia:
— Tu aci!... Tu dincoace!... Tu dincolo!... Iar tigrii îşi luau fiecare locul
ştiut, fără împotrivire, înaintând cu paşii lor de gumă, balansându-și cozile grele şi
lungi. Şase mingi uriaşe de lemn se aflau înşirate de o parte. Şase de cealaltă
parte.Tigrul pipăia cu laba rotundul lemnului. Se înălţa cu o zvâcnire uşoară şi lină.
Se aşeza ca o pisică pe vârful unui stâlp de poartă. Pe urmă aştepta rândul celorlalţi.
Căsca. Îşi zbârlea mustăţile ţepoase, arăta cerul gurii şi colţii. În inima privitorilor
tremura un fior.
Toţi ştiau că, într-o singură clipă, dinţii aceştia tăioşi şi puternici, labele cu
ghearele de fier ar putea sfâşia, ca pe un pui de vrabie, pe femeia cu rochie. Numai
cu atât ea prefăcea doisprezece tigri de Bengal în douăsprezece pisici blânde şi
ascultătoare.
— Toată puterea îmblânzitoarei e în ochi! vorbi un domn bătrân, chiar în
faţa gratiilor, către nepoţica de alături. Dacă privirea slăbeşte o singură dată, dacă
tigrii simt că dresorul se gândește în altă parte sau că îl prinde frica, atunci toţi se
năpustesc şi...
— Eu mă tem! Nu vreau să vorbeşti aşa... Mă tem! şopti copila,
strângându-se de braţul bunicului.
— Ssst! Linişte... Toţi au tăcut. Dar miss Ellian surâdea. Aşa o chema.
Miss Ellian surâdea nepăsătoare. În mijlocul sălbăticiunilor se afla singură. Fără
nici o armă. Atât doar: un bici cu şfichi de mătase şi privirea ei.
(Cezar Petrescu , Fram Ursul Polar)
6
Textul 2
Puterea și caracteristicile maiestuoase ale acestor tigri le-au făcut să fie apreciate
la nivel național. În zilele anterioare existau opt subgrupuri de tigri. Cu toate
acestea, trei au dispărut. Au rămas doar cinci. Fiecare dintre ei are propriul nume
științific. De exemplu, Tigerul indian (Panthera Tigris) este și un animal național
din India Bangladesh. În timp ce, tigrul malayan (Panthera Tigris Malayensis) este
animalul național al Malaeziei. Mai mult, animalul național din Coreea de Sud este
Tigrul Siberian (Panthera Tigris Atlantica). Nu numai în India, ci și tigrii pot fi
observați în țări SAARC, cum ar fi Bangladesh, Bhutan, China și Birmania. India a
luat măsuri adecvate pentru a restabili populația de tigri.
India este singurul loc în care puteți vedea tigri care trăiesc în pustie. Mai mult,
prin amabilitatea conservatorilor, jalnicul număr de Tigri Bengali Regali sau Tigru
Indian s-a îmbunătățit. Proiectele de conservare a tigrilor sunt în plină desfășurare.
Mai mult, SAVE TIGERs a devenit o prioritate absolută. În plus, activitățile ilegale
precum vânătoarea, comerțul cu piele, braconajul etc. împotriva animalelor sunt
interzise complet. Orice vătămare a animalelor este considerată jignitoare, activiștii
pentru bunăstarea animalelor sunt destul de activi în zilele noastre. Nu numai Tigrii
Indieni, ci și celelalte locuri unde pot fi văzuți regii junglei.
În 1969, World Wildlife Fund India a fost fondat pentru a preveni daunele și a
asigura viața viitoare a naturii, precum și a oamenilor. Cu toate acestea, în 1987,
și-au schimbat numele în World Wide Fund for Nature India. Mai mult, în 1973,
WWF India a ales Sundarban pentru dezvoltare sau prioritate. Sundarban este o
deltă în India, cu o mulțime de biodiversitate. Mai mult decât atât, numărul
varietății aproape dispărute de tigri regali din Bengal s-a îmbunătățit în ultima
vreme.
(www.yoair.com/ro/blog/majestic-royal-bengal-tigers-of-the-sundarbans/
A. Scrie răspunsul pentru cerințele de mai jos cu privire la textul dat.
1. Notează, din textul 2, doi termeni din câmpul lexical al țărilor. 2 puncte
2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile

din textul 1.
Miss Ellian se prezenta în fața publicului cu
a. 12 pisicuțe.
b. 12 tigri.
c. nu este precizat.
d. 6 tigri.
Răspuns corect: 2 puncte
7
3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informaţiile

din textul 1.
Ca să îmblânzească tigrii, femeia
a. îi lovea cu biciul.
b. cu recompense.
c. cu o privire covingătoare.
d. le spunea poezii .

din textul 2.
Numele științific al tigrului Malayan
a. Panthera Tigris Atlantica.
b. Panthera Tigris.
c. Panthera Tigris Malayensis .
d. Panthera Tigris Malayanisia.
5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili dacă este adevărat sau fals,
bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte
Textul 1
Enunț Adevărat Fals
Tigrii erau înșirați câte trei pe un rând.
Nepoțica se ascunde în brațul bunicului.
Îmblânzitoarea purta un costum închis la culoare pentru a
nu deranja privirea tigrilor.
Textul 2
În zilele noastre, există până la 6 subgrupe de tigri.
India este singurul loc în care putem găsi tigri care trăiesc
în pustiu.
În 1996, World Wildlife Fund India a fost fondat pentru a
preveni daunele și a asigura viața viitoare a naturii,
precum și a oamenilor
6. Transformă următoarele două replici în vorbire indirectă. 6 puncte

,,— Toată puterea îmblânzitoarei e în ochi! vorbi un domn bătrân, chiar în faţa
gratiilor, către nepoţica de alături. Dacă privirea slăbeşte o singură dată, dacă
tigrii simt că dresorul se gândeşte în altă parte sau că îl prinde frica, atunci toţi se
năpustesc şi...
— Eu mă tem! Nu vreau să vorbeşti aşa... Mă tem! şopti copila strângându-se de
8
braţul bunicului.‘‘
7. Prezintă, în cel puţin 30 cuvinte, un element de conținut comun celor două texte
date, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte
8.Crezi că poți influența atitudinea oamenilor din jurul tău prin modul în care îi
privești? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând textul 1.
6 puncte
9. Asociază fragmentul din „Fram Ursul Polar” de Cezar Petrescu cu un alt text
literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de
cuvinte, o valoare culturală comună, prin referire la câte o secvență relevantă din
fiecare text. 6 puncte
B. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.
1 . Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Sunt despărțite corect ambele cuvinte din seria:
a. ascul-tă-toare, ma-ies-tu-os
b. as-cul-tă-toa-re, ma-ies-tuos
c. a-scul-tă-toa-re, ma-ie-stu-os
d. as-cul-tă-toa-re, ma-ies-tu-os
2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Seria care conține doar cuvinte derivate este:
a. douasprezece, ascultătoare, nepăsătoare.
b. douasprezece, zvacnire, tigrii.
c.vrabie, cozile, ascultatoare.
d.nepăsătoare, ascultătoare, zvâcnirea.

Cuvântul ,,a reflecta” este utilizat corect în enunțul:
a. Oglinda reflectează chipul meu.
b. Dresorul reflectează la următoarea manevră.
9
c. El reflectă încă asupra problemei.

d. Salcia se reflectează în clarul apei.

Sinonimele potrivite pentru cuvintele subliniate în fragmentul: După gratii,
mulţimea din staluri privea cu răsuflarea înfiorată de teamă şi de nerăbdare. Dar
pentru tigrii de Bengal nu se afla pe lume această mulţime. sunt:
a. terase, dispărea.
b. gradene, nu exista.
c. balcoane, exista.
d. loje, nu se găsea.
5. Selectează, din fragmentul următor, trei verbe aflate la timpuri diferite, pe care le
vei preciza: ,, Se înălţase cu o zvâcnire uşoară şi lină. Se aşeză ca o pisică pe vârful
unui stâlp de poartă. Pe urmă aştepta rândul celorlalţi. Căscă. Și-a zbârlit
mustăţile ţepoase....” 6 puncte
Verbul selectat Timpul verbului selectat
6. Alcătuiește un enunț asertiv, în care substantivul comun „tigru” să fie în cazul

genitiv (1) și un enunț interogativ, în care substantivul „privirea” să aibă funcția
sintactică de complement indirect (2). 6 puncte
(1)
(2)
10
7. Scrie atenționarea ta pentru un prieten, față de pericolul pe care îl presupune

întâlnirea cu un tigru sub forma unei fraze alcătuite dintr-o propoziție principală și o
propoziție subordonată atributivă. 6 puncte
8. Enunțul următor reprezintă mesajul primit de un scriitor pe o rețea socială.

Rescrie-l, corectând greșelile de orice natură! 6 puncte
Da de sigur că putem înnota înpreună. Trebuie doar să-mi spui când vrei ca să
mergem. Scriemi când ai timp.
SUBIECTUL AL II-LEA 20 de puncte

Scrie un text de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinți mesajul/o
semnificație a textului selectat din „Fram Ursul Polar” de Cezar Petrescu.
În redactarea textului:
 vei preciza mesajul/o semnificație a textului, prin referire la temă;
 vei prezenta două argumente potrivite, valorificand textul dat;
 vei menționa o emoție exprimată/un sentiment exprimat în textul epic,
justificându-ți alegerea.
 vei avea un continut adecvat cerinței;
Punctajul pentru compunere se acordă astfel:

 conținutul compunerii – 12 puncte
 redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct;
coerența textului– 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct;
corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct;
proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; respectarea normelor de ortografie –
1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitate – 1 punct)
11
VARIANTA NR. 2
formulate.
Textul 1
Şeful oftă.
- Ascultă, Tibbe, zise el. Îmi place de tine. Eşti un tânăr de ispravă şi te pricepi să
povesteşti. Dar noi lucrăm aici la un ziar. Iar un ziar trebuie să aducă noutăţi.
- Dar deja publicăm atât de multe noutăţi, spuse Tibbe. Războaie şi altele
asemenea. Şi crime. M-am gândit că oamenilor le-ar plăcea să citească câteodată şi
ceva despre pisici şi frunze.
— Nu, Tibbe. Nu mă înţelege greşit, nu trebuie să scrii despre crime sau jafuri de
bănci. Însă un orăşel ca al nostru e plin de mici noutăţi. Dacă ştii să le găseşti. Dar ţi-am
spus de nenumărate ori: eşti prea timid. Nu ai curaj să abordezi oamenii. Nu îndrăzneşti
niciodată să întrebi ceva. Se pare că te simţi în largul tău doar cu pisicile.
Tibbe tăcu din nou, pentru că aşa era. Era timid. Şi, mai ales dacă lucrezi la
ziar, nu ai voie să fii timid. Trebuie să ai curaj să abordezi pe oricine. Trebuie să ai
curaj să te duci la ministru chiar dacă e în cadă. Şi să întrebi fără frică: „Ia spuneţi,
ce aţi făcut azi-noapte?”
Un bun ziarist îndrăzneşte să facă aşa ceva. Nu şi Tibbe.
- În fine, zise redactorul-şef. Îţi mai dau încă o şansă. De acum înainte scrii
articole în care se găsesc noutăţi. Mâine la amiază mi-l dai pe primul. Şi tot aşa, de
câteva ori pe săptămână. Şi dacă asta nu merge...
Tibbe înţelese. Atunci îşi pierdea slujba.
- La revedere, Tibbe.
- La revedere, domnule.
Iar acum mergea pe stradă. Ploua rar şi totul era gri. Tibbe se plimba cu paşi
grei prin oraş. Se uita înjur la tot şi era atent la toate. Unde erau noutăţile?
Văzu maşini. Maşini care circulau, maşini care erau parcate. Câţiva trecători şi,
ici şi colo, o pisică. Dar nu mai avea voie să scrie despre pisici. Într-un sfârşit se aşeză,
teribil de obosit, pe o băncuţă din piaţa Groenmarkt, sub un pom unde era încă uscat.
Pe bancă mai stătea cineva. Şi acum văzu Tibbe cine era: fostul lui învăţător,
domnul Smit.
- Ia te uită, spuse domnul Smit. Ce bine îmi pare să te revăd! Am auzit că lucrezi la
ziar. Întotdeauna am crezut că vei ajunge să lucrezi la un ziar. Îţi merge excelent, aşa-i?
Tibbe înghiţi în sec şi zise:
- Da, e în regulă.
- Când erai elev, scriai întotdeauna compuneri admirabile, spuse domnul
Smit. M-am gândit eu că vei ajunge departe. Da, scrii excepţional de bine.
- Ceva noutăţi n-aveţi? întrebă Tibbe.
Domnul Smit îl privi un pic jignit.
- Ai devenit chiar atât de arogant? întrebă el. Dacă eu îţi spun: „Scrii foarte
bine”, tu mă întrebi: „Ceva noutăţi n-aveţi?”... nu e frumos din partea ta.
12
- O, dar nu asta am vrut să spun! strigă Tihh înroşindu-se.

Vru să-i explice, dar se opri. În apropiere se auzi lătrat furios. Amândoi îşi
întoarseră privirea. Un câine lup mare alerga ca un nebun după ceva. Nu vedeau
bine ce era acel ceva. Dispăru între maşinile parcate, iar câinele se repezi pe urmele
lui. Imediat după aceea se auzi un foşnet puternic dintr-un ulm înalt.
- Pisică, spuse domnul Smit. S-a suit în copac.
- Chiar era o pisică? spuse Tibbe. Era atât de mare Şi s-a auzit ceva ca un
fluturat de aripi. Părea mai de grabă o ditamai pasărea. O barză, sau aşa ceva.
- Nu există berze alergătoare, spuse domnul Smit.
- Nu, dar s-a auzit un fluturat. Ce fel de pisică flutură din aripi?
Se duseră să se uite.
Câinele era sub copac şi lătra furios în sus. Încercară să vadă ce era acolo
sus, între crengi. Dar pisica se pitise bine. Asta dacă era o pisică.
- Vino aici, Ares! strigă cineva după câine. Ares! Aici!
Un domn cu o lesă în mână se apropie. Prinse lesa de zgarda câinelui şi
începu să tragă.
- Grrr... făcu Ares.
Se lăsă târât pe asfalt, încordându-și cele patru labe o vreme, Tibbe și domnul
Smit, mai priviră cercetător în sus. Și văzură ceva, sus de tot, între frunzele noi.
Un picior. Un picior cu un ciorap elegant și un pantof de lac.
- Cerule, este o domnișoară! spuse domnul Smit.
- Cum se poate? zise Tibbe. Și atât de sus. Cum de-a ajuns acolo așa repede?
Se iți și un cap. Un cap temător, cu ochi mari, speriați și cu o coamă de păr roșcat.
- A plecat? strigă ea.
- A plecat! Veniți! zise Tibbe.
- Mi-e frică, se plânse domnișoara. Sunt atât de sus.
Tibbe privi în jurul lui. Alături era parcată o dubiță.
Se urcă cu grijă pe plafonul mașinii și întinse mâna cât putu de mult.
Sprijinindu-se în mâini și în picioare, domnișoara începu să se târască spre capătul
crengii. Apoi își dădu drumul pe o creangă mai de jos și îl apucă pe Tibbe de mână.
Și acum se dovedi nemaipomenit de agilă. Dintr-un singur salt ajunse pe
plafonul dubiței și mai făcu unul și ajunse în stradă.
- Mi-a căzut valizuța, spuse ea. E pe-aici pe undeva?
Domnul Smit i-o ridică de pe jos. Căzuse în rigolă.
- Poftiți, spuse el. Iar costumașul dumneavoastră s-a murdărit un pic.
Domnișoara își scutură fusta de praf și frunze și spuse:
- Era un câine atât de mare… nu mă pot abține, trebuie să mă urc în pom
când văd un câine. Mulțumesc încă o dată.
Tibbe vru s-o reţină și s-o întrebe ceva, fiindcă își aminti dintr-odată de
articolul său... asta era totuşi ceva deosebit despre care să scrie. (...)
„Poate totuşi reuşesc să scriu ceva despre domnişoara aia ciudată”, îşi zise el.
Şi începu.
Astăzi după-amiază, în jurul orei cinci, în piaţa Groenmarkt, o domnişoară a
fost urmărită de un câine-lup. Panicată, s-a căţărat într-unul dintre ulmii cei înalţi,
până sus în vârf. Văzând că nu mai are curaj să coboare, i-am oferit o mână de
13
ajutor. După care domnişoara şi-a continuat drumul şi s-a strecurat într-o grădină
printre zăbrelele unui gard.
Tibbe citi textul. Era un articol foarte scurt. Şi avu sentimentul că şeful lui îi
va spune: „Este iarăşi despre o pisică.”
( Annie M. G. Schmidt, Domnișoara Miau)
Textul 2
A. Privite, cărţile par nespus de sfioase. Ele nu vin niciodată spre tine. Ca într-o
medievală iubire, tu trebuie, întotdeauna, să le cauţi şi să te duci către ele. Fiinţa lor
este aşteptare pură. Le va deschide cineva pentru a le face, astfel, să înceapă să fie?
(Gabriel Liiceanu, Dans cu o carte, articol din "România literară", nr. 17,
2000)
B. Românii spun că au citit cel puţin o carte în ultimele 12 luni . Cât despre
consumul cultural, 44,3% din respondenţi au declarat că au citit în ultimele 12 luni
o carte, 19% au vizitat monumente istorice, 16,9% au mers la teatru, operă sau
concerte de muzică clasică şi 15,2% au vizitat un muzeu sau o galerie de artă.
42,1% reprezintă însă non-răspunsuri.
( SONDAJ Mai puţin de jumătate dintre români au citit o carte în ultimele 12
luni, în Adevărul)
1. Notează două teme pe care le abordează Tibbe în ziar, în afară de războaie.

2 puncte

din textul 1.
Când era elev, Tibbe scria întotdeauna
a) despre crime sau jafuri de bănci.
b despre maşini care erau parcate.
c) compuneri admirabile.
d) despre pisici.
Răspunsul corect: 2 puncte
14

din textul 1.
Sus, între crengile ulmului, Tibbe descoperă
a) o pisică.
b) o pasăre.
c) o barză.
d) o domnișoară.

din textul 1.
În fragmentul extras din romanul Domnișoara Miau de Annie M. G. Schmidt, se
evidențiază
a) cearta cu redactorul.
b) întâlnirea cu învățătorul.
c) pasiunea băiatului pentru scris.
d) dragostea față de animale.
Textul 1
Şeful lui Tibbe îi reproşează că se simte în largul lui
doar scriind despre pisici.
Domnul Smit afirmă că există berze călătoare.
Valiza domnişoarei din copac căzuse în rigolă.
Textul 2
44,3% dintre respondenţi au declarat că nu au citit nicio
carte în ultimele 12 luni.
Privite, cărţile par periculoase.
16,9% dintre români au vizitat un muzeu sau o galerie
de artă.
6. Precizează, în două – trei enunțuri, o trăsătură morală a personajului Tibbe,

identificată în fragmentul de mai jos, și mijlocul de caracterizare, ilustrându-l cu o
secvență: 6 puncte
15
,,Tibbe tăcu din nou, pentru că aşa era. Era timid. Şi, mai ales dacă lucrezi
la ziar, nu ai voie să fii timid. Trebuie să ai curaj să abordezi pe oricine. Trebuie să
ai curaj să te duci la ministru chiar dacă e în cadă. Şi să întrebi fără frică: „Ia
spuneţi, ce aţi făcut azi-noapte?”
7. Prezintă, în cel puţin 30 de cuvinte, o temă comună celor două texte date,
valorificând câte un element de conținut. 6 puncte
8. Crezi că, după conversația avută cu redactorul-șef, Tibbe a înţeles mesajul
transmis? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând textul 1.
6 puncte
9. Asociază fragmentul din „ Domnișoara Miau ” de Annie M. G. Schmidt cu un
alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în
50 – 100 de cuvinte, o valoare culturală / morală comună, prin referire la câte o
secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte
1. Seria care conţine doar cuvinte cu diftong este

a) apropiere, era.
b furios, pasărea.
c) picior, câinelui.
d) domnişoară, mâini.

Fac parte din același câmp lexical toate cuvintele din seria:
a) tânăr, șansă, oraș, crengi.
b) ziar, redactor-șef, articol, scriere.
c) războaie, crime, pisici, noutăți.
d) domn, învățător, câine, pisică.
16

Cuvântul „carte” este utilizat cu sens figurat în enunțul:
a. După ce-am făcut curat mi-am găsit cartea de joc.
b. Eu mi-am pierdut din greșeala cartea de vizită.
c. La împlinirea celor 14 ani mi-am făcut carte de identitate.
d. Și-a jucat ultima carte în povestea deja tragică și a sfârșit așa cum era de
așteptat.

Antonimele potrivite pentru cuvintele subliniate în fragmentul: ,, Imediat după
aceea se auzi un foşnet puternic dintr-un ulm înalt. " sunt:
a. rapid, intens .
b. îndată, prelung.
c. numaidecât, slab.
d. iute, surd .
5. Rescrie fragmentul următor, trecând verbele de la perfectul simplu la perfectul

compus:
,, Sprijinindu-se în mâini și în picioare, domnișoara începu să se târască spre
capătul crengii. Apoi își dădu drumul pe o creangă mai de jos și îl apucă pe Tibbe
de mână .” 6 puncte
6. Alcătuiește o propoziție interogativă , în care substantivul cu funcție sintactică de

subiect din enunțul „ Alături era parcată o dubiță.” să fie complement indirect.
6 puncte
17
7. Transcrie propozițiile subordonate din fraza următoare, precizând felul lor:

,, Tibbe vru s-o reţină și s-o întrebe ceva, fiindcă își aminti dintr-odată de articolul
său... asta era totuşi ceva deosebit despre care să scrie.” 6 puncte
8. Completează spațiile libere din textul de mai jos, reprezentând comentariul unui
jurnalist despre profesia sa, cu forma corectă a cuvintelor scrise între paranteze.
Ce pot să spun este că treci peste .......................................( adjectiv pronominal
demonstrativ) momente cu ușurință, căci lucrurile au un ritm atât de rapid, încât nici
nu apuci să conștientizezi ce se întâmplă. Realizezi abia la sfârșitul zilei când
reușești ....................................(a aranja, modul conjunctiv, timpul prezent) toată
informația pe rafturi, .........(conjuncţie subordonatoare) ai trecut peste toate, te-ai
descurcat.

Scrie un text de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinți mesajul/o
semnificație a textului selectat din „Domnișoara Miau ” de Annie M. G. Schmidt.
În redactarea textului:
 vei preciza mesajul/o semnificație a textului, prin referire la temă;
 vei prezenta două argumente potrivite, valorificand textul dat;
 vei menționa o emoție exprimată/un sentiment exprimat în textul epic,
justificându-ți alegerea.
 vei avea un continut adecvat cerinței;

 redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1
punct; coerența textului– 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct;
proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; respectarea normelor de
ortografie – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct;
lizibilitate – 1 punct) .
18
VARIANTA NR. 3
formulate.
Textul 1
Erau odată douăzeci și cinci de soldați de plumb și toți erau frați, fiindcă
fuseseră făcuți dintr-o lingură veche. Ţineau pușca în mână și fruntea sus. Aveau o
uniformă foarte frumoasă, roșie și albastră.
Cel dintâi lucru pe care l-au auzit pe lumea asta, când s-a ridicat capacul de
pe cutia în care ședeau, au fost cuvintele: „Soldați de plumb!” Cuvintele acestea
le-a rostit un băiețaș care bătea din palme de bucurie. Tocmai îi primise cadou de
ziua lui. I-a scos și i-a înșirat pe masă. Toți semănau leit între ei, unul singur era
puțin mai altfel: avea numai un picior, pentru că fusese făcut cel din urmă și nu mai
ajunsese plumbul; dar, deși avea numai un picior, stătea tot așa de drept ca și
ceilalți cu două picioare și tocmai el avea să facă cele mai mari isprăvi.
Pe masa pe care stăteau ei înșirați mai erau o mulțime de jucării; era mai cu
seama un castel de hârtie de toata frumusețea. Pe ferestre puteai să te uiți înăuntru
și să vezi toate încăperile. În fața castelului era un pâlc de copaci și în mijlocul lor
era o oglinjoară care închipuia un lac. Pe ea pluteau și se oglindeau lebede de ceară.
Toate jucăriile erau drăgălașe, dar cea mai drăgălașă era o fetiță care stătea în ușa
castelului, era făcută și ea din hârtie, însă avea haine frumoase și pe umeri o
panglică subțire și albastră, chiar ca o broboadă. Pe broboadă, drept la mijloc, era o
stea strălucitoare, cât fața ei de mare. Fetița stătea cu brațele ridicate, fiindcă era
dansatoare și își ridicase și un picior, dar așa de sus încât de departe soldatul de
plumb nu vedea unde-i și credea că fata are ca și el numai un picior.
(H.C. Andersen, Soldățelul de plumb)
Textul 2 May 30th, autor: Larisa

Un alt subiect destul de discutat şi care mă macină în ultima perioadă este
internetul şi influenţa acestuia asupra copiilor din zilele noastre.
Internetul poate avea aspect pozitiv asupra oamenilor atunci când aceştia îl
folosesc în scopuri nobile, care le influenţează viaţa frumos şi în urma căruia au
ceva bun de învăţat. Însă atunci când internetul devine mai important decât relaţia
cu familia, prietenii şi cei din jur, acesta poate fi catalogat drept ,,periculos”. Cu cât
accesul la internet este mai mare, cu atât mai mult acesta poate influenţa
personalitatea copiilor din ziua de azi.
Mulţi dintre copiii şi tinerii de azi au uitat de jocuri precum „v-aţi ascunselea” şi
altele pe care eram nerăbdători să le jucăm în copilăriile noastre. Acum preferă să
stea în faţa calculatoarelor şi să se joace jocuri online.
De asemenea, pe lângă lipsa de socializare clasică, ,,de pe vremuri”, accesarea
foarte uşoară a informaţiilor poate fi un dezavantaj, deoarece nu se mai acordă
timp căutării de informaţii în biblioteci, sau chiar se copiază referate direct de pe
internet, fără ca măcar acestea să fie citite.
Probleme precum lipsa de comunicare, vorbirea dificilă şi exprimarea incoerentă,
19
dar şi conţinutul foarte mare de violenţă pe care îl conţin anumite știri, jocuri pe
care tinerii le descarcă sau le accesează de pe internet arată cât de gravă este situaţia
aceasta ce se înrăutăţeşte zi de zi.
( pages.ubbcluj.ro/larisa/2013/05/30/internetul-influenta asupra copiilor)
1. Notează, din textul 1, alte două jucării pe care le avea băiatul, în afară de
soldățeii de plumb. 2 puncte

din textul 1.
Unul dintre soldăței avea un singur picior pentru că
a. i l-a rupt copilul.
b. la fabricarea lui nu mai ajunsese plumbul.
c. era un model special.
d. era demontabil și se pierduse.

din textul 2.
Aspectul pozitiv al internetului în viața oamenilor implică
a. o gamă largă de jocuri online.
b. determinarea vorbirii dificile și a incoerenței în exprimare.
c. conținutul mare de agresivitate.
d. învățarea de lucruri noi în scopuri nobile.

din textul 1.
În fragmentul extras din Soldățelul de plumb de H.C. Andersen se remarcă
a. tristețea copilului.
b. curiozitatea soldățelului.
c. plăcerea descoperirii unui joc nou.
d. indiferența omului față de un lucru defect.
20
Textul 1
Băiatul primește soldățeii de plumb de ziua lui.
Fetița dansatoare avea un singur picior ca soldățelul de plumb.
Soldățeii de plumb nu semănau deloc între ei.
Textul 2
Folosit cu limită, Internetul poate avea aspecte pozitive.
Mulţi dintre copiii şi tinerii de azi au uitat de jocuri precum
„v-aţi ascunselea” .
Chiar dacă accesul la internet este tot mai mare, acesta nu
poate influenţa personalitatea copiilor din ziua de azi.
6. Transcrie două figuri de stil, precizând felul lor: 6 puncte

„Toate jucăriile erau drăgălașe, dar cea mai drăgălașă era o fetiță care stătea
în ușa castelului, era făcută și ea din hârtie, însă avea haine frumoase și pe umeri o
panglică subțire și albastră, chiar ca o broboadă. Pe broboadă, drept la mijloc, era
o stea strălucitoare, cât fața ei de mare.”
7. Prezintă, în cel puţin 30 de cuvinte, o temă comună celor două texte, valorificând
câte un element de conținut. 6 puncte
8. Crezi că băiețelul care primește soldățeii de plumb de ziua lui se bucură de
ineditul darului? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând
textul 1. 6 puncte
9. Asociază fragmentul din „Soldațelul de plumb” de H.C. Andersen cu un alt text
cuvinte, o valoare culturală comună, prin referire la câte o secvență relevantă din

Sunt corect despărțite în silabe toate cuvintele din seria:
a. ul-ti-ma, co-pi-i-lor, su-biect.
b. alt-fel, fă-cut, frum-oa-se.
c. ro-șie, pus-ca, ca-dou.
d. inf-lu-en-ța, in-ter-net, co-pi-a-ză.
21

Sunt sinonime toate cuvintele din seria:
a. lipsă, absență, scăpare, suficiență.
b. ispravă, încurcătură, năzdrăvănie, reușită.
c. a rosti, a zice, a spune, a glăsui.
d. drăgălaș, drăguţ, plăcut, iubit.

În enunțul dat, cuvântul frumos, „care le influenţează viaţa frumos şi în urma căruia au
ceva bun de învăţat.”, este format prin:
a. derivare cu sufix.
b. conversiune, adverb din adjectiv.
c. compunere cu prefixoid.
d. conversiune, adjectiv din adverb.

Sinonimele potrivite pentru cuvintele subliniate în fragmentul „Cuvintele acestea le-a
rostit un băiețaș care bătea din palme de bucurie.”, sunt:
a. a spus, tristețe.
b. a pronunțat, încântare.
c. a articulat, nemulțumire.
d. a tăcut, fericire.
5. Selectează, din fragmentul următor, trei substantive aflate în cazuri diferite, pe care
le vei preciza: ,,Internetul poate avea aspect pozitiv asupra oamenilor atunci când
aceştia îl folosesc în scopuri nobile, care le influenţează viaţa frumos şi în urma căruia
au ceva bun de învăţat.” 6 puncte
Substantivul selectat Cazul substantivului selectat
22
6. Alcătuiește un enunț asertiv, în care substantivul „brațele” să fie atribut (1) și un

enunț imperativ, în care pronumele relativ „cine” să fie complement indirect (2).
6 puncte
(1)
(2)
7. Transcrie subordonatele din fraza următoare, precizând felul lor. 6 puncte

,,Mulţi dintre copiii şi tinerii de azi au uitat de jocuri precum „v-aţi ascunselea” şi
altele pe care eram nerăbdători să le jucăm în copilăriile noastre”.
8. Completează spațiile libere cu informațiile cerute între paranteze. 6 puncte
Trei şi cu trei ...............( a face) şase.

( zglobiu)..........copii se joacă pe nisipul încălzit al plajei.

Imaginează-ți că tocmai ai primit în dar jucăria mult visată.
Scrie un text narativ de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinţi momentul în
care ai primit în dar jucăria mult visată. Vei insera o secvenţă descriptivă de
minimum 30 de cuvinte și una explicativă.
1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitate – 1 punct) .
 Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru
redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de
cuvinte și dezvoltă subiectul propus.
23
VARIANTA NR. 30
formulate.
Textul 1
Sus, pe coasta unui deal de la dreapta Mureşului, e mănăstirea minorităţilor,
vestita Maria Radna. Din turnurile bisericii mari şi frumoase se văd pe Mureş la
deal ruinele acoperite cu muşchi ale cetăţii de la Şoimoş; în faţa bisericii se întinde
Radna cea frumoasă şi peste Murăş e Lipova cu turnul sclipicios şi plin de zorzoane
al bisericii româneşti, iar pe Murăş la vale se întinde şesul cel nesfârşit al Ţării
Ungureşti. Mara însă le trece toate cu vederea: pentru dânsa nu e decât un loc larg
în faţa mănăstirii, unde se adună lumea cea multă, grozav de multă lume.
Căci e acolo în biserica aceea o icoană făcătoare de minuni, o Maică Precistă
care lăcrămează şi de a cărei vedere, cei bolnavi se fac sănătoşi, cei săraci se sâmt
bogaţi şi cei nenorociţi se socotesc fericiţi.
Mara, deşi creştină adevărată, se duce şi ea câteodată la biserica aceasta, dar se
închină creştineşte, cu cruci şi cu mătănii, cum se cuvine în faţa lui Dumnezeu. Că
icoana face minuni, asta n-o crede, ştie prea bine că o Maică Precistă nemţească nu
e o adevărată Maică Precistă. E însă altceva la mijloc. Călugării, care umblă raşi c
a-n palmă şi se strâmbă grozav de urât, au o ştiinţă tainică şi ştiu să facă fel de fel
de farmece pentru ca boala să-şi vie la leac, săracul să-şi găsească sprijoana şi
nenorocitul să se fericească. Bine face dar lumea care vine la Maria Radna să se
închine, şi Marei îi râde inima când pe la Sânte Mării timpul e frumos, pentru ca
lumea să poată veni cale de o săptămână de zile, cete-cete, cu praporele în vânt, cu
crucile împodobite cu flori şi cântând psalmi şi litanii. Acum, când vin sutele şi se
adună miile pe locul cel larg din faţa mănăstirii, acum e secerişul Marei, care
dimineaţa iese cu coşurile pline şi seara se întoarce cu ele goale. De aceea se
închină Mara şi în faţa icoanei, apoi îşi ia copilaşii, pe care întotdeauna îi poartă cu
dânsa, îi dă puţin înainte şi le zice: ,,Închinaţi-vă şi voi , sărăcuţii mamei !”
Sunt săraci, sărăcuţii, că n-au tată, e săracă şi ea, c-a rămas văduvă cu doi copii;
cui, Doamne, ar putea să-i lase, când se duce la târg? Cum ar putea dânsa să stea de
dimineaţă până seară fără ca să-i vadă? Cum, când e atât de bine să-i vezi?!
Umblă Mara prin lume, aleargă sprintenă, se târguieşte şi se ceartă cu oamenii,
se mai ia şi de cap câteodată, plânge şi se plânge c-a rămas văduvă şi apoi se uită
împregiur să-şi vadă copiii şi iar râde.
,,Tot n-are nimeni copii ca mine!” îşi zice ea, şi nimeni nu poate s-o ştie aceasta
mai bine decât dânsa, care ziua toată vede mereu copii şi mame şi nu poate să vadă
fiinţă omenească fără ca s-o pună alăturea de copiii ei. Mult sunt sănătoşi şi rumeni,
voinici şi plini de viaţă, deştepţi şi frumoşi, răi sunt, mare minune, şi e lucru ştiut că
oameni de dai, Doamne numai din copii răi se fac. Mai sunt şi zdrenţăroşi şi
desculţi şi nepeptănaţi şi obraznici, sărăcuţii mamei, dar tot cam aşa e şi mama lor
ea însăşi;cum altfel ar putea să fie o văduvă săracă? cum ar putea să fie copiii
24
săraci, care îşi petrec viaţa în târg, printre picioarele oamenilor?

Muiere mare, spătoasă, greoaie şi cu obrajii bătuţi de soare, de ploi şi de vânt,
Mara stă ziua toată sub şatră, în dosul mesei pline de poame şi de turtă dulce. La
stânga, e coşul cu peşte, iar la dreapta clocoteşte apa fierbinte pentru,,vornovişti”,
pentru care rade din când în când hreanul de pe masă. Copiii aleargă şi îşi caută
treabă, vin când sunt flămânzi şi iar se duc după ce s-au săturat, mai se joacă voios,
mai se bat între dânşii, fie cu alţii, şi ziua trece pe nesimţite.
Serile, Mara, de cele mai multe ori mănâncă ea singură, deoarece copiii, obosiţi,
adorm, în vreme ce ea găteşte mâncarea. Mănâncă însă mama şi pentru ea, şi pentru
copii. Păcat ar fi să rămâie ceva pe mâne.
Apoi, după ce a mai băut şi o ulcică de apă bună, ea scoate săculeţul, ca să facă
socoteala. Niciodată însă ea n-o face pentru ziua trecută, ci pentru toată viaţa.
Scăzând dobânda din capete, ea pune la o parte banii pentru ziua de mâne, se duce la
căpătâiul patului şi aduce cei trei ciorapi: unul pentru zilele de bătrâneţe şi pentru
înmormântare, altul pentru Persida şi al treilea pentru Trică. Nu e chip să treacă zi fără ca
ea să pună fie şi măcar numai câte un creiţar în fiecare din cei trei ciorapi, mai bucuros se
împrumută pentru ziua de mâne. Când poate să pună florinul, ea-l sărută, apoi rămâne
aşa, singură, cu banii întinşi pe masă, stă pe gânduri şi începe în cele din urmă să plângă.
Nu doară că i-ar fi greu de ceva, când sâmte greul vieţii, Mara nu plânge, ci
sparge oale ori răstoarnă mese şi coşuri. Ea îşi dă însă seamă cât a avut când a
rămas văduvă, cât are acum şi cât o să aibă odată. Şi chiar Mara să fii te moi când
sâmţi că e bine să fii om în lumea aceasta, să alergi de dimineaţa până seara şi să
ştii că n-o faci degeaba.
Peste zi ea vede multă lume, şi dacă-i iese-n cale vreo femeie care-i place şi ca fire,
şi ca stare, şi ca înfăţişare, ea-şi zice cu tainică mulţumire: ,,Aşa are să fie Persida mea!”
Iar dacă bărbat e cel ce-i place, ea-şi zice: ,,Aşa are să fie Trică al meu!”
( Ioan Slavici, Mara)
Textul 2
Iubirea părinților stimulează creierul copilului.
Serge Lebovici susține că dragostea mamei, a părinților, este cea care stimulează
creierul copilului, care îl ajută pe nou-născut să relaționeze și îl învață să se
adapteze la lumea din jur. Sunt de notorietate exemplele copiilor abandonați, care
aveau tot, dar erau privați de dragoste. S-a constatat ca au fost incapabili să aibă o
dezvoltare normală.
Este demonstrat că efectele pozitive ale dragostei materne (care presupune nu
doar afectivitate, ci și comunicare, implicare, interes și o preocupare constantă
pentru copil), sunt cele care stimulează și susțin dezvoltarea psiho-somatică.
Interacțiunea dintre mamă și copil, adaptată nevoilor acestuia din urmă, în
fiecare din etapele lui de dezvoltare sunt suportul cel mai important pe care trebuie
să-l primească. Iar toate acestea nu sunt doar vorbe. În spatele acestor afirmații se
ascund interacțiuni psihice demonstrate. Se poate spune deci, fără teama de a
exagera, că dragostea mamei poate să miște lumea și că este elementul fără de care
copilul nu poate crește.
(http://www.eva.ro/casă-și-familie/copii/importanța-relației-părinte-copil)
25
1. Notează numele celor doi copii ai personajului principal din primul text. 2 puncte

din textul 1.
Mara era o femeie
a) credincioasă, harnică, săracă.
b rea, egoistă, tânără.
c) credincioasă, frumoasă, leneșă.
d) neînțelegătoare, bătrână, zgârcită.

din textul 1.
Când se înserează, Mara
a) spune o rugăciune și se închină la icoane.
b) calculează câștigul și îl împarte în trei părți egale.
c) pleacă la târg să vândă marfă.
d) își privește copiii cum dorm.
4.Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informaţiile
din textul 1.
În fragmentul extras din textul narativ Mara de Ioan Slavici, se evidențiază
a) dorința de a avea cât mai mulți bani.
b) dragostea pentru copii.
c) munca Marei.
d) istoria familiei Marei.
Textul 1
Persida și Trică își petrec timpul prin târguri alături de
mama lor.
Mara aleargă de dimineața până seara pentru a le asigura
26
viitorul copiilor.
Gândurile Marei se îndreaptă către biserica lângă care vinde
produse.
Textul 2
Textul este literar.
Dragostea mamei stimulează creierul copilului.
Copiii abandonați, care aveau tot, dar erau privați de
dragoste, s-au dezvoltat normal.
6.Precizează, în două – trei enunțuri, o trăsătură morală a personajului identificat în

fragmentul de mai jos, și mijlocul de caracterizare, ilustrându-l cu o secvență:
,, Muiere mare, spătoasă, greoaie şi cu obrajii bătuţi de soare, de ploi şi de vânt,
Mara stă ziua toată sub şatră, în dosul mesei pline de poame şi de turtă dulce.”
6 puncte
7.Prezintă, în cel puţin 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două

texte date, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte
8. Crezi că efortul pe care Mara îl depune este suficient pentru a le asigura copiilor
reușita în viață? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând
textul 1. 6 puncte
9.Asociază fragmentul din ,,Mara” de Ioan Slavici cu un alt text literar studiat la
clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare
morală comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte

Fac parte din același câmp lexical toate cuvintele din seria:
a) mamă, fiică, sat .
b) biserică, icoană, psalmi.
c) Mureș, Lipova, părinți.
d) sănătoşi, voinici, efecte.
27

Sunt derivate ambele cuvinte din seria:
a) sclipicios, nesfârşit.
b) copilaşii, oamenilor.
c) creştineşte, despre.
d) câteodată, româneşti .

Cuvântul „stimulează” este corect utilizat în enunțul:
a. Ai noștri stimulează în fața batalioanelor dumneavoastră retragerea.
b. Muntele e calcaros, stimulînd cetăți fantastice de piatră.
c. El la stimulat oferindui nota nouă la matematică.
d. Stimulează... răspunse colegul cu glas tare.

Sinonimele potrivite pentru cuvintele subliniate în fragmentul: ,, Peste zi ea vede
multă lume, şi dacă-i iese-n cale vreo femeie care-i place şi ca fire, şi ca stare, şi ca
înfăţişare, ea-şi zice cu tainică mulţumire...”sunt:
a. puternică, misterioasă.
b. vastă, misterioasă.
c. îmbelșugată, dezvăluită.
d. întinsă, zgomotoasă.

5. Rescrie fragmentul următor, trecând substantivele nearticulate în substantive
articulate:
,,Nu doară că i-ar fi greu de ceva, când sâmte greul vieţii, Mara nu plânge, ci
sparge oale ori răstoarnă mese şi coşuri.” 6 puncte
6. Alcătuiește o propoziție negativă, în care substantivul cu funcție sintactică de

complement direct din enunțul „ Peste zi ea vede multă lume.” să fie complement
indirect. 6 puncte
28
7. Scrie o frază alcătuită dintr-o propoziție principală și o propoziție subordonată

atributivă în care să menționezi unde dorești să îți petreci vacanța. 6 puncte
8. Completează spațiile libere din textul de mai jos, reprezentând valori ale familiei,
cu forma corectă a cuvintelor scrise între paranteze. 6 puncte
1. (a fi-indicativ, prezent, pers. I, pl.)……………….atenți la nevoile celor din jur.
2. Bunicii (pronume relativ care-genitiv)…………..nepoți sunt sănătoși sunt fericiți.
3. Avem încredere în bunicii (adjectiv pronominal posesiv)…………..

Crezi că părinţii pot influenţa succesul copiilor în viaţă?
Scrie un text argumentativ, de minimum 150 de cuvinte, în care să susţii
răspunsul la întrebarea de mai sus, valorificând textul 1 şi experienţa personală/de
lectură.
Ȋn scrierea textului, vei avea în vedere:
- formularea unei opinii;
- prezentarea a două argumente care să susţină opinia formulată;
- enunţarea unei concluzii;
- utilizarea corectă a conectorilor în argumentare.
1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitate – 1 punct)
Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru
redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte
și dezvoltă subiectul propus.
29
VARIANTA NR. 40
formulate.
Textul 1
NECUNOSCUTA: Dar ești sigur că e acolo?

PROFESORUL: Da.
NECUNOSCUTA: De ce?
PROFESORUL: Pentru că stelele nu se abat niciodata din drumul lor.
NECUNOSCUTA: Dar Ursa Mare e mereu noua, nu?
PROFESORUL: Da.
NECUNOSCUTA: Chiar si pentru dumneata, care o cunosti asa de bine?
PROFESORUL: Chiar si pentru mine. Sunt seri când e rece, depărtată,
indiferentă… Şi atunci parcă simt toată umilinţa, toată dizgraţia de a locui pe o
biată planetă mizerabilă, pe lângă care marile stele trec fără să o vadă.
NECUNOSCUTA: Fără să o vadă?
PROFESORUL: Dar sunt alte seri, când o simt aici la fereastră , vie, protectoare,
atentă, aşa de atentă, încât dacă aş striga mi se pare că m-ar auzi.
NECUNOSCUTA: Ar trebui să încerci… Cine ştie?
PROFESORUL: Sunt seri când tot cerul mi se pare pustiu, cu stele reci, moarte,
într-un univers absurd, în care numai noi în marea noastră singurătate, ne zbatem pe
o planetă de provincie, că într-un târg în care nu curge apă, nu arde lumina şi unde
nu opresc trenurile rapide… Dar sunt seri când tot cerul foşneşte de viata … seri în
care tot cerul e plin de semne şi de chemări, ca şi cum de pe o planetă pe alta, de pe
o stea pe alta, fiinţe care nu s-au văzut niciodată, se caută, se cheamă…
NECUNOSCUTA: Si se găsesc?
PROFESORUL: Niciodată.
NECUNOSCUTA:De ce?
PROFESORUL:Pentru că nimeni n-a trecut niciodată de pe o stea pe alta. Pentru că
nicio stea nu se abate niciodată din drumul ei.
NECUNOSCUTA: E păcat. E trist.
PROFESORUL: E putin trist. Dar e frumos. Cel puţin ştii că nu eşti singur sub
bolta asta imensă, că undeva, în altă lume, în altă constelaţie… în Ursa Mare, sau
pe Steaua Polară , sau pe Vega…
NECUNOSCUTA: Sau pe steaua d-tale fără nume.
PROFESORUL: Da… Sau pe steaua mea fără nume… Aventura asta ridicolă, care
se numeşte viaţa noastră, se repetă altfel, de la început, sub acelaşi cer, dar cu alt
noroc. Poate că acolo tot ce aici e greoi şi apăsător, devine uşor. Tot ce încercăm
fără să izbutim nici pe jumătate, tot ce am fi vrut să cutezăm si n-am cutezat, să
iubim și n-am iubit, tot, tot, se împlineşte, se simplifică, se împarte. Când te-am
văzut astăzi seara, intrând acolo, în gara aceea afumată, când te-am văzut, albă,
limpede, strălucitoare…, am crezut o clipă că vii din altă lume.
30
NECUNOSCUTA:Poate ca vin din altă lume.

PROFESORUL:Nu… nu…
NECUNOSCUTA: De unde ştii ?…
PROFESORUL: Pentru că nicio stea nu se opreşte niciodată din drumul ei.
NECUNOSCUTA: Eu sunt o stea care se opreşte.
PROFESORUL: Cum te cheama?
NECUNOSCUTA: Mona.
PROFESORUL: Ce nume frumos. Parcă ar fi un nume de stea…Dar e un nume de
stea Alcor si… Mona.
(Steaua fără nume – Mihail Sebastian)
Textul 2
Ursa mare
Ursa mare este cunoscută sub numele de Carul mare. Carul mare este constelaţia
cea mai proeminentă pe cerul de noapte şi această constelaţie foarte mare poate fi
observată de-a lungul întregului an. În limbaj tehnic, este numită ,,circumpolară”.
Ursa Mare este formată dintr-un număr foarte mare de stele. Cele şapte stele mai
strălucitoare din constelaţie au o formă similară cu cea a unui car. Întreagă
constelaţie, cu toate acestea, arată ca un urs. În sine nu este considerată o
constelaţie ci un asterism. Ursa mare este formată din mai multe galaxii
strălucitoare, inclusiv perechea Messier 81 (care este una dintre cele mai
strălucitoare galaxii din cer) şi Messier 82. Ascensia dreaptă: 14h 08m la 8h 04m
Declinaţia: +28° la +7
Cea mai strălucitoare stea: Epsilon Ursae maioris (Alioth) Mitologie:
Mitologia din spatele constelaţiei Ursa mare este destul de tragică. În mitologia
greacă, Zeus s-a îndrăgostit de o tânără pe nume Callisto. Ei au avut un fiu pe nume
Arcaş. Plină de pizmă, Hera, soţia lui Zeus, a transformat-o pe frumoasa femeie
într-un urs. Ulterior, Callisto, în timp ce încă purta formă de urs, l-a întâlnit pe fiul
ei, Arcaş. Arcaş nu şi-a dat seama că este mama lui şi chiar a încercat să tragă în ea.
Pentru a o salva pe Callisto, Zeus i-a transformat pe amândoi în urşi şi i-a pus în
cer, formând Ursa mare. Cel mai bun timp să fie observată: Tot anul, dar mai ales
iarna Constelaţii vecine: Dragonul, Linxul, Leul, Cositele Berenicei, Câinii de
vânătoare, Boarul, Ursa mică
https://www.starling.ro/blog/ursa-mare/
1. Notează numele numele participanților la dialog din textul 1. 2 puncte
31

din textul 2.
Cea mai strălucitoare stea este
a) Dragonul.
b) Epsilon Ursae maioris.
c) Boarul.
d) Ursa mica.

din textul 1.
Steaua mereu nouă este:
a) Vega.
b) Ursa mare.
c) Steaua Polară.
d) Mona.

din textul 2.
Tema textului este
a) Ursa mare.
b) natura.
c) călătoria .
d) mitologia.
Textul 1
Profesorul simte toată umilinţa, toată dizgrația de a locui
pe o biată planetă din cauza fetei.
Necunoscuta se compară cu o stea care se oprește.
Necunoscuta afirmă ,,Ce nume frumos. Parcă ar fi un
nume de stea…Dar e un nume de stea Alcor si… Mona.”
Textul 2
Mitologia din spatele constelației Ursa mare este de
origine latină.
32
Ursa mare este formată, conform mitologiei, din doi urși.

Callisto i-a transformat pe amândoi în urşi şi i-a pus în
cer, formând Ursa mare.
6. Precizează, în două-trei enunțuri, o trăsătură morală a Profesorului, identificată în

fragmentul de mai jos, și mijlocul de caracterizare, ilustrându-l cu o secvență:
PROFESORUL: Chiar si pentru mine. Sunt seri când e rece, depărtată,
indiferentă… Şi atunci parcă simt toată umilinţa, toată dizgraţia de a locui pe o biată
planetă mizerabilă, pe lângă care marile stele trec fără să o vadă. 6 puncte
7. Prezintă, în cel puţin 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două

texte date, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte
8. Crezi că există suflete-pereche? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte,
valorificând textele date. 6 puncte
9. Asociază fragmentul din Steaua fără nume de Mihail Sebastian cu un alt text
cuvinte, o valoare culturală / morală comună, prin referire la câte o secvență
relevantă din fiecare text. 6 puncte

În secvența: ”Da… Sau pe steaua mea fără nume… Aventura asta ridicolă, care
se numeşte viaţa noastră, se repetă altfel, de la început, sub acelaşi cer, dar cu alt
noroc.”, există:
a) cinci diftongi.
b) patru diftongi.
c) șase diftongi.
d) trei diftongi.

Omonimul lexico-gramatical al cuvântului subliniat în secvența: ,,Sunt seri când
tot cerul mi se pare pustiu, cu stele reci, moarte, într-un univers absurd, în care
numai noi în marea noastră singurătate, ne zbatem pe o planetă de provincie.”, este
regăsit în enunțul:
a) Două care cu fân se îndreaptă spre sat.
b) Care copertă a fost pătată?
33
c) Căruțele sunt mijloacele de transport cele mai folosite în secolul trecut.

d) El știe care stea strălucește mai tare.

Rolul cratimei din secvența „... această constelaţie foarte mare poate fi observată
de-a lungul întregului an.” este:
a) de a lega două părți de vorbire diferite
b) de a marca elidarea unui sunet
c) de a forma un hiat
d) de a conserva ritmul și măsura secvenței

Scrierea corectă a numeralului cardinal din secvența: ,,... inclusiv perechea
Messier 81”, este:
a) opt zeci și unu
b) optzeci și unu
c) optezecișiunu
d) opt zeci și unul
5. Selectează, din fragmentul următor, trei verbe aflate la moduri diferite, pe care le
vei preciza: ,,Tot ce încercăm fără să izbutim nici pe jumătate, tot ce am fi vrut să
cutezăm si n-am cutezat, să iubim și n-am iubit, tot, tot, se împlineşte, se simplifică,
se împarte.” 6 puncte
Verbul selectat Modul verbului selectat
6. Alcătuiește un enunț exclamativ, în care cuvântul care are funcție sintactică de

subiect în enunțul „ Pentru că nimeni n-a trecut niciodată de pe o stea pe alta.” să
fie complement direct. 6 puncte
Cuvântul care are funcție sintactică de subiect:

Enunțul:
34
7. Transcrie propoziţiile din fraza următoare, precizând felul acestora și raportul

care se realizează între ele. 6 puncte
,,Arcaş nu şi-a dat seama că este mama lui şi chiar a încercat să tragă în ea.
8. Rescrie textul de mai jos, corectând greşelile de orice natură. 6 puncte

Luna și stele, apare pe bolta cerească în fiecare noapte în care cerul este senin.
Dacă vei privii cu atenție, vei putea identifica și Carul mare, una dintre cea mai
frumoase constelații. Aceasta este numită astfel din cauza formei sale asemănătoare
cu ale unui car.

Imaginează-ți că ai fost în vizită la Planetariu cu clasa.
Redactează un text narativ, de cel puțin 150 de cuvinte, în care să prezinţi o
întâmplare petrecută în ţimpul vizitei, inserând o secvență descriptivă de minimum
30 de cuvinte şi una explicativă.
 redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1
punct; coerența textului– 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct;
proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; respectarea normelor de
ortografie – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct;
lizibilitate – 1 punct) .
 Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul
pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum
150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.
35
CUPRINS
Argument ……………............................................................................................... 3
Varianta nr. 1……………........................................................................................ 6
Varianta nr. 2……………......................................................................................... 12
Varianta nr. 3……………......................................................................................... 19
Varianta nr. 4……………......................................................................................... 24
Varianta nr. 5……………........................................................................................ 31
Varianta nr. 6……………........................................................................................ 36
Varianta nr. 7……………........................................................................................ 41
Varianta nr. 8……………...................................................................................... 47
Varianta nr. 9……………....................................................................................... 53
Varianta nr. 10……………...................................................................................... 58
Varianta nr. 11……………..................................................................................... 64
Varianta nr. 12……………..................................................................................... 70
Varianta nr. 13…………….................................................................................... 76
Varianta nr. 14…………….................................................................................... 82
Varianta nr. 15……………..................................................................................... 87
Varianta nr. 16……………...................................................................................... 93
Varianta nr. 17……………...................................................................................... 98
Varianta nr. 18 …………....................................................................................... 104
Varianta nr. 19……………...................................................................................... 109
Varianta nr. 20……………..................................................................................... 115
Varianta nr. 21……………..................................................................................... 121
36
Varianta nr. 22……………...................................................................................... 127
Varianta nr. 23……………..................................................................................... 133
Varianta nr. 24…………….................................................................................... 139
Varianta nr. 25……………...................................................................................... 145
Varianta nr. 26……………....................................................................................... 151
Varianta nr. 27……………....................................................................................... 158
Varianta nr. 28 …………......................................................................................... 163
Varianta nr. 29……………....................................................................................... 169
Varianta nr. 30……………........................................................................................ 176
Varianta nr. 31……………....................................................................................... 182
Varianta nr. 32……………........................................................................................ 188
Varianta nr. 33……………........................................................................................ 194
Varianta nr. 34……………....................................................................................... 200
Varianta nr. 35……………....................................................................................... 206
Varianta nr. 36……………........................................................................................ 213
Varianta nr. 37……………....................................................................................... 220
Varianta nr. 38 …………......................................................................................... 226
Varianta nr. 39……………...................................................................................... 232
Varianta nr. 40……………........................................................................................ 237
37
VARIANTE DE SUBIECTE PENTRU CLASA A VII-A DUPĂ MODELUL
Ministerului Educației și Cercetării și Centrului Naţional de Politici și Evaluare în Educație
MIHAELA EFTIMIE MIRELA STANCU LENUȚA TANEF
NADIA ȘUTELCĂ DANIELA TOMA OSADCII
EVALUAREA NAȚIONALĂ
VARIANTE DE TESTE
DUPĂ MODELUL MEN PENTRU CLASA A VII-A
AUXILIAR APROBAT MEN –ORDINUL 5062/2017
Pagina 1
Lucrare elaborată în conformitate cu Programa pentru Evaluarea Naţională,

aprobată de Ministerul Educației și Cercetării și de Centrul Naţional de Politici și
Evaluare în Educație

Autori: Prof. MIRELA STANCU
Prof. MIHAELA EFTIMIE
Prof. NADIA ȘUTELCĂ
Prof. DANIELA TOMA OSADCII
Prof. LENUȚA TANEF
Tehnoredactare și copertă: Florina Gavrilă

STANCU MIRELA,
Limba şi literatura română: Evaluarea Naţională – modele
de teste pentru clasa a VII-a /, Mirela Stancu,Mihaela Eftimie,
Daniela Toma Osadcii, Nadia Șutelcă, Lenuța Tanef .
- Bucureşti: Editura Gabriel 2005, 2021.
ISBN 978-606-8177-40-3
I. Mihaela Eftimie
II. Nadia Șutelcă
II. Daniela Toma Osadcii
III.Lenuța Tanef

Telefon: 0731.982.278
0767.644.234
Site:
www.edituragabriel.ro
Pagina 2
Argument
Lucrarea de faţă, LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ / Evaluarea

Naţională – Modele de teste pentru clasa a VII-a, se doreşte a fi un material auxiliar
pentru manualele alternative, conceput pentru a-i ajuta pe elevi în aprofundarea
noţiunilor de teorie literară, stilistică, gramatică şi comunicare.
Materialul este conceput în conformitate cu conţinuturile şi noile orientări
metodologice din prevederile elaborate de Centrul Naţional de Evaluare şi
Examinare, care a realizat Programa pentru Evaluarea Naţională pentru eleviclasei
a VIII-a, în vederea pregătirii elevilor pentru susţinerea probei de limba şi literatura
română.
Lucrarea a adoptat şi a transpus aspecte teoretice şi practice, temeinic şi
convingător motivate, ce orientează studiul limbii române din viziunea comunicativ-
pragmatică, prin abordarea funcţională şi aplicativă a cunoştinţelor, cu un grad mediu
de dificultate, dar propunând şi numeroase aplicaţii de creativitate. De asemenea,
testele au fost consecvent alcătuite pentru evaluarea competenţelor generale:
receptarea mesajului scris (înţelegerea unui text literar sau nonliterar, pornind de la
cerinţele date, sesizarea corectitudinii şi a valorii expresive a categoriilor
morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi a categoriilor semantice
studiate, a ortografiei şi a punctuaţiei) şi redactarea diverselor texte, cu exprimarea
argumentată a unui punct de vedere, pornind de la textul premisă, literar sau nonliterar
(rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, identificarea
ideilor principale, exprimarea unui punct de vedere privind ideile, punctele de sprijin
indicate sau structurarea textului etc.).
Considerând acest material un suport important pentru elevii de clasa a VII-a,
le dorim mult succes şi rezultate deosebite la probele pe care urmează să le susţină.
Autoarele
Pagina 3
Pagina 4
PARTEA I
TEORETICO-APLICATIVĂ
Pagina 5
Conţinuturi utile pentru pregătirea examenului de Evaluare Națională
TEME GENERALE
- EU ŞI UNIVERSUL MEU FAMILIAR

- EU ŞI LUMEA DIN JURUL MEU
- ORIZONTURILE LUMII ŞI ALE CUNOAŞTERII
- REFLECŢII ASUPRA LUMII
TIPURI DE TEXTE POSIBILE PENTRU SARCINILE DE

REDACTARE:
(a) scrisoarea, e-mailul, jurnalul;
(b) texte narative persoana I/a III-a, marcând momentele subiectului şi

circumstanţele: relatarea unor experienţe personale, naraţiuni ficţionale;
(c) texte descriptive: portretul, autoportretul, descrierea unui loc, a unei
fiinţe reale şi/sau imaginare, a unui obiect real/imaginar, a unui fenomen, a
unei emoţii;
(d) texte descriptiv-narative: un joc, un experiment ştiinţific simplu;
(e) texte explicative: definiţii, scheme;
(f) interpretarea unor secvenţe din texte citite, caracterizări ale
personajelor, textul argumentativ, jurnalul de călătorie/de activităţi zilnice,
cererea, interviul.
Pagina 6
SCRISOAREA
NOŢIUNI TEORETICE
Convenţiile tipului de text:
 Precizarea datei şi a locului;
 Menţionarea unei formule specifice de adresare către destinatar (Draga mea,
Stimate Domnule, Iubiţii mei părinţi etc.);
 Formula de introducere variază, în funcţie de tipul de scrisoare (Îţi răspund la
precedenta scrisoare..., Întâmplarea care mă determină să-ţi scriu... etc.);
 Conţinutul propriu-zis al scrisorii;
 Utilizarea unei formule de încheiere (Cu drag, Cu toată dragostea, Cu
sentimente alese, Cu toată consideraţia);
 Semnătura expeditorului (la finalul textului, spre dreapta);
 Poate fi adăugat şi un P.S (post scriptum -din latină ,,după ceea ce a fost
scris”), o menţionare suplimentară a unor aspecte care au fost omise pe
parcursul scrisorii.
 Tipuri de scrisori:
 amicală  de reproş
 de dragoste  de condoleanţe
 familială  de recomandare
 de mulţumire  de rugăminte
 de felicitare
Alte cerinţe în redactarea unei scrisori:
 limbajul trebuie să respecte normele ortografice şi gramaticale;
 exprimarea trebuie să fie cât mai clară, coerentă;
 în cazul scrisorilor amicale, familiale sau de dragoste, se acceptă o mai mare
libertate stilistică;
 în cazul scrisorilor oficiale, adresate instituțiilor, oficialităților, se folosește
stilul juridico-administrativ/stilul oficial;
 biletul şi telegrama fac şi ele parte din categoria textelor cu caracter epistolar.
Pagina 7
APLICAŢII
Cluj, august 1950
Dragă Doamnă Daniello,
Mă gândesc cu multă plăcere la cele câteva zile petrecute la Gura-Râului. Regret

că n-am putut să mai stau o zi spre a-l întâlni şi pe domnul Daniello. Codul muncii nu
glumeşte! Şi luna nu are 31 de zile, ci numai 30! A fost totuşi timpul să plec, căci la
Sibiu Dorli (n.r. fiica lui Lucian Blaga) mă aştepta bolnavă. A păţit cam ce a păţit
Rodica. Ispitele necoapte ale sfârşitului de iulie.
Vă urez din toată inima vacanţă lungă, liniştită şi meritată. Şi cel puţin 4 kg. în plus,
care să vă scoată din categoria «pană». Aceeaşi urare magică pentru Ionel, Rodica, dacă
vrea, poate să rămână cu status quo ante. Iar dlui Daniello îi doresc o reducţie
(echivalentă celor 4 kg despre care vorbeam mai sus), prin părţile neesenţiale.
Sărut mâinile,
L. Blaga
(Scrisoarea lui Lucian Blaga către doamna Daniello)
JURNALUL
NOŢIUNI TEORETICE
 Este un text de graniță, între proza literară și cea nonliterară, fiind o
specie fără reguli.
 Este o scriere subiectivă cu un discurs fragmentar, în care confesiunile nu
păstrează obligatoriu o legătură între ele.
 Există o identitate între autor-narator –personaj.
 Constă în însemnările zilnice ale cuiva, în care sunt înfăţişate anumite experienţe.
 Este o creaţie spontană, fără intenţia de rafinare a discursului pentru a
plăcea lectorului.
 Se utilizează, aproape în exclusivitate, monologul, ca modalitate de exprimare.
 Se respectă sinceritatea prin utilizarea persoanei I ce oferă discursului un
grad mare de autenticitate și verosimilitate.
 Respectă condiţia calendarităţii (Legea lui Blanchot - un jurnal are drept
condiţie fundamentală respectarea calendarului).
 Legea simultaneităţii face referire la sincronizarea „timpului trăirii” cu cel al
„mărturisirii” (făra rescrieri, adăugiri ulterioare), menită să sporescă
autenticitatea confesiunii.
 Diaristul nu face literatură, el se confesează.
 Jurnalul intim are o anumită finalitate: aceea de a oferi o serie de date
exacte legate de propria viaţă. Mircea Eliade se întreba şi el „dacă acesta
este cu adevărat rolul jurnalului: să mă cunosc mai bine sau să mă confesez
cu mai mare curaj în faţa eventualului cititor”.
Pagina 8
APLICAŢII
JURNALUL DE ACTIVITĂȚI ZILNICE
Sâmbătă, 11 iulie 1942

Dragă Jurnalule,
Tata, mama şi Margot n-au putut să se obişnuiască nici până acum cu
ceasul mare de pe Westerturm, care bate fiecare sfert de oră. Eu însă da; îmi
place chiar, mai ales noaptea, îmi dă un sentiment de siguranţă. Îmi închipui că ai
vrea să ştii acum, dacă îmi place locul unde ne-am refugiat. Să-ţi spun sincer, nici
eu nu ştiu încă. Cred însă că niciodată nu mă voi simţi aici ca la mine acasă. Dar
cu asta nu vreau să spun că locuinţa e neprietenoasă şi tristă. Uneori am
impresia că mă aflu într-un pension neobişnuit. E o părere cam ciudată, nu crezi ?
Aripa aceasta secretă este într-adevăr o ascunzătoare grozavă. Chiar dacă e
umedă, cu odăile anapoda, nepotrivite pentru locuit, cu greu vei găsi ceva mai
confortabil în Amsterdam, poate nici chiar în întreaga Olandă. Până acum
camera noastră părea tare pustie. Din fericire însă, tata a luat cu el întreaga
colecţie de artişti de cinema şi de ilustrate şi eu am împodobit pereţii, cu ajutorul
pensulei şi al cleiului. Acum totul arată foarte vesel. Când va veni aici şi familia
van Daan, vom construi din lemnul care se află în pod dulăpioare şi alte obiecte
folositoare. […]Mă bucur foarte mult că marţi va veni familia van Daan. Atunci
va fi mai prietenos şi mai puţin monoton. Liniştea mă enervează teribil, mai ales
seara şi noaptea; aş da orice, dacă vreunul din protectorii noştri ar dormi cu noi.
Mă apasă gândul că nu mai putem ieşi afară deloc şi mi-e teamă că vom fi
descoperiţi şi împuşcaţi. Simt că mă înăbuş. Chiar şi în timpul zilei trebuie să stăm
în cea mai mare linişte, n-avem voie să călcăm prea apăsat şi trebuie să vorbim
aproape numai în şoaptă, ca să nu fim auziţi jos, în magazie. În clipa asta am fost
chemată.
Anne (Jurnalul Annei Frank)
JURNALUL DE CĂLĂTORIE
APLICAŢII
În opera ,,Toate pânzele sus” de Radu Tudoran peripețiile se succed cu
repeziciune. Aventura pe mare, pe ocean, pe țărm, în orașe vor determina schimbări
fundamentale în viața fiecarui personaj, deoarece, pe langă furia Mediteranei,
neliniștea Atlanticului, pericolul stâncos din strâmtoarea Magellan, echipajul se va
înfrunta cu viclenia și minciuna omenească și, nu în ultimul rând, cu propriile ispite și
neliniști.
 Imaginează-ţi aventurile prin care trece Anton Lupan, continuând
pagina din jurnalul său de calatorie.
Oamenii știau încotro merg, de aceea, în clipa plecării stătuseră pe punte,

umăr la umăr, privind spre orizont, mândri, aspri și încordați. Acum, când corabia se
Pagina 9
așternuse la drum, sub cerul senin, fiecare se dusese la treaba lui, fără însă ca
fierberea din sufletele lor să se fi terminat.
Anton Lupan coborâse în cabina să scrie Jurnalul de Bord, de grija căruia nu
trebuie să uite niciodată corăbierul, fie c-ar fi pe furtuna, fie pe timp bun:
,,15 iulie 1881, ora 9.30 farul de la Sulina s-a pierdut din vedere: navigăm spre
Stambul cu vant de la vest, cu forța trei, cu toate pânzele sus, Gherasim si Cristea
Busuioc fiind în primul cart...”
(Radu Tudoran, Toate pânzele sus)
TEXTUL NARATIV
NOŢIUNI TEORETICE
 Textul narativ implică, în mod necesar, povestirea unei întâmplări

reale sau imaginare, desfășurate în timp şi spaţiu.
 Sunt prezente momentele subiectului şi circumstanţele: relatarea unor
experienţe personale, naraţiuni ficţionale.
 Categoriile gramaticale care au un rol important sunt verbele pentru
că indică o cronologie a evenimentelor.
 Timpurile verbale folosite frecvent sunt: prezentul, perfectul simplu,
perfectul compus.
 Relatarea se poate face la persoana I/ subiectiv sau a III-a/ obiectiv.
 Se pot folosi procedee artistice precum epitetul, comparaţia,
hiperbola, antiteza etc.
RELATAREA UNEI EXPERIENȚE PERSONALE
APLICAȚII
 Redactează o compunere de cel puțin 150 de cuvinte, care să cuprindă

prezentarea unei emoții, a unui sentiment. Inserează o secvență narativă, una
descriptivă și una explicativă.
 Pornind de la fragmentul de mai jos, scrie o compunere narativă, de cel

puțin 150 de cuvinte, de tipul povestirii în ramă:
Pagina 10
Sunt peste treizeci de ani de atunci! Era în timpul războiului. Aveam 12 ani şi
eram cel mai mare dintre cei trei băieţi ai unei familii de ţărani dintr-un sat
muscelean. Pe lângă noi, băieţii, părinţii mei mai aveau patru fete. Eram deci şapte
copii(...).
Mai erau cinci zile până la Anul Nou. După socoteala noastră, puteam să
ajungem acasă, dacă totul ar fi decurs bine, înainte de momentele ,,cumpenei dintre
ani”. Dar n-am avut parte de această bucurie!......
(Jarul din palmă, George Şovu)
NARAȚIUNI FICȚIONALE
APLICAȚII
 Redactează o compunere narativă, de cel puțin 150 de cuvinte, care să cuprindă
întâlnirea cu un personaj fictiv.
TEXTUL DESCRIPTIV
NOŢIUNI TEORETICE
 Textul descriptiv evocă scene, persoane, obiecte, emoţii şi se concentrează
asupra detaliilor, prezentate obiectiv sau subiectiv.
 Descrierea poate apărea atât în texte literare (tabloul – descrierea unui
peisaj, a unor scene din viaţa socială, a unui interior sau a unui obiect,
etc.; portetul – descrierea fizică şi / sau morală a unui personaj), cât şi în
texte nonliterare (ghiduri turistice, texte ştiinţifice, prezentarea unor
produse etc.).
 Textul descriptiv nonliterar prezintă în detaliu un obiect, o ființă, un
peisaj din natură sau un fenomen al naturii, evidențiind părțile sale
componente și trăsăturile specifice acestuia.
 Spre deosebire de textul descriptiv literar, care prezintă impresii,
percepții subiective sau chiar descrieri bazate pe imaginație, în textul
descriptiv nonliterar sunt prezentate informații, date concrete și reale
privitoare la obiectul descris.
 Sunt prezenţi indici spaţiali.
 Frecvenţa substantivului şi a adjectivului, ca părţi de vorbire, dar şi a
Pagina 11
verbelor care exprimă stări sufleteşti.

 Timpurile verbale folosite sunt prezentul şi imperfectul.
 Figurile de stil predominante: epitetul (în multiplele sale variante:
personificator, cromatic, metaforic), personificarea, comparaţia.
 Se creează câmpuri lexicale în jurul temei.
 Categoriile gramaticale relevante sunt: substantivele care desemnează
obiectul descrierii şi părţile acestuia; adjectivele care au rolul de a indica
felul în care sunt percepute proprietăţile obiectului descris, adverbele care
precizează coordonatele spaţiale ale obiectului descris sau ale perspectivei
din care acesta este descris.
 Folosită în textele narative, descrierea are rolul unei pauze narative –
timpul naraţiunii avansează, în timp ce timpul acţiunii stă pe loc.
 Tonul folosit este unul neutru, iar limbajul este precis, cu multe cuvinte
aparținând câmpului lexical în care se încadrează tema descrierii.
PORTRETUL
 Descrierea unei persoane sau portretul se realizează prin stabilirea

elementelor (fizice și morale) care vor fi descrise și indicarea trăsăturilor care
particularizează ființa descrisă.
 După tipul de însuşiri evidenţiate, portretele sunt fizice, când este reliefată
înfătişarea exterioară a personajului, aspectul lui fizic, sau morale (psihice)
dacă avem în vedere trăsăturile de caracter ale personajului. Cele mai multe
portrete sunt însă mixte, deoarece cuprind atât trăsăturile fizice, cât şi pe cele
morale.
DESCRIEREA UNEI FIINȚE REALE

APLICAȚII
 Imaginează-ţi, într-o compunere de minimum 150 de cuvinte, portretul moral
al unei colege antipatice.
 Imaginează-ţi, într-o compunere de minimum 150 de cuvinte, portretul fizic şi
moral al prietenului ideal.
 Descrie animalul preferat, folosind: două personificări, două comparaţii, o
enumeraţie şi două epitete, într-o compunere de minimum 150 de cuvinte;
(Un om necăjit, Mihail Sadoveanu)
Pagina 12
Planul Cerinţele realizării unui bun portret

compunerii
I. Prezentarea - prezintă trăsăturile fizice şi morale ale persoanei
generală a respective;
personajului; - pune accent pe însuşirile morale, care trebuie motivate
II. Surprinderea prin fapte de viaţă;
aspectul fizic - gradează-le, în funcţie de importanţa lor;
(trăsăturile ce ies în - arată preocupările, gândurile, preferinţele etc. în
evidenţă şi pot fi concordanţă cu vârsta şi ocupaţia;
legate de însuşirile - nu le enumera, ci prezintă-le prin fapte concrete.
morale) şi a
însuşirilor morale Redactarea compunerii de tip portret
(bunătatea, cinstea,
hărnicia,
inteligenţa,
devotamentul etc.)
III. Formularea
unei păreri
personale,
evidenţierea unei
impresii faţă de
personajul
portretizat.
DESCRIEREA UNEI FIINȚE IMAGINARE

NOŢIUNI TEORETICE
 Descrierea unei ființe imaginare prezintă trăsăturile fizice și morale ale
acesteia, accentuând caracterul ei fabulos prin aspecte surprinzătoare,
neobișnuite.
 Într-o descriere sunt folosite substantive pentru numirea obiectului
descris și a elementelor componente. Adjectivele sunt utilizate pentru
evidențierea trăsăturilor acestora, iar verbele apar, de regulă, la modul
indicativ, timpurile prezent și imperfect.
 Descrierea unei ființe, chiar fabuloase, se face respectându-se aceleași
etape urmate pentru descrierea unei ființe reale.
 Este important să fie respectate etapele scrierii și normele de ortografie și
de punctuație, iar textul să aibă introducere, cuprins și încheiere.
Pagina 13
AUTOPORTRETUL
Autoportretul este un portret pe care un artist (scriitor, pictor) ori un om
obișnuit și-l face sieşi. Într-un autoportret scris sunt evidențiate trăsături fizice și
morale care definesc persoana reprezentată.
DESCRIEREA UNUI LOC
Descrierea de tip tablou

- este asociată valorilor plastice: pictură, desen, gravură etc.
- formă a descrierii în care se prezintă, în versuri ori în proză, un colţ de
natură, un peisaj, o privelişte sau o scenă, un obiect, elemente ale unui anumit
spaţiu.
Tabloul:
- text literar de sine stătător, specie literară (pastel);
- fragment dintr-o operă literară mai amplă.
Fumuri albe se ridică în văzduhul scânteios
Ca înaltele coloane unui templu maiestos,
Şi pe ele se aşază bolta cerului senină
Unde luna îşi aprinde farul tainic de lumină(...)
(Miezul iernei, V. Alecsandri)
APLICAȚII
 Realizează o compunere descriptivă, de minimum 150 de cuvinte, care să
surprindă un peisaj de munte (real sau imaginar), dându-i un titlu sugestiv.
 Inspirându-te din acest pastel, realizează un tablou în proză, de minimum 150
de cuvinte, în care să-ţi imaginezi o zi de vară la ţară. Propune un titlu potrivit.
Pe câmpii stăpână-i vara,
spicul grâului foşneşte,
iar un mac aprins ca para
lanu-ntreg îl străjuieşte.
Sus, pe bolta azurie
păsările se avântă
şi se-ntrec în măiestrie
când cu triluri se încântă.
Din înalt de ciocârlii
Parcă-ţi vine să îmbii:
Vară, dragă, poţi să stai
cât mai mult pe-al nostru plai!
(Pastel de vară, Cezarina Adamescu)
Pagina 14
CARACTERIZĂRI ALE PERSONAJELOR

(algoritm pentru redactarea compunerii)
Introducere
1. Locul şi rolul personajului în operă; tipologia, relaţia cu tema

operei.
2. Plasarea personajului în timpul şi spaţiul operei literare.
-
Cuprins
3. Realizarea portretului personajului (fizic şi moral) prin modalităţi
de caracterizare:
directă - de către narator
- de către alte personaje
- autocaracterizare / monolog interior
indirectă - prin fapte, gînduri
- mediul în care trăieşte
- acţiuni la care participă
- tipuri de conflict
- modul în care se exprimă (limbajul), gîndeşte
- numele
- îmbrăcămintea
Alegerea secvenţelor relevante din text, prezentarea a cel puţin
patru trăsături şi argumentarea lor cu citate din text; sublinierea
trăsăturilor desprinse prin intermediul figurilor de stil.
4. Simbolul, tipul reprezentat
(Personajul X - întruchipează ...
- simbolizează ...
- reprezintă ...
-trans figurează în literatură imaginea omului)
5. Compararea (două asemănări şi o deosebire) cu personaje din alte
opere şi galeria de personaje (arhetipuri) unde ar putea fi plasat, încadrat
(din literatura naţională şi cea universală).
Încheiere
1. Sentimentele autorului / naratorului faţă de personaj.
2. Argumentarea opiniilor proprii.
Pagina 15
TEXTUL DE OPINIE
Textul de opinie este un text nonliterar în care autorul (de regulă, un

specialist) își expune opiniile legate de o temă, cu scopul de a convinge cititorii de adevărul
unei idei.
Orice text de opinie presupune:
• susținerea opiniei cu argumente raționale (fapte, dovezi, deducții logice) și
emoționale (impresii);
• utilizarea unor strategii, precum obiecția (formularea unei idei care se opune
celei afirmate de autor, pentru a o respinge), concesia (acceptarea parțială a unei idei
opuse), analogia (găsirea unor asemănări între propria teză și alte idei sau situații),
examenul critic (evaluarea punctelor tari și a punctelor slabe ale opiniei) etc.
• folosirea unor conectori pentru a evidenția ierarhia argumentelor (mai întâi…,

apoi…, în cele din urmă…) sau legătura dintre idei: adaosul (mai mult), analogia (la fel),
concesia (totuși, cu toate acestea), concluzia (așa că, așadar), confirmarea (într-adevăr),
consecința (astfel, în consecință), exemplificarea (de exemplu), explicația (pentru că, de
aceea), obiecția, opoziția (din contră, în schimb), rectificarea (de fapt, mai bine zis) etc.
În textele de opinie predomină structurile argumentative și explicative, dar

pot exista și secvențe de dialog fictiv (de exemplu, dacă autorul se raportează la
publicul cititor sau dacă discută în contradictoriu cu un eventual adversar de idei) sau
structuri narative și descriptive, cu rol de exemplificare.
Pagina 16
SCHEMĂ
Structură:
I.Formularea ipotezei (un alineat):
 Consider că afirmaţia lui………..este îndreptăţită /neîndreptăţită
fiindcă…;
 Opinia lui…. surprinde una dintre problemele/temele întâlnite în…;
 Afirmaţia lui … mi se pare semnificativă, dovedind o profundă
înţelegere a fenomenului…….;
 Consider că afirmaţia scriitorului...., conform căreia.........are o bază
reală, deşi pot exista unele rezerve în această privinţă. Totuşi, putem
afirma că...;
 Afirmaţia filosofului……mi se pare justă………;
 Afirmaţia conform căreia…..o consider adevărată, deoarece……
II. Susţinerea argumentelor( două argumente pro sau contra- două alineate)
 - În primul rând, ........................
- În al doilea rând, ............
 - De obicei atunci când…
- La fel se întâmplă…..
 - Este adevărat că…….
- În plus, putem afirma că…
 - Pe de o parte, sunt de părere că…
- Pe de altă parte, însă…
III. Formularea concluziei ( un alineat)
Prin urmare, putem considera că........................
În concluzie, ……………….
De aceea, cred că……
Pagina 17
PARTEA A II-A
APLICATIVĂ
Pagina 18
VARIANTA NR. 1
formulate:
Textul 1
A fost odată ca niciodată. A fost odată un împărat evlavios şi bun. El avea
trei feciori. Pe lângă multe bunătăţi ce făcuse oamenilor din împărăţia lui, a ridicat
şi o monastire de care să se ducă pomina. A împodobit-o cu aur, cu pietre
nestemate şi cu tot ceea ce meşterii din acea ţară au socotit mai scump şi mai
frumos. O mulţime de stâlpi de marmură şi poleiţi erau prin biserică şi pe dinaintea
ei. Zugrăvelele cele mai preţioase, policandre de argint suflate cu aur, candele de
argintul cel mai bun şi mari cât doniţa, cărţile cele mai alese erau zestrea
monastirii aceleia.
Cu cât se bucura împăratul de frumuseţea ei, cu atât se întrista că nu putea
să o săvârşească pe deplin, căci turnul se surpa. „Cum se poate, zise împăratul, să
nu pot sfârşi astă sântă biserică? Iată am cheltuit toată starea, şi ea nu este încă
târnosită.”
Şi dete sfară în ţară ca orice meşter se va găsi care să poată să-i ridice
turnul, să ştie că va dobândi de la dânsul mari daruri şi boierie. Pe lângă acestea,
poruncă dete ca în toate bisericile să se facă rugăciuni şi privegheri, ca să se
îndure milostivul Dumnezeu a-i trimete un meşter bun.
Iară a treia noapte visă împăratul că, dacă va aduce cineva pasărea măiastră de pe
tărâmul celălalt şi să-i aşeze cuibul în turn, se va putea face monastirea desăvârşit. Spuse
fiilor acest vis, iară ei se întreceau care de care să plece mai-nainte şi să se închine cu
slujba la tată-său împăratul. Atunci împăratul le zise:
– Eu văz, feţii mei, că toţi aveţi dorinţă de a vă face datoria către
Dumnezeu, însă nu vă puteţi duce toţi deodată. Acum să se ducă fiul meu cel mai
mare şi, dacă nu va putea el să izbutească, să se ducă altul, şi tot aşa pe rând, până
când Dumnezeu îşi va arăta mila lui către noi.
Copiii tăcură şi se supuseră, iară feciorul cel mare al împăratului se găti
de drum. Merse ce merse şi, dacă trecu de hotarele tatălui său, stete să conăcească
într-o dumbravă frumoasă. După ce făcu focul, sta acolo până să se gătească
mâncarea, când văzu deodată înaintea lui un vulpoi care îl rugă să-şi lege ogarul,
să-i dea şi lui un codru de pâine, un pahar de vin şi să-l lase să se încălzească şi el
la ăl foc. Fiul împăratului, în loc să asculte rugăciunea, dete drumul ogarului, care
se luă după dânsul. Atunci vulpoiul făcu un semn asupra lui şi îl schimbă în stană
de piatră.
(*** Pasărea măiastră)
Pagina 19
Textul 2
Legenda Meşterului Manole, transpusă în impresionanta baladă a ridicării
Mănăstirii Curtea de Argeş – ctitorie a domnitorului Neagoe Basarab din veacul
al XVI-lea – ne trimite la unul dintre miturile fundamentale ale poporului român
potrivit căruia nimic din ceea ce se construiește fără sacrificiu nu poate dăinui.
La publicul larg din toate provinciile româneşti, balada ”Monastirea
Argeşului” a ajuns sub formă tipărită în varianta pe care o ştim cu toţii în 1852,
când Vasile Alecsandri a publicat-o în volumul său, ”Poezii poporale. Balade
(Cântice bătrâneşti)”, în care a inclus multe astfel de creaţii populare pe care
le-a cules şi ”îndreptat”. Creația folclorică despre ridicarea Mănăstirii
Argeșului aduce explicații imaginare pentru fapte reale. Legenda spune că locul
în care ar fi fost zidită Ana, soția meșterului Manole, este marcat pe peretele
sudic al bisericii și este dovada că faptele din legendă ar fi adevărate.
Povestea relatată în toate variantele este în esență aceeași: Negru-Vodă
(care în realitatea istorică este Neagoe Basarab), împreună cu ”Nouă meșteri
mari/ Calfe și zidari/ Și Manole zece/ Care-i și întrece”, căuta un loc potrivit
pentru a ridica ”Mănăstire naltă/ Cum n-a mai fost altă”, iar acest loc a fost
găsit ”Pe Argeș în gios,/ Pe un mal frumos”. Meșterii s-au apucat de lucru, însă
munca lor era zadarnică, fiindcă tot ce zideau ziua, noaptea se surpa.
Meșterului Manole i se arată în vis șansa de a termina cu bine măiastra biserică
la care zidea împreună cu meșterii săi: necesitatea de a sacrifica prin zidire în
peretele clădirii prima femeie care va veni sa aducă bucate ”la soț/ ori la frate”.
Ana, soția lui Manole, a sosit prima, deși meșterul se rugase lui Dumnezeu s-o
oprească. Dar cum nimic n-a putut învinge dragostea ei pentru soț, la fel n-a
putut nimeni și nimic să împiedice sacrificarea ei în zid chiar de către soţul ei.
Cea mai emoționantă parte a legendei în versuri este chiar aceea care
descrie zidirea Anei, în care femeia îi spune cu ingenuitate lui Manole că zidul o
strânge și copilașul din pântece ar putea muri: ”Zidul rău mă
strânge,/ Țâțișoara-mi plânge,/ Copilașu-mi frânge!”, în timp ce meșterul trăia
drama astfel: ”Iar Manea ofta/ Și se apuca/ Zidul de zidit,/ Visul de-mplinit”.
Strălucitoarea mănăstire a fost, astfel, ridicată, iar Manole a fost lăsat pe
acoperiș din porunca invidiosului Negru-Vodă, care n-a suportat gândul că
iscusitul meșter ar putea construi şi alt lăcaș de cult la fel de mândru ca acela.
Asemenea unui Icar, Manole a crezut că poate zbura,și-a construit aripi din
șindrilă și s-a avântat de pe acoperiș, murind, desigur, în încercarea lui.
Legenda şi balada meşterului Manole ne spun că din locul unde a căzut el a
răsărit un izvor care se află şi astăzi.
Dincolo de legendă și de măreția ideilor transmise artistic, meșterul Manole
a existat în realitate. Istoricul Ştefan Dumitrache declara într-un interviu că
Neagoe Basarab, ctitorul Mănăstirii Argeșului, studiase în Italia şi la
Constantinopol. Pe când se afla în Turcia, sultanul Baiazid al II-lea îi
încredinţase administrarea construcţiei unei moschei, constructorul-şef ale
Pagina 20
acesteia fiind Manoli din Niaesia. Manole, pe care îl regăsim şi în baladă, era,
cel mai probabil, armean; așa se explică anumite elemente de arhitectură
armeană şi georgiană din construcţia Mănăstirii Argeșului, spunea
istoricul Ştefan Dumitrache.
( Daniela Sontica, Meşterul Manole, legendă şi realitate, https://leviathan.ro )
1. Transcrie, din textul 1, doi termeni din câmpul lexical al poveștilor. 2 puncte
2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând

informaţiile din textul 1.
Naratorul este:
a. obiectiv, detaşat, relatează evenimentele la persoana I.

b. subiectiv, neimplicat, relatează evenimentele la persoana a III-a.
c. obiectiv, detaşat, relatează evenimentele la persoana a III-a.
d. subiectiv, personaj, relatează evenimentele la persoana I.

Scopul călătoriei fiilor de împărat este:
a. găsirea unui meșter care va putea ridica turnul mănăstirii.

b. găsirea păsării măiestre de pe tărâmul celălalt pentru a-i așeza cuibul în turn,
astfel putându-se desăvârși mănăstirea.
c. împlinirea visului împăratului.
d. intrarea în competiție cu ceilalți frați pentru a-și demonstra calitățile
deosebite cu care sunt înzestrați.
Pagina 21
4.Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informaţiile

din textul 2.
Manole a fost lăsat pe acoperiş, deoarece:
a. domnitorul nu a fost mulţumit de aspectul mănăstirii.
b. Manole credea că poate zbura.
c. Negru-Vodă nu dorea ca Manole să construiască lăcaşe de cult asemănătoare.
d. meşterul voia să-şi admire construcţia.
Adevărat Fals
Textul 1
Enunţul
Mănăstirea ridicată de ȋmpărat era somptuoasă.
Drept pedeapsă pentru că nu i-a ascultat rugămintea,
vulpoiul ȋl transformă pe fiul cel mic al ȋmpăratului ȋntr-o
stană de piatră.
Ȋmpăratului i se arată ȋn vis că, pentru a desăvârşi mănăstirea,
are nevoie de pasărea măiastră de pe tărâmul celălalt.
Textul 2
Enunţul Adevărat Fals
Meşterul Manole nu a existat ȋn realitate.
Cea mai emoţionantă parte a legendei ȋn versuri este cea
care descrie zidirea Anei.
La publicul larg din toate provinciile româneşti,
balada ”Monastirea Argeşului” a ajuns sub formă tipărită ȋn
varianta pe care Vasile Alecsandri a publicat-o în volumul
său, ”Poezii poporale. Balade (Cântice bătrâneşti)”.
6. Menționează, în două-trei enunțuri, o trăsătură a textului narativ, ilustrând-o cu o

secvenţă relevantă din fragmentul de mai jos.
6 puncte
A fost odată ca niciodată. A fost odată un împărat evlavios şi bun. El avea trei
feciori. Pe lângă multe bunătăţi ce făcuse oamenilor din împărăţia lui, a ridicat şi
o monastire de care să se ducă pomina. A împodobit-o cu aur, cu pietre nestemate
şi cu tot ceea ce meşterii din acea ţară au socotit mai scump şi mai frumos.
Pagina 22
7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte

date, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte
8. Crezi că visele pot fi uneori premonitorii? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de

cuvinte, valorificând textul 1. 6 puncte
9. Asociază fragmentul din creaţia ,,*** Pasărea măiastră” cu un alt text literar studiat
la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare
comună (morală/culturală), prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.
6 puncte
1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte

Seria care conţine doar cuvinte derivate este:
a) niciodată, evlavios;
b) istoric, constructor-şef;
c) împărăţia, preţioase;
d) desigur, astăzi.
Răspunsul corect:

Există hiat ȋn toate cuvintele din seria:
a) ȋmpărăţia, dinaintea, aceea, meşterului.
b) poleiţi, preţioase, şi-a, construi.
c) deodată, evlavios, Baiazid, construcţia.
d) aur, cheltuit, ştie, soţia.
Răspunsul corect:
Pagina 23

Cuvântul „a visa” este utilizat cu sens propriu în enunțul:
a) Bunica l-a visat pe bunicul exact ca în vremea tinereții.

b) Vrabia mălai visează.
c) Am visat cu ochii deschiși liceul dorit.
d) Mă visez inginer intr-o bună zi.
Răspunsul corect:
Sinonimele potrivite pentru cuvintele subliniate în fragmentul: „ Copiii tăcură şi se

supuseră, iară feciorul cel mare al împăratului se găti de drum.” sunt:
a) fiu, pașiste.
b) bărbat, traseu.
c) tânăr, cale.
d) slujbaș, cărare.
Răspunsul corect:
5 . Rescrie fragmentul următor, trecând verbele de la perfect simplu la perfect

compus: „ Cu cât se bucură împăratul de frumuseţea ei, cu atât se întristă că nu
putea să o săvârşească pe deplin, căci turnul se surpă.”. 6 puncte
Pagina 24
6.Alcătuiește un enunț asertiv în care substantivul mănăstire să aibă funcția

sintactică de atribut substantival prepoziţional ȋn acuzativ (1) și un enunț interogativ
în care adjectivul pronominal demonstrativ acesta să aibă funcția sintactică de
atribut adjectival ȋn dativ (2) 6 puncte
(1)
(2)
7. Construieşte o frază despre un vis bizar, alcătuită din două propoziţii coordonate
copulativ. 6 puncte
8. Completează spațiile libere din textul de mai jos cu forma corectă a cuvintelor scrise
între paranteze. 6 puncte
Visele urâte sunt de fapt benefice, fiindcă __________________________
(pronume demonstrativ de apropiere, caz nominativ) au rolul de-a vindeca anumite
conflicte interioare __________________________ (pronume relativ, caz acuzativ)
oamenii __________________________(pronume personal, formă neaccentuată,
număr plural) resimt.

Alcătuieşte, ȋn 100-150 de cuvinte, rezumatul textului ***Pasărea măiastră,
respectând toate convenţiile acestui tip de compunere.
coerența textului– 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea
gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; proprietatea
termenilor folosiți – 1 punct; respectarea normelor de ortografie – 1 punct;
respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitate – 1 punct) .
Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are
minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.
Pagina 25
MODEL DE REZOLVARE
Rezolvări posibile/ Sugestii metodologice

Subiectul I, A
Competențe generale: Receptarea textului scris de diverse tipuri
1. Exemplu de răspuns: ,,împărat” și ,,stană”
 Răspunsul trebuie căutat în textul literar 1.

 Trebuie să citești cu atenție textul și să subliniezi cu creionul pasajele care te
vor ajuta la identificarea răspunsurilor corecte!
2. Litera corespunzătoare răspunsului corect: c

vor ajuta la corelarea informaţiilor explicite din textul literar!
3. Litera corespunzătoare răspunsului corect: b

vor ajuta la corelarea informaţiilor explicite şi implicite din textul literar!

 Răspunsul trebuie căutat în textul nonliterar 2.
 Trebuie să citești cu atenție textul și să identifici informațiile
corespunzătoare din textul nonliterar!
5.
Adevărat Fals
Textul 1
Enunţul x
Mănăstirea ridicată de ȋmpărat era somptuoasă. x
Drept pedeapsă pentru că nu i-a ascultat rugămintea,
vulpoiul ȋl transformă pe fiul cel mic al ȋmpăratului ȋntr-o
stană de piatră.
Ȋmpăratului i se arată ȋn vis că, pentru a desăvârşi mănăstirea, x
are nevoie de pasărea măiastră de pe tărâmul celălalt.
Textul 2
Pagina 26

Meşterul Manole nu a existat ȋn realitate. x
Cea mai emoţionantă parte a legendei ȋn versuri este cea x
care descrie zidirea Anei.
La publicul larg din toate provinciile româneşti, x
balada ”Monastirea Argeşului” a ajuns sub formă tipărită ȋn
varianta pe care Vasile Alecsandri a publicat-o în volumul
său, ”Poezii poporale. Balade (Cântice bătrâneşti)”.
 Enunțurile adevărate sau greşite trebuie căutate în cele două texte.

vor ajuta la identificarea răspunsurilor corecte!
6. Exemplu de răspuns:
O trăsătură a textului narativ identificată în fragmentul dat este prezenţa
naratorului obiectiv. Această trăsătură este demonstrată de prezenţa verbelor
la persoana a III-a, aşa cum reiese din secvenţa “A fost odată un împărat
evlavios şi bun. El avea trei feciori. Pe lângă multe bunătăţi ce făcuse oamenilor
din împărăţia lui, a ridicat...”
 Amintește-ți principalele trăsături ale textului narativ: prezenţa

naratorului (obiectiv/subiectiv), prezenţa personajelor care participă la
acţiune, acţiunea plasată în timp şi spaţiu.!
Un element de conţinut comun celor două texte este sacrificiul. Ȋn ambele texte,
apare o construcţie impunătoare şi costisitoare, care ȋntâmpină mari dificultăţi la finalizare,
lăcaşul dărâmându-se ȋntr-un mod misterios ȋn timpul nopţii. Soluţia este reprezentată, ȋn
primul text, de aducerea unei păsări de pe tărâmul morţii, ceea ce implică confruntarea fiilor
de ȋmpărat cu forţele răului. Ȋn al doilea text, Manole devine ucigaşul propriei soţii, aşadar
sacrificul adus ȋn numele mănăstirii implică o condamnare a acestuia la suferinţă eternă.
 Compară cele două texte, fragmentul din creaţia ***Pasărea măiastră și

fragmentul extras de pe www.leviathan.ro!
 Precizează o temă comună între cele două texte care se poate stabili, la nivelul
conținutului!
 Prezintă adecvat o temă comună celor două texte prin valorificarea unui
element de conținut din fiecare text.
Pagina 27
Consider că visele, oricât de ciudate sau ireale sunt ȋn aparenţă, au o ȋnsemnătate
aparte. Micile detalii fac diferenţa, tot ce se ȋnfăţişează ȋn vis are propriul
corespondent ȋn subconştientul nostru. Un vis nu poate fi niciodată ,,fără sens”.
Așa cum reiese din primul text, depine de noi să gasim un scop, o semnificaţie
în interpretarea viselor, la fel cum a încercat și împăratul. Câteodată, visele devin
singurul lucru de care ne mai agaţăm ȋn căutarea unui răspuns. Secvența ,, Iară a
treia noapte visă împăratul că, dacă va aduce cineva pasărea măiastră de pe tărâmul
celălalt şi să-i aşeze cuibul în turn, se va putea face monastirea desăvârşit. ” redă
speranța împăratului cu privire la ridicarea mănăstirii. Astfel, visele sunt un izvor
infinit al ȋntrebărilor lăuntrice, al temerilor, al pasiunilor şi al ultimelor speranţe.
Ne retragem ȋn visare ȋn cele mai grele momente şi păstrăm amintirile fericite
pentru a le retrăi la intensitate maximă ȋn vis.
Visul este ȋn esenţă, oglinda sufletului nostru, iar interpretarea lor ne ajută să ne
cunoaştem mai bine sufletul.
 Cerința presupune susținerea unui punct de vedere, a unei opinii, folosind o

formulă specifică: Cred că... / Opinia mea este că...,/ părerea mea este că..., /
consider că... / etc.
 Vei răspunde la întrebarea dată, vei justifica răspunsul valorificând textul
indicat, printr-o secvență pe care tu o consideri importantă pentru argumentul
scris de tine.
 Te vei referi la ideea centrală care se desprinde din textul dat, evidenţiată cu
ajutorul temei şi a sentimentului predominant.
Textul ,,*** Pasărea măiastră” se poate asocia cu textul ,,Prâslea cel voinic şi
merele de aur” de Petre Ispirescu.
O valoare culturală comună celor două texte este împlinirea unui vis.
În textul-suport, scopul este găsirea păsării măiestre pentru a reuşi să desăvârşească
sfântul lăcaş. În urma unui vis avut de împărat, fiul cel mare se aventurează primul ȋn
călătorie, ȋntâlnind un vulpoi. Astfel, ne atrage atenția momentul în care vulpoiul fiind
ȋnzestrat cu puteri supranaturale şi deranjat de refuzul fiului de ȋmpărat, ȋl transformă
ȋn stană de piatră. În textul asociat, feciorii de ȋmpărat doresc cu ardoare să găsească şi
să pedepsească hoţul merelor de aur, reuşind astfel să readucă bucuria pe chipul
ȋmpăratului. O secvență relevantă este atunci când fiul cel mare a eşuat, deoarece a
adormit ȋn timpul misiunii de a prinde hoţul merelor de aur.
 Atenție! Trebuie să compari fragmentul extras din *** Pasărea măiastră cu

un alt text literar studiat sau citit ca lectură suplimentară, prezentând o
asemănare dintre ele (sub aspectul valorii morale/culturale, al ideilor şi al
structurii).
Pagina 28
 Asocierea celor două texte: Fragmentul extras din “Pasărea măiastră” se

poate asemăna cu basmul „Prâslea cel voinic şi merele de aur” de Petre
Ispirescu.
 O asemănare: Cele două basme au o valoare comună:perseverenţa în
îndeplinirea unui vis. Ȋn lumea imaginarului există numeroase
ȋncercări/obstacole care ȋi permit lectorului să-şi exteriorizeze sentimentele
negative, să-şi exprime propriile trăiri, să-şi pună în valoare propria
imaginaţie prin identificarea cu protagonistul.
Subiectul I, B
Competențe generale: Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul
comunicării orale şi scrise
1. c
 Analizaţi forma din dictionar a cuvintelor!
 Identificaţi rădăcina şi recunoaşteţi sufixele!
2. Litera corespunzătoare răspunsului corect: d

 Amintește-ți grupurile de sunete!
 Diftongul este grupul de sunete alcătuit dintr-o vocală și o semivocală
pronunțate în aceeași silabă.
 Triftongul este grupul de sunete alcătuit dintr-o vocală și două semivocale
pronunțate în aceeași silabă.
 Hiatul apare între două vocale alăturate pronunțate în silabe diferite.
3. Litera corespunzătoare răspunsului corect: a

Amintește-ți: Sensul unui cuvânt.
Sensul unui cuvânt se stabileşte numai în context, care poate fi înţeles ca un enunţ,
ca un text sau ca o situaţie de comunicare în care apare un cuvânt.
Sensul propriu
Sensul propriu este sensul obişnuit al unui cuvânt, cunoscut de toţi vorbitorii şi legat
de un aspect din realitate.
Sensul propriu are două aspecte: sensul propriu de bază şi sensul propriu secundar.
Sensul propriu de bază reprezintă ceea ce un cuvânt are specific în sine în orice
context.
Exemple: braţ (parte a corpului omenesc), picior (parte a corpului omen
esc), gură (cavitate bucală).
Sensul propriu secundar este sensul ce rezultă dintr-o asemănare şi depinde strict
de context.
Pagina 29
Exemple: braţul balanţei, piciorul podului, gură de canal.
Sensul figurat este sensul neobişnuit al unui cuvânt, folosit cu valoare

expresivă pentru a forma o imagine poetică.
Exemple: pe-un picior de plai, pe-o gură de rai, primăvara din sufletul meu,
el este oglinda părinţilor săi, el a mers dupa steaua lui.
„ Cu cât se bucură împăratul de frumuseţea ei, cu atât s-a întristat că nu a putut să
o săvârşească pe deplin, căci turnul s-a surpat.”.
Mulţi oameni ȋncercaţi de soartă ȋşi găsesc liniştea ȋn slujba de la mănăstire.
Acestui om i s-a ȋndeplinit cea mai mare dorinţă?
Amintește-ți!
Atributul: care? ce fel de?
Prepoziţii/locuţiuni prepoziţionale specifice acuzativului: de, la, despre, cu, de la, de
lângă, ȋmpreună cu, faţă de etc.
Cazul dativ: cui?
Pronumele devine adjectiv pronominal atunci când determină un substantiv cu care se
acordă ȋn gen, număr şi caz.
7. Exemplu de răspuns:Am visat un tărâm din turtă dulce şi acolo am ȋntâlnit o

ȋntreagă herghelie de unicorni.
 Atenție la numărul predicatelor!
 Aminteşte-ţi conjuncţiile coordonatoare:
copulative: şi, nici;
disjunctive: sau, ori, fie, ba;
adversative: dar, iar ȋnsă, ci;
concluzive: deci, aşadar, carevasăzică.
8.Răspuns: Visele urâte sunt de fapt benefice, fiindcă acestea au rolul de-a vindeca
anumite conflicte interioare pe care oamenii le resimt.
 Completați cu atenție cuvintele, respectând forma corectă indicată

între paranteze!
Subiectul al II-lea
Pagina 30
Competențe generale: Redactarea textului scris de diverse tipuri

Exemplu de răspuns: Rezumatul
Un ȋmpărat construieşte pentru supuşii săi o mănăstire grandioasă de care nu se
poate bucura, deoarece turnul se năruie.
Deznădăjduit, ȋmparatul anunţă ȋn toată ţara că ȋl răsplătește regeşte pe meşterul
care reușește să ridice turnul. Fiind credincios, acesta ȋi cere ajutorul şi lui Dumnezeu
prin rugăciuni şi privegheri. Trei nopţi mai târziu, ȋmpăratul visează că poate desăvârşi
mănăstirea doar dacă cineva îi aduce pasărea măiastră de pe tărâmul celălalt şi o aşează
în cuibul din turn.
Ȋmpăratul le vorbeşte celor trei fii despre visul său şi decide să plece la drum
primul născut. Feciorii acceptă hotărârea tatălui, iar fiul cel mare se pregăteşte de
plecare. După ce trece de hotarele ȋmpărăţiei, se opreşte ȋntr-o dumbravă să se
odihnească. Ȋn timp ce pregătește ceva de mâncare, feciorul este surprins de apariţia
unui vulpoi, care ȋi adresează câteva rugăminţi.
Feciorul de ȋmpărat nu ȋl ascultă şi eliberează ogarul, alungându-l. Drept
pedeapsă, vulpoiul ȋl transformă ȋn stană de piatră.
Atenție la conținutul compunerii!

În redactarea rezumatului
 se respectă ordinea întâmplărilor;
 se foloseşte doar timpul prezent sau perfect compus;
 nu se dau citate;
 nu se folosesc figuri de stil, cuvinte regionale, argotice, arhaisme, ele fiind
înlocuite cu termeni literari;
 nu se exprimă opiniile personale asupra textului;
 nu se foloseşte vorbirea directă;
 se redactează la persoana a III- a;
 rezumatul nu trebuie să depăşească un sfert din textul rezumat;
 informaţia esenţială se poate găsi în text identificând răspunsul la întrebările:
cine?ce face?când? unde?
Pentru realizarea legăturii dintre diversele enunţuri ale rezumatului se vor folosi
cuvinte şi expresii precum: la început, apoi, între timp, de îndată ce, după aceea,
prepoziţia pentru + verbe la infinitiv şi verbe la gerunziu.
Pagina 31
VARIANTA NR. 2
formulate:
Textul 1
Poftiti! Poftiti la noi ȋn ȋmpărăţie!

Ȋn ȋmpărăţia numită Copilărie.
Am lăsat ieftin biletul de la intrare:
Un zâmbet, o frunte senină, o floare …
E o reducere de preţ făcută anume
Să intre cât mai mulţi oameni, mai multă lume.
Nu vă sfiiţi! Jucaţi şotron până seara, târziu;
Alergaţi după fluturi, după un ştrengar de scatiu;
Suiţi-vă-n pomi după mere … staţi de vorbă …
Grijile, lipsa de timp au rămas la garderobă!
Celui ce intră aici, ȋn modul cel mai firesc,
Aripi fără seamăn ȋn suflet ȋi cresc.
Puternice, limpezi, spre lume deschise …
I se-mplinesc şi cele mai agere vise!
E de-ajuns să ţină ȋn mână un balon colorat
Ca să se simtă fericit, sănătos şi bogat.
Văile, munţii, apele ȋn faţa lui se aştern.
Ȋi foşnesc stelele-n jur ca-n cărţile lui Jules Verne …
Chiar şi lacrimile, dacă sunt, sunt trecătoare.
Ȋmpărăţia noastră e luminată de cel mai bun soare!
Ah! ţară de basm, copilăria mea fermecată,
Cine-ar vrea să te mai părăsească vreodată?
(Petre Ghelmez, Ȋmpărăţia fermecată)
Textul 2
Copiii s-au jucat mereu. Între ei ori singuri, cu jucării, cu telefonul mobil sau
inventând jocuri. Au cântat, au alergat, au râs, au plâns, luând-o de la capăt în
fiecare zi. Copilăria e o poveste și în ea încap toate jocurile lumii. Ține doar de
imaginația noastră să le inventăm, să le jucăm, să ne bucurăm de ele.
E adevărat că acum, vremurile s-au schimbat față de perioada în
care “Sfoara” sau “Țară, țară, vrem ostași!” erau la modă. Acum au apărut
simulatoarele pe calculator și socializarea pe smartphone, iar prieteniile virtuale
sunt în toi. Viața se întâmplă, acum, mai degrabă pe un ecran. Relațiile dintre copii
se întâmplă, în prezent, la distanțe de mii de kilometri, prin intermediul jocurilor
Pagina 32
online. Se construiesc strategii, se fac alianțe, se comunică pe chat ori Skype.

Copiii de astăzi se joacă altfel decât au făcut-o părinții lor. Însă noi ne-am gândit
să vă povestim cu ajutorul câtorva părinți despre jocurile de altădată și poate
astfel vă dăm idei.
Părinții de azi, copiii de ieri, cu siguranță, își aduc aminte de “Fripta”, “Lapte
gros”, “Țară, țară, vrem ostași!”, “Omul negru”, “Țările”, “X și O”, “Flori, fete,
filme sau băieți”, “Țurca”, “Păcălici”, “Fotbal cu nasturi”, “Fazan”, “Sfoara”,
“Șotron”, “Verde stop” ori celebrul “De-a v-ați ascunselea”.
Alexandra Bocec este mama a doi copii și își amintește cu nostalgie de
vremurile copilăriei sale: “Am avut privilegiul de a locui la curte. Ieșeam
dimineața din casă și până seara târziu, nu mai intram. Mâncam zarzăre crude, mă
cățăram în toți copacii fără nicio frică, iarna stăteam ore în șir la săniuș și chiar
nu răceam (serios, eu nu îmi amintesc să ne fi dat mama siropuri, pastile și tot
soiul de tratamente-cel mult ne făcea o baie fierbinte cu sare, la picioare). Chiar și
timpul îl măsuram altfel pe atunci”, spune mămica lui Rareș și a Anastasiei, de 7 și
respectiv 4 anișori. (…)
Copiilor le este limitat spațiul de joacă sau ”maidanul”, cum se spunea pe
timpuri, dar întrebați fiind, copiii din cartierul meu au răspuns că asta nu îi împiedică
să alerge, să joace “Prinsa”, “Gardiana”, fotbal, “De-a v-ați ascunselea”. În casă,
alături de părinți, învață să joace șah sau table, diverse jocuri pe calculator sau
ascultă muzică.
Știm, tehnologia înseamnă viitor, dar trebuie avută în vedere și ”joaca”
ghidată și sănătoasă a copiilor de azi. E important să scoatem la lumină amintirile
vii din sufletul părinților, iar aceștia să-și învețe micuții jocurile copilăriei lor.
Unele, chiar foarte vechi și sunt un tezaur al nostru precum meșteșugurile populare
pe care oamenii de la sat se străduiesc ca oamenii să nu le dea uitării.
Joaca nu va pieri niciodată, dar jocurile se schimbă. Transformarea jocurilor
reflectă schimbarea societăţii în care trăim, însă ce rămâne neschimbat este nevoia
de grup, de apartenenţă, de conectare.
(https://telebuzz.ro, Jocurile copilăriei noastre, de azi și de ieri)
1. Transcrie, din textul 2, doi termeni din câmpul lexical al jocurilor. 2 puncte
Pagina 33

din textul 1.
Pentru a fi fericit, cel care intră ȋn ȋmpărăţia Copilăriei trebuie:
a. să joace şotron.
b. să culeagă mere.
c. să ţină ȋn mână un balon colorat.
d. să plătească un bilet.

din textul 2.
Transformarea jocurilor reflectă:
a. evoluţia tehnologiei.
b. nevoia de socializare.
c. schimbarea societăţii ȋn care trăim.
d. poveştile copilăriei.

din textul 2.
În prezent, relaţiile dintre copii se realizează prin intermediul:
a) chatului.
b) jocurilor online.
c) jocurilor pe maidan.
d) simulatoarelor pe calculator.
Textul 1
Enunțul Adevărat Fals
Ȋn ȋmpărăţia Copilăriei visele nu devin realitate.
Asemenea meşteşugurilor populare, jocurile foarte vechi fac
parte din tezaurul nostru.
Ȋn ȋmpărăţia Copilăriei timpul trece greu.
Textul 2
Pagina 34

Deşi jocurile se transformă, nevoia de conectare a copiilor
este neschimbată.
Jocuri precum “Sfoara” sau “Ţară, ţară, vrem ostaşi!” au fost
înlocuite de simulatoarele pe calculator şi socializarea pe
smartphone.
Pe timpuri, spaţiul de joacă al copiilor era denumit maidan.
6.Precizează, în două-trei enunțuri, o trăsătură a textului narativ, ilustrând-o cu o

secvenţă relevantă din fragmentul de mai jos. 6 puncte
Am avut privilegiul de a locui la curte. Ieșeam dimineața din casă și până seara
târziu, nu mai intram. Mâncam zarzăre crude, mă cățăram în toți copacii fără nicio
frică, iarna stăteam ore în șir la săniuș și chiar nu răceam (…)

date, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text .
6 puncte
8. Crezi că se poate ajunge prin joc ȋntr-o lume fără “ceas”? Motivează-ți răspunsul, în 50
– 100 de cuvinte, valorificând textul 1. 6 puncte
9. Asociază poezia Ȋmpărăţia fermecată de Petre Ghelmez cu un alt text literar studiat
sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare comună
(morală/culturală), prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.
6 puncte

Seria care conţine numai cuvinte compuse este:
a) împărăţie, degrabă;
b) neschimbat, altădată;
c) altfel, despre;
d) însă, copilăria.
Pagina 35

Există diftong ȋn toate cuvintele din seria:
a) seara, văile, soare, trecătoare.
b) copilăria, toate, socializare, alianţe.
c) scatiu, viaţa, ele, idei.
d) celui, vrea, ea, virtuale .
3.. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Versul subliniat în secvența „ Celui ce intră aici, ȋn modul cel mai firesc,/Aripi fără
seamăn ȋn suflet ȋi cresc” se referă la:
a) tristeţea fiintei poetice.
b) tumultul adolescenţei.
c) trecerea ireversibilă a timpului.
d) farmecul copilăriei.

Cuvântul subliniat în secvența „Legenda este o narațiune populară” este
a) numeral cardinal.
b) articol nehotărât.
c)pronume personal.
d). verb auxiliar.
5. Rescrie enunțul următor, trecând verbele la timpul imperfect, fără a le modifica

persoana.
Știm, tehnologia înseamnă viitor, dar trebuie avută în vedere și ”joaca” ghidată și
sănătoasă a copiilor de azi. 6 puncte
Pagina 36
6.Alcătuiește o propoziție negativă, în care substantivul „joc” să fie în cazul genitiv

(1) și o propoziție afirmativă, în care adjectivul „bogat” să fie nume predicativ (2).
6 puncte
(1)
(2)
7. . Precizează ȋntr-un enunţ tipul raportului sintactic din fraza: Se construiesc strategii,
se fac alianțe, se comunică pe chat ori Skype.
6 puncte
8. Completează spațiile libere din textul de mai jos cu forma corectă a cuvintelor scrise
între paranteze. 6 puncte
Jocurile ___________________________( copilărie, caz genitiv, numărul
singular) fără tabletă___________________________( a ȋncepe, mod indicativ, timp
imperfect) în zori cu soare, atunci când cei mici ieşeau în faţa casei, pe aleea
blocului___________________________( conjuncţie coordonatoare disjunctivă) în
parc.
Imaginează-ţi că ai creat un joc pentru copiii de vârsta ta. Redactează o

prezentare a jocului, de cel puţin 120 de cuvinte, care să cuprindă o secvenţă
narativă, una descriptivă şi una explicativă.

Pagina 37
VARIANTA NR. 3
formulate:
Textul 1
Speranţa părăsi aceste locuri a doua zi, când toate reparaţiile erau terminate şi
oamenii se simţeau odihniţi.
Ea purta la pupa pavilionul românesc, care străbătuse o sută patruzeci de grade,
adică peste opt mii de mile, ceea ce ȋnsemna mai mult decât o treime de meridian.
Mihu coborâse de pe catargul din provă pavilionul Argentinei şi de două zile ȋl
ridicase pe cel chilian; era al nouălea pavilion pe care ȋl arborau de la Sulina până
ȋn strâmtoarea lui Magellan.
Şi astfel ȋşi continuară drumul spre sud-vest, ȋntre ţărmul Patagoniei şi al Ţării
de Foc, navigând numai ziua, cu o briză bună din tribord; după vreo şaizeci şi
cinci de mile, schimbară drumul aproape la sud, ȋndreptându-se spre Punta
Arenas, unde ajunseră ȋn seara de 8 decembrie 1882, ca să cadă ȋn mijlocul unei
gloate de aventurieri, veniţi aici cu tot soiul de vase, mai mari sau mai mici, de
toate tipurile care se pot ȋntâlni pe coasta de apus a Europei şi pe cele două coaste
ale Americilor.
Ȋn tot acest timp navigaseră pe lângă ţărmuri pustii, ȋndoliate de fagul antarctic,
sub cerul mereu fumuriu, fără să ȋntâlnească niciun semn al vieţii omeneşti. Arar
câte o pasăre necunoscută, de culoarea negurilor, ȋşi lua zborul de pe un colţ de
stâncă şi, după ce fâlfâia din aripi din prova Speranţei, se lasă ȋnghiţită de decorul
cenuşiu, de nu ştiai dacă fusese o zburătoare ȋntr-adevăr sau scamă de nor purtată
de vânt.
Uneori, când negurile se mai destrămau, spre sud apăreau creste şi piscuri de
munţi ȋmbrăcaţi ȋn zăpadă, care sub lumina soarelui, de bună seamă ar fi sclipit
voios, dar, cum baza lor nu era niciodată vizibilă, ochiul nu le putea ȋngloba ȋn
restul peisajului, şi aceasta rămânea fără ȋnălţime şi fără altă culoare decât a
norilor, a apei şia fagilor, adică negrul şi cenuşiul cel mai ceţos.
Noaptea, liniştea şi nemişcarea creşteau mai mult, la fel de apăsătoare şi-n
somn, şi-n veghe. Nu se vedeau focuri pe ţărm, dar uneori răzbea miros de fum şi
parcă se auzeau departe câinii hămăind. Desigur, ţinutul ȋşi avea viaţa lui, care
ȋnsă se ferea din drumul corăbiilor, ascunzându-se tainic ȋn păduri, fie pentru că se
temea de ei, fie pentru a-i pândi.
Ţara de Foc e un pământ rupt din trupul continentului sud-american, rupt şi
fărâmat ȋntr-o puzderie de insule, care laolată, au o suprafaţă de 73 000 de
kilometri pătraţi. Ȋn linii mari, acest pământ e cuprins ȋntre a 53-a şi a 56-a
paralelă sudică, ȋntre al 64-lea şi al 75-lea meridian vestic. Strâmtoarea lui
Pagina 38
Magellan, care-l desparte de continent, nu este decât un accident geologic, fiindcă

altminteri, dacă priveşti harta, ȋţi dai seama ce deplină ȋnrudire este ȋntre America
de Sud şi Ţara de Foc.
Ȋn 1521, trecând prima oară pe aici escadra sa, pe un drum ȋncă necunoscut,
abia bântuit de lumea civilizată, Magellan a văzut pe ţărmul sudic focurile
indigenilor şi a numit acest ţinut Ţara Focurilor, nu Ţara de Foc, cum se spune din
greşeală azi. Mai exact, nu se vedeau focurile, ci fumul, şi la ȋnceput, pământul s-a
numit Tierra de los umos, adică Ţara Vetrelor, a Fumului, cum e scris pe harta
spaniolă ȋntocmită ȋn 1529. Dar regele Carol I al Spaniei, după ce s-a socotit ȋn fel
şi chip, a poruncit mai târziu să i se zică Ţara Focurilor, pe motivul, altminteri
ȋntemeiat, că... de unde nu iese foc nu iese fum.
(Radu Tudoran, Toate pânzele sus!)
Textul 2
Născut la Bucureşti, în iarna anului 1857, într-o familie de evrei înstăriţi,
Popper a urmat cursurile şcolii israelite din capitală. Pentru că nu respecta în
totalitate programa statului român, instituţia este închisă, iar acest lucru l-a
împiedicat pe tânărul Popper să se înscrie mai apoi la Şcoală de Poduri, Şosele şi
Mine din Bucureşti. Din această cauză pleacă pentru studii în Franţa, unde
urmează nu doar cursurile Şcolii Naţionale de Poduri şi Şosele din Paris, ci şi pe
cele ale Şcolii Politehnice.
Obţinându-şi calificările de inginer începe să călătorească în jurul lumii,
ajungând până în India, China şi Japonia. În 1881 se întoarce în ţară, unde este
prezentat regelui Carol I la Sinaia de Vasile Urechia, ministrul Cultelor şi
Instrucţiunii Publice de la acea vreme. Şi totuşi, acest lucru nu l-a ajutat să obţină
statutul de cetăţean român, limitat prin constituţie numai locuitorilor creştini ai
ţării.
Deziluzionat, Popper pleacă în Statele Unite, unde lucrează pentru o perioadă
în New Orleans. Participă apoi la lucrările de sistematizare a Havanei, în Cuba,
înainte de a se muta în Brazilia. Tot aici îi parvin şi primele detalii legate de o
expediţie chiliană în Ţara de Foc, în urmă căreia se descoperise aur într-o regiune
numită Capul Fecioarelor.
Ajunge la Capul Fecioarelor în 1886 în vederea unor cercetări preliminare
ale zonei, iar în toamna aceluiaşi an, după ce şi-a prezentat concluziile
autorităţilor, strânge oamenii şi echipamentul necesar expediţiei. Pentru că statul
argentinian nu avea nicio aşezare importantă în apropierea Ţării de Foc, este
nevoit să-şi înceapă drumul din oraşul chilian Punta Arenas.
Parcurge apoi un traseu dificil de peste 100 de kilometri, Popper traversând
insula de la un capăt la celălalt, oprindu-se într-un mic golf pe ţărmul atlantic,
unde a descoperit aur.
Imediat s-a dat startul colonizării acestui teritoriu, Popper întemeind mai multe
aşezări, unde s-au stabilit câteva sute de oameni, care au început de îndată să lucreze
Pagina 39
în exploatările sale miniere. Numai că, prosperitatea şi izolarea coloniilor au atras

oamenii certaţi cu legea şi căutătorii de aur rivali, o mare parte din ei chilieni.
Totuşi, victoriile obţinute i-au întărit poziţia lui Popper şi ca o dovadă a
puterii sale, a început să-şi aroge puteri rezervate în mod normal statului. Bătea
monedă, care i-a purtat numele, dar a avut şi o emisiune proprie de timbre poştale,
el conducând cu mâna de fier.
Doar că, la nici un an de la încheierea ostilităţilor cu chilienii, în 1890, ei au
primit un ajutor nesperat chiar de la guvernatorul argentinian al Ţării de Foc.
Profund nemulţumit de influenţa pe care o căpătase românul, le-a dat voie să caute
aur în teritoriile sale.
Popper reuşeşte destul de repede să obţină nu doar revocarea lui din funcţie,
ci şi a succesorului său, din acelaşi motiv. Munca sa de colonizare era mult prea
importantă, iar din această cauză guvernul argentinian voia să-i susţină încă două
proiecte în Țara de Foc, înaintea morţii sale premature pe 5 iunie 1893.
Decesul lui Popper a fost umbrit şi de presupusul său rol în genocidul
indienilor băştinaşi ai Ţării de Foc, pentru care i se intentase şi un proces. Din
această cauză, Popper rămâne în continuare un personaj controversat în istoria
sud-americană, dar a cărui influenţă nu poate fi contestată.
Dincolo de realizările sale remarcabile, până şi astăzi găsim în Țara de Foc
denumiri româneşti ale unor râuri, precum Ureche sau Rosetti, ale unor munţi,
Manu său Carmen Sylva, sau ale unor vârfuri, cel mai cunoscut fiind Sinaia.
(www.ziare.com)
1. Notează alte două denumiri pe care le-a primit Ţara de Foc. 2 puncte

Țara de Foc a fost explorată de inginerul şi cartograful român:
a. Emil Racoviță.
b. Julius Popper.
c. Constantin Căpităneanu.
d. Dimitrie Papazoglu.
Pagina 40

Ajungând ȋn Ţara de Foc, Mihu urcă:
a. pavilionul românesc.
b. pavilionul chilian.
c. pavilionul argentinian.
d. pavilionul spaniol .

Lui Julius Popper i s-a intentat proces, deoarece:
a) bătea monedă care ȋi purta numele.
b) se presupunea că avusese un rol ȋn genocidul indienilor băştinaşi ai Ţării de Foc.
c) depunea eforturi intense de colonizare.
d) emitea timbre poştale proprii.

Textul 1 Adevărat Fals
Enunțul
Speranţa purta la pupa pavilionul românesc.
Regele Carol I al Spaniei a numit insula Ţara Fumului.
Ţara de Foc face parte din continentului sud-american.
Enunţul
Guvernatorul argentinian al Ţării de Foc, nemulţumit de
influenţa românului, le-a dat permis chilienilor să caute aur
în teritoriile sale.
Magellan a văzut pe ţărmul sudic focurile indigenilor şi a
numit acest ţinut Ţara de Foc.
Ȋn Țara de Foc nu există denumiri româneşti ale unor râuri
sau ale unor munţi.
Pagina 41
6. Precizează, în două-trei enunțuri, o trăsătură a textului descriptiv, ilustrând-o cu o

secvenţă relevantă din fragmentul de mai jos. 6 puncte
Ȋn tot acest timp navigaseră pe lângă ţărmuri pustii, ȋndoliate de fagul antarctic,
sub cerul mereu fumuriu, fără să ȋntâlnească niciun semn al vieţii omeneşti. Arar
câte o pasăre necunoscută, de culoarea negurilor, ȋşi lua zborul de pe un colţ de
stâncă şi, după ce fâlfâia din aripi din prova Speranţei, se lasă ȋnghiţită de decorul
cenuşiu, de nu ştiai dacă fusese o zburătoare ȋntr-adevăr sau scamă de nor purtată
de vânt.

date, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text 6 puncte
8. Crezi că investiţia ȋntr-o călătorie costisitoare poate fi direct proporţională cu
satisfacţia sufletească adusă de aceasta călătorului? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de
cuvinte, valorificând textul 1. 6 puncte
9. Asociază fragmentul din textul epic Toate pânzele sus! de Radu Tudoran cu un alt
text literar studiat sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte,
o valoare comună (morală/culturală) , prin referire la câte o secvență relevantă din

Seria care conţine doar cuvinte derivate:
a) oamenii, românesc;
b) locuitorilor, astăzi;
c) cetăţean, necunoscut;
d) tainic, argentinian.

Există diftong ȋn toate cuvintele din seria:
a) cenuşiu, voios, culoare, influenţă.
b) soarelui, zburătoare, ei, său.
c) voios, oameni, chiar, doua.
d) culoare, era, fâlfâia, traseu.
Pagina 42

Cuvântul „lacună” este corect utilizat în enunțul:
a) Lacuna mării îmi dădu o senzație de fior.
b) Această lege are mari lacune.
c) Lacuna aceasta e foarte nămoloasă.
d) Am întrebat-o pe mama ce înseamnă cuvântul lacună.

Sinonimele potrivite pentru cuvintele subliniate în fragmentul: „ Noaptea, liniştea
şi nemişcarea creşteau mai mult, la fel de apăsătoare şi-n somn, şi-n veghe..” sunt
a) tihna, copleșitoare.
b) pacea, severă.
c) calmul, tăcută.
d) tăcerea, presată.
5. Rescrie fragmentul de mai jos trecând substantivele cu formă de plural la

singular.
Totuşi, victoriile obţinute i-au întărit poziţia lui Popper şi ca o dovadă a puterii
sale, a început să-şi aroge puteri rezervate în mod normal statului. 6 puncte
6. Alcătuiește un enunț asertiv în care substantivul “Popper” să aibă funcția

sintactică de atribut ȋn nominativ (1) și un enunț interogativ în care pronumele
demonstrativ “acela” să aibă funcția sintactică de atribut pronominal prepoziţional
ȋn genitiv (2).
6 puncte
(1)
(2)
Pagina 43
7. Construieşte o frază despre o călătorie memorabilă, alcătuită din două propoziţii

coordonate adversativ. 6 puncte
8. Completează spațiile libere din textul de mai jos, reprezentând comentariul unui elev
pasionat de călătorii, cu forma corectă a cuvintelor scrise între paranteze. 6 puncte
___________________________ (a vrea, modul conditional-optativ, timpul
prezent) să ajung ȋn Ţara de Foc, _______________________ (care,
nominativ) m-a cucerit prin sălbăticia ţinuturilor
___________________________(adjectiv pronominal posesiv).

Imaginează-ți că ai călătorit ȋn Ţara de Foc. Redactează o scrisoare către un
prieten/o prietenă, de cel puțin 120 de cuvinte, care să cuprindă prezentarea unei
emoții/a unui sentiment din timpul acestei acestei experienţe. Vei include o
secvență narativă şi una descriptivă. Data redactării jurnalului este 29 mai 2023.

Pagina 44
VARIANTA NR. 31
formulate:
Textul 1
III
GENOVEVA: Eu ți-am cerut haină de blană și tu mi-ai adus un frumos buchet de
galdiole. Ești foarte meschin*(...)...
MAXIMILIAN:Și tu vorbești așa? Ce poate fi mai minunat decât florile? Tu care
mi-ai spus că nu poți merge cu mine la concert, că te compromit, că n-am cultura
necesară pentru a-l înțelege pe Wagner...
GENOVEVA: Incultura unui bărbat se poate ierta, dar meschinăria niciodată... Te
rog să privești adevărul în față, Maxi, Maxi, nu te mai iubesc, Maxi.
MAXIMILIAN:Ce-ai spus?
GENOVEVA:Ce-ai auzit!
MAXIMILIAN: Ai curajul să repeți? Ai puterea s-o mai spui încă o dată?
GENOVEVA:Am. Nu te mai iubesc.
MAXIMILIAN:Acesta e sfârșitul?
GENOVEVA: Da.Acesta e sfârșitul.
MAXIMILIAN:Nu se mai poate face nimic?
GENOVEVA:Nimic.Acesta e sfârșitul.Te-am iubit ca o nebună,dar acum ești un
străin pentru mine.
MAXIMILIAN: Deci e adevărat că nu mă mai iubești...
GENOVEVA:Da. E adevărat.
MAXIMILIAN:Îți retragi jurămintele de credință veșnică?
GENOVEVA:Cu cea mai mare plăcere.
MAXIMILIAN(cade în genunchi, îi sărută mâinile):Deci,e adevărat că nu mă mai
iubești?
Speranțele mele s-au adeverit.Deci, e adevărat că nu-ți mai spun nimic. Doamne,
Dumnezeule, ce fericit sunt,ce povară mi-ai luat de pe suflet.Credeai că mi-ai dat
lovitura?Era lovitura de care aveam nevoie, ca să merg mai departe cu sufletul
curat.
GENOVEVA:Nu te mai iubesc. Sunt fericită și eu, la rândul meu .Mă simt liberă
ca pasărea cerului.
MAXIMILIAN:Ura!Ura!Am scăpat de iubire.Ura! Ura! Am scăpat de iubire!
Teodor Mazilu, Nu vrem să fim fericiți
Pagina 45
Textul 2
Dacă-i întrebi pe părinți ce-și doresc pentru copiii lor sau dacă îi întrebi chiar pe
copiii mai mari ce-și doresc de la viață, în majoritatea cazurilor răspunsurile se vor
rezuma la un singur cuvânt: „Fericire!“ .Se pare că în secolul XXI, la fel ca și pe
vremea lui Aristotel, dorința cea mai arzătoare a oamenilor este aceea de a fi fericiți. Cu
toate acestea, sunt foarte puțini aceia dintre noi care simt sau declară că sunt cu
adevărat fericiți. Și nu toți pot măcar să definească fericirea. În general, suntem mai
degrabă împovărați și preocupați de neîmplinirile noastre, de greutățile pe care viața ni
le scoate în cale și de sentimentul că, parcă, ne irosim zilele fără prea mult sens.
În timp, a devenit o temă de studiu pentru mulți– care activează în lumea
psihologiei – descoperirea mecanismelor capabile să explice când anume se simt
oamenii cu adevărat fericiți. Eforturile de cercetare au fost consistente în lume.
Unul dintre cercetătorii care și-a dedicat întreaga carieră acestui subiect, psihologul
de origine maghiară Mihaly Csikszentmihalyi (al cărui nume de familie corespunde
numelui unei localități din Transilvania, Mihăileni – în maghiară,Csikszentmihalyi)
este de părere că „fericirea e o stare care se pregătește, se cultivă și se apără de
către fiecare persoană în parte“. Cu alte cuvinte, aceia dintre noi care învață să-și
administreze cât mai bine universul interior, care își exersează abilitățile de
gestionare a gândurilor și emoțiilor, trăind și acționând în mod conștient și în baza
unor valori bine definite, ajung să-și influențeze hotărâtor calitatea vieții,
apropiindu-se din ce în ce mai mult de ceea ce înseamnă „a fi fericit“.
Fericirea nu se caută – dovedit fiind și din punct de vedere științific că nu avem
cum să o „găsim“. Însă, în mod cert, poate fi trăită, dacă ne implicăm cu adevărat în
fiecare detaliu al vieții noastre și dacă ne investim energia în ceea ce contează cu adevărat.
Un alt cercetător preocupat de starea umană de bine, dr. Daniel Siegel, de la
Universitatea UCLA, a ajuns la concluzii asemănătoare cu cele ale lui
Csikszentmihalyi, și anume: cel mai bun predictor pentru sănătatea noastră fizică și
psihică, pentru nivelul nostru de fericire, succes și reușită în viață este calitatea relațiilor
noastre. Pentru că, de calitatea relațiilor noastre, depinde calitatea vieții noastre.
Se pare că momentele de fericire – echivalente cu ceea ce am putea numi
„cele mai frumoase momente din viață“ – nu apar atunci când așteptăm pasiv să ne
fie mai bine și ceilalți să se schimbe de dragul nostru…. Fericirea este ceva ce
„facem să se întâmple“. Și fiecărui individ îi revine datoria de a se implica în mod
asumat în acest proces de făurire a fericirii.
Evident, procesul în sine nu are o legătură obligatorie cu plăcerea. S-ar putea ca, la
început, să fim nevoiți să facem lucrurile din nevoie și responsabilitate. Fiindcă
fericirea poate fi înțeleasă abia după ce ai trăit nefericirea. (Dacă nu ai termen de
comparație, cum ai putea să definești ce anume trăiești?) …Dar, în fapt, vom descoperi
că nu asupra vieții avem control, ci asupra acțiunilor și comportamentelor proprii.
Prin urmare, omul care vrea să fie fericit își asumă propriul destin și își ia în
serios responsabilitatea față de el însuși. Așadar, deviza inscripționată pe
frontispiciul Oracolului din Delphi este mai actuală ca oricând – „Cunoaște-te pe
tine însuți“. Acesta merită să fie citatul care să stea la baza parentingului, a
educației și a întregii vieți comunitare.
www.paginadepsihologie.ro.
Pagina 46
1. Menționează ce a cerut Genoveva și ce a primit de la Maximilian. 2 puncte

din textul 1.
Genoveva îi reproșează lui Maximilian că nu înțelege muzica lui:
a)Bethoven.
b)Chopen.
c)Tchaikovsky.
d)Wagner.
din textul 2.
Numele psihologul maghiar specialist în definirea fericirii semaănă cu numele
localității:
a) Mihăilescu.
b) Mihăescu.
c) Mihăilești.
d) Mihăileni.

din textul 2.
În fragmentul extras din textul dramatic Nu vrem să fim fericiți de Teodor Mazilu
sentimentul celor doi protagoniști este de:
a) tristețe cauzată de despărțire.
b)dezamăgire provocată de neînțelegerea partenerului.
c)fericire că au scăpat de o relație împovărătoare.
d)ură fată de partener.
Pagina 47
Enunț
Maximilian îi oferă un buchet de trandafiri iubitei sale.
Genoveva îl acuză pe Maximilian că este meschin.
Fata îl întristează pe iubitul său pentru că vrea să se
despartă de el.
Enunţul
Omul care vrea să fie fericit își asumă propriul destin.
Cea mai mare dorință a oamenilor, încă din vremea lui

Aristotel , este să fie sănătoși.
Deviza de pe frontispiciul Oracolului din Delphi poate sat
la baza educației întregii comunități.
6. Menționează, în două-trei enunțuri, o trăsătură specifică textului dramatic,

ilustrând-o cu o secvenţă relevantă din textul 1.
6 puncte

date, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text .
6 puncte
8. Crezi că primind cadouri scumpe, oamenii pot fi fericiți? Justifică-ți răspunsul, în
50-100 de cuvinte, valorificând textul 1.
6 puncte
9. Asociază fragmentul din textul Nu vrem să fim fericiți de Teodor Mazilu cu un alt
text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând în 50-100 de
cuvinte o valoare comună (moară/culturală), prin referire la câte o secvență relevantă
din fiecare text. 6 puncte
Pagina 48
1.. Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect: 2 puncte

Sunt accentuate corect toate cuvintele din seria:
a) meschinăria, energia.
b) meschinăria, energia.
c) meschinăria, energia.
d) meschinăria, energia.
Răspunsul corect:
2. Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect: 2 puncte

Sunt compuse toate cuvintele din seria:
a) meschinăria, credință, lovitura, speranțele.
b) degrabă,măcar să, asupra, interior.
c) însuși, așadar, oricând, responsabilitatea.
d) niciodată, odată, UCLA,ceea ce.
Răspunsul corect:
3. Rescrie enunțul ,, MAXIMILIAN: Ai curajul să repeți? Ai puterea s-o mai spui

încă o dată?”, înlocuind cuvântul,, curajul” cu un antonim și cuvântul,, puterea” cu
un sinonim. 2 puncte

Cuvântul subliniat în secvența „ Pentru că, de calitatea relațiilor noastre, depinde
calitatea vieții noastre.” este
a. pronume personal.
b. adjectiv pronominal posesiv.
c. pronume posesiv.
d. adjectiv propriu-zis.
Răspuns corect:
Pagina 49
5. Transformă construcția următoare,, că n-am cultura necesară pentru a-l înțelege pe

Wagner...”, înlocuind verbul la infinitiv cu același verb la conjunctiv prezent.6 puncte
6. Alcătuiește un enunț exclamativ, în care adjectivul,,fericit” să fie la superlativ

absolut (1) și un enunț asertiv, în care substantivul ,,fericire ” să fie complement
prepozițional (2). 6 puncte
(1)
(2)
7.Condtruiește un enunț imperativ despre fericire, alcătuit din două popoziții

coordonate copulativ. 6 puncte
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
8.Completează spațiile libere din textul de mai jos, reprezentând sfaturile unui
psiholog referitoare la modul în care să fii fericit, cu forma corectă a cuvintelor
scrise între paranteze. 6 puncte
-- ____________ (a fi, modul imperativ, afirmativ, persoana a II-a, singular) fericit
și ____________________ (a asculta, modul imperativ , formă negativă, II,
singular) răutățile celor din jur _________________(care, dativ, plural) nu le pasă
de sentimentele tale.
Imaginează-ți că ești prieten cu Maximilian, și că ascultat permanent
confidențele acestuia referitoare la relația lui cu Genoveva. Alcătuiește o
scrisoare prin care îi dai niște sfaturi înțelepte, în care să apară o secvență
narativă, una descriptivă și una explicativă. Data scrisorii este 12 ianuarie 2023.
Pagina 50
PARTEA A III-A
SUGESTII DE REZOLVARE
MODELE DE COMPUNERI
Pagina 51
Pagina 52
VARIANTA NR. 2
SUBIECTUL I A
1. Exemplu de răspuns: ,,fotbal” şi ,,șah”
2. c
3. c
4. b
5.
Textul 1
Enunțul Adevărat Fals
Ȋn ȋmpărăţia Copilăriei visele nu devin realitate. x
Asemenea meşteşugurilor populare, jocurile foarte vechi fac x
parte din tezaurul nostru.
Ȋn ȋmpărăţia Copilăriei timpul trece greu. x
Textul 2
Deşi jocurile se transformă, nevoia de conectare a copiilor x
este neschimbată.
Jocuri precum “Sfoara” sau “Ţară, ţară, vrem ostaşi!” au fost x
înlocuite de simulatoarele pe calculator şi socializarea pe
smartphone.
Pe timpuri, spaţiul de joacă al copiilor era denumit maidan. x
O trăsătură a textului narativ este prezenţa naratorului subiectiv. Această
caracteristică este evidenţiată de formele verbale la persoana I , aşa cum reiese din
secvenţa “Am avut privilegiul de a locui la curte. Ieșeam…”
Un element de conţinut comun celor două texte este copilăria. În primul text este
descrisă lumea de basm, un univers în care nu există limite sau visuri prea mărețe,
unde totul este permis. În cel de-al doilea text este prezentată lumea de basm pe
care fiecare suflet pur o accesează, odată cu descoperirea jocului, fie că vorbim
despre șotron, despre Lapte gros sau despre... un balon.
Pagina 53
Consider că prin joc se poate ajunge într-o lume fără ,,ceas”, realitatea
distorsionându-se în ȋmpărăția numită Copilărie. Așa cum reiese din primul text, de
cele mai multe ori, în goana ,,după fluturi, după un ștrengar de scatiu”, trec ore-n şir,
deși, pentru ,,căutător”, timpul pare că stă în loc. În sufletul copiilor, circularitatea
timpului transformă simpla existență într-un etern joc și, fără să fi simțit, vezi cum:
,, Celui ce intra aici, ȋn modul cel mai firesc/ Aripi fără seamăn ȋn suflet ȋi cresc.”
Enumerația ,,Văile, munţii, apele” conturează orizontul în care trăiesc sufletele pure,
acestea ajungând să cunoască infinitul într-o zi ce pare o secundă. Astfel, în ,,țara de
basm”, timpul se joacă ,,De-a v-ați ascunselea” și, fiind un pierzător veritabil, cursul
său este dictat de eternul câştigator, copilul.
Textul liric Împărăția fermecată de Petre Ghelmez se construiește în jurul valorii
culturale, copilăria, valoare pe care o regăsim și în poezia Creion a lui Tudor Arghezi.
Cele două opere pot fi considerate ode închinate paradisului inocenţei, idealizând
perioada copilăriei și invitând lectorul să pășească în universul pe cale de dispariție.
În opera literară Împărăția fermecată, lumea de basm pare dominată de
continuitate, porțile sale rămânând deschise pentru eternitate: Cine ar vrea să te mai
părăsească vreodată?. Pe de altă parte, poezia Creion ilustrează omul ajuns la
maturitate, care a pășit în “lumea reală” şi își dorește, cu disperare, să evadeze din ea:
Fă-te, suflete, copil.
SUBIECTUL I B
1. c
2. c
3. d
4.b
5. Știam, tehnologia însemna viitor, dar trebuia avută în vedere și ”joaca” ghidată
și sănătoasă a copiilor de azi.
(1) Regulile jocului nu sunt simple.
(2) Vecinul meu este bogat.
7. Raportul este de coordonare prin juxtapunere.
8. Jocurile copilăriei fără tabletă ȋncepeau în zori cu soare, atunci când cei mici
ieşeau în faţa casei, pe aleea blocului sau în parc.
SUBIECTUL AL II-LEA
Pagina 54
MODEL
Această perioadă este grea pentru întreaga planetă. Prezența unui virus ne-a
schimbat modul de viață radical, fiind nevoiți să respectăm noi reguli, precum
distanțarea socială și purtarea măștilor de protecție.
Un joc interactiv și educativ, necesar copiilor în această pandemie, este jocul
inventat de mine, și anume „Poți salva lumea?”. Acest joc are ca scop acceptarea de
către copii, ȋntr-un mod distractiv, a regulilor pe care trebuie să le respecte atunci când
iau contact cu lumea de afară. Regulile sunt simple. Jocul este online şi porneşte de la
statutul de elev la ,,Şcoala de acasă.” După ce răspund la un set de ȋntrebări, care le
stimulează creativitatea şi le pun ȋn valoare cunoştinţele, copiii sunt nevoiți să își facă
provizii pentru următoarele 24 de ore. Când termină cursurile, ies la plimbare. Atunci
trebuie să ţină cont de recomandările medicilor: să păstreze distanţa recomandată şi să
aibă grijă să poarte corespunzător masca. Dacă ȋncalcă regulile, vor fi penalizaţi cu ore
suplimentare la “ Şcoala de acasă.” Ȋnainte de a ȋncepe cursurile, au voie să iasă la
cumpărături. Trebuie să aibă grijă la încadrarea în buget, deoarece au o anumită sumă
de bani care trebuie consumată corespunzător. Timpul alocat cumpărăturilor este
limitat, de aceea trebuie să se grăbească, deoarece lecțiile online încep la ore fixe.
Dacă ai luat contact cu virusul, nerespectând regulile, un prieten te poate ajuta
cu cumpărăturile timp de 14 zile. Persoana care se infectează va fi penalizată cu 10
minute de “muncă ȋn folosul comunităţii” (sarcini de lucru la o anumită disciplină).
Distractiv, nu?
Pentru acest joc, aveți nevoie de minimum patru participanți, cu vârste cuprinse
între 12 și 15 ani. Jocul durează, în medie, 60 de minute.
Orice copil va putea salva lumea prin respectarea regulilor. Jocul se adresează
chiar şi adulţilor care, după o zi de muncă obositoare, pot învăța și virtual despre
lumea de afară.
O lume momentan periculoasă…
Pagina 55
VARIANTA NR. 3
SUBIECTUL I A
,,Țara Focurilor” și ,,Țara Vetrelor”
2 .b
3. b
4. b
5.
Enunțul
Speranţa purta la pupa pavilionul românesc. x
Regele Carol I al Spaniei a numit insula Ţara Fumului. x
Ţara de Foc face parte din continentului sud-american. x
Enunţul
Guvernatorul argentinian al Ţării de Foc, nemulţumit de x
influenţa românului, le-a dat permis chilienilor să caute aur
în teritoriile sale.
Magellan a văzut pe ţărmul sudic focurile indigenilor şi a x
numit acest ţinut Ţara de Foc.
Ȋn Țara de Foc nu există denumiri româneşti ale unor râuri x
sau ale unor munţi.
.
Un element comun celor două texte este Țara de Foc, un ansamblu de insule din
josul continentului sud-american. În primul text este prezentată călătoria personajelor
spre Țara de foc. În textul al doilea, cititorul se întoarce în timp, aflând cum și de cine
a fost descoperit acest tărâm.
Consider că investiția într-o călătorie costisitoare nu este neapărat proporțională cu
satisfacția sufletească adusă călătorului. Așa cum reiese din textul doi, Julius Popper,
un român evreu care a călătorit foarte mult, ajunge până în Țara de Foc. Călătoria
costisitoare i-a adus satisfacții, prin faptul că a devenit foarte puternic și temut în zonă,
,,conducând cu mână de fier”. Această forță s-a concretizat uneori în excese, cum ar
fi acuzația de implicare în genocidul băștinașilor, din care cauză i s-a intentat proces.
Pagina 56
Secvența ,, Arar câte o pasăre necunoscută, de culoarea negurilor, ȋşi lua zborul de pe
un colţ de stâncă şi, după ce fâlfâia din aripi din prova Speranţei, se lasă ȋnghiţită de
decorul cenuşiu...”, ilustrează unicitatea locurilor pe care le vizitează omul.
Fragmentul selectat din opera literară Toate pânzele sus! de Radu Tudoran poate fi
asociat cu scrierea Vânătorii de comori de James Patterson, deoarece ambele aduc în
prim-plan valoarea culturală, călătoria în necunoscut. Lectorul explorează alături de
personaje diferite părți ale lumii, împărtășindu-le trăirile, emoțiile, gândurile. In ambele
texte este evidenţiat felul în care participanții la acțiune percep lumea și persoanele din
jur. Cei din creația lui Radu Tudoran, fiind adulți și având o experiență îndelungată în
ceea ce privește călătoria, nu vor avea încredere în orice om care le oferă ajutorul, spre
deosebire de copiii și adolescenții din scrierea lui James Patterson, care vor primi
numeroase lecţii de viaţă generate de naivitatea lor.
SUBIECTUL I B
1. c
succesor.
3.b
4. a
Totuşi, victoria obţinută i-a întărit poziţia lui Popper şi ca o dovadă a puterii sale, a
început să-şi aroge puterea rezervată în mod normal statului.
(1) Inginerul Popper ajunge la Capul Fecioarelor în 1886.

Popper – atribut ȋn nominativ
(2) Consideri nedreaptă decizia ȋmpotriva aceluia?
ȋmpotriva aceluia – atribut pronominal prepoziţional
Ȋn excursia de la Braşov ne-a plăcut mâncarea, dar obiectivele turistice au fost mai
interesante.
,,dar” – conjuncţie coordonatoare adversativă
Aş vrea să ajung ȋn Ţara de Foc, care m-a cucerit prin sălbăticia ţinuturilor sale.
SUBIECTUL AL II-LEA
Pagina 57
Țara de Foc, 29 mai 2023

Dragă Evelina,
Nu aș fi crezut vreodată că voi ajunge într-un ținut atât de exotic, straniu

precum Țara de Foc. Află că numele acesta i-a fost pus de cel care a descoperit
insulele Țării de Foc, Magellan, pentru că, de pe corabia sa, călătorind în jurul lumii,
în căutare de mirodenii, a văzut mai întâi fumul de la focurile indienilor băștinași și a
botezat insulele Țara Vetrelor, a Fumului, dar regele Carol I al Spaniei a dat ordin să li
se spună Țara Focului, justificând că fără foc nu iese fum.
Prima dată, când am pășit pe insulă, părea că muntele din fața noastră s-a
înfrățit cu întinderile nesfârșite de ape, fumul învăluind totul, precum un voal subțire
sau poate era doar ceața care ni se părea nouă a fi fum. Chiar și cele câteva păsări pe
care le-am văzut aveau penajul cenușiu şi zburau deasupra capetelor noastre ca niște
gardieni cu aripi de argint.
Imaginează-ți, Miruna, că în Țara de Foc s-a stabilit demult, chiar un român,
evreu de origine, Julius Popper se numește el. De aceea nu m–am mirat auzind că
vârful muntos din fața mea se numea Sinaia și că mai existau multe denumiri românești
în acel colț de lume.
Te întrebi, probabil, ce-am simțit când am păşit prima dată pe acest tărâm
magic?! Emoție, curiozitate, apoi, fascinație!
Grupul de turiști în care mă aflam a pornit pe pământul Țării de Foc pentru a
cunoaște mai bine viața băștinașilor. Ne-am oprit în locuri unde căutătorii de aur
scormoniseră pământul și, din această cauză, nu mai creștea vegetația. Am parcurs mai
mulți kilometri pe jos, până să descoperim o așezare cu locuințe modeste și cu drumuri
întortocheate. Nu am vorbit cu locuitorii, nu știau limba engleză, dar ne-am înțeles
prin semne.
După două ore de excursie terestră, ne-am întors pe vaporul nostru,
continuând călătoria până în primul port din Argentina, unde am făcut iarăși popas.
Să știi că ți-am luat câteva suveniruri fabuloase și abia aștept să ne revedem!
Te îmbrățișez cu drag!
Emilia
Pagina 58
Cuprins
Argument ……………............................................................................................... 3
PARTEA I
NOȚIUNI TEORETICE…………….................................................................. 5
TEME GENERALE EVALUAREA NAȚIONALĂ……………............................... 6
SCRISOAREA……………........................................................................................ 7
JURNALUL…………….............................................................................................. 8
TEXTUL NARATIV…………….............................................................................. 10
TEXTUL DESCRIPTIV……………....................................................................... 11
TEXT EXPLICATIV…………….............................................................................. 13
CARACTERIZAREA PERSONAJULUI……………........................................... 15
TEXTUL DE OPINIE……….…………….................................................................. 16
PARTEA A II-A TESTE
Variantanr. 1……………........................................................................................... 19
Varianta nr. 2…………….......................................................................................... 32
Varianta nr. 3……………......................................................................................... 38
Varianta nr. 4……………......................................................................................... 45
Varianta nr. 5……………......................................................................................... 52
Varianta nr. 6…………….......................................................................................... 58
Varianta nr. 7…………….......................................................................................... 63
Varianta nr. 8…………….......................................................................................... 69
Varianta nr. 9…………….......................................................................................... 75
Varianta nr. 10…………….......................................................................................... 82
Varianta nr. 11…………….......................................................................................... 90
Varianta nr. 12…………….......................................................................................... 97
Pagina 59
Varianta nr. 13…………….......................................................................................... 104
Varianta nr. 14…………….......................................................................................... 111
Varianta nr. 15…………….......................................................................................... 119
Varianta nr. 16…………….......................................................................................... 127
Varianta nr. 17…………….......................................................................................... 135
Varianta nr. 18 ………….......................................................................................... 143
Varianta nr. 19……………........................................................................................ 150
Varianta nr. 20……………........................................................................................ 156
Varianta nr. 21……………........................................................................................ 163
Varianta nr. 22…………….......................................................................................... 170
Varianta nr. 23…………….......................................................................................... 176
Varianta nr. 24…………….......................................................................................... 183
Varianta nr. 25…………….......................................................................................... 190
Varianta nr. 26…………….......................................................................................... 196
Varianta nr. 27 ………….......................................................................................... 203
Varianta nr. 28……………........................................................................................ 209
Varianta nr. 29……………........................................................................................ 215
Varianta nr. 30……………........................................................................................ 222
Varianta nr. 31……………........................................................................................ 229
PARTEA A III-A MODELE DE TESTE REZOLVATE
MODEL DE REZOLVARE – SUGESTII METODOLOGICE CONFORM MEN
Varianta nr.1……………………………………………………………………………. 26
Varianta nr. 2…………….......................................................................................... 237
Varianta nr. 3……………......................................................................................... 240
Pagina 60
Varianta nr. 4……………......................................................................................... 243
Varianta nr. 6…………….......................................................................................... 247
Varianta nr. 7…………….......................................................................................... 249
Varianta nr. 8……………......................................................................................... 253
Varianta nr. 9…………….......................................................................................... 256
Varianta nr. 12…………….......................................................................................... 259
Varianta nr. 14…………….......................................................................................... 262
Varianta nr. 15…………….......................................................................................... 265
Varianta nr. 16……………..........................................................................................268
Varianta nr. 17……………..........................................................................................271
Varianta nr. 18……………..........................................................................................273
Varianta nr. 19……………..........................................................................................276
Varianta nr. 20……………..........................................................................................278
Pagina 61
Pagina 62
Pagina 63
Iuliana Dorobanţu Ileana Ruscu Valentina Şandru Ramona Cismaş Cristina Sandu
Gabriela Constantinescu Simona Voiculescu Oana Raluca Rusan Alina Oana Vancica
Modele de teste propuse pentru

evaluarea naţională 2022
clasa a VI-a
1
Lucrare elaborată în conformitate cu Programa pentru limba şi literatura română şi
Programa pentru Evaluarea Naţională.
Referent ştiinţific: Prof. dr. Octavian Soviany
Autori: Prof. IULIANA DOROBANŢU

Prof. VALENTINA ŞANDRU
Prof. RAMONA CISMAŞ
Prof. ILEANA RUSCU
Prof. CRISTINA SANDU
Prof. GABRIELA CONSTANTINESCU
Prof. OANA RALUCA RUSAN
Prof. SIMONA VOICULESCU
Prof. ALINA OANA VANCICA
Tehnoredactare si copertă: Florina Gavrilă

DOROBANȚU, IULIANA
Limba şi literatura română. Culegere de teste pentru clasa a VI-a / Iuliana
Dorobanțu, Valentina Șandru, Ramona Cismaș, Ileana Ruscu, Cristina Sandu, Gabriela
Constantinescu, Oana Raluca Rusan, Simona Voiculescu, Alina Vancica Oana –
Bucureşti, Editura Gabriel 2005, 2014
ISBN 978-606-8177-41-0
I. Şandru Valentina
II. Cismaş Ramona
III. Ruscu Ileana
IV. Sandu Cristina
V. Constantinescu Gabriela
VI. Rusan Oana Raluca
VII. Voiculescu Simona
VIII. Vancica Alina Oana…………….

Telefon: 0724.076.887
0767.644.234
0751.366.298
2
CAPITOLUL III
Teste complexe
– limba română
–limba engleză
Per aspera ad astra. (Cu greutate până la stele. Trebuie să

muncești mult - și greu - ca să ajungi la performanță)
59
Limba și Literatura Română
Teste complexe – limba română-limba engleză
Testul nr. 11
Citește, cu atenție, textele A şi B, apoi răspunde cerințelor propuse:
Text A
A fost odată un bătrân împovărat de ani. Şi, de bătrân ce era, privirea i se
tulburase, auzul îi slăbise şi-i tremurau genunchii la orice mişcare. Când şedea la
masă să mănânce, abia mai putea să ţină lingura în mână: vărsa ciorba pe masă, iar
uneori îi scăpau chiar îmbucăturile din gură. Şi văzând până unde ajunsese bătrânul
cu nevolnicia, fiul şi noră-sa se umplură de scârbă. Nu-l mai aşezară să mănânce cu ei
la masă, ci-l puseră într-un colţ lângă vatră. Bătrânul căta cu jind la masa încărcată
cu bucate, şi ochii-i lăcrimau de amărăciune.
Într-o zi, strachina de lut îi scăpă din mâinile cuprinse de tremur, căzu pe jos
și se făcu cioburi. Când văzu asta, nora apucă să-l certe de zor, dar bătrânul se
închisese în amărăciunea lui și nu mai scoase o vorbă. Din când în când, numai, scăpa
câte un oftat adânc.
,,Asta e prea de tot!”... îşi spuseră în sinea lor bărbatul şi nevasta. Şi-i
cumpărară din târg o strachină de lemn, pe câteva părăluţe. Bietul om trebui să
mănânce de aci înainte doar din strachina de lemn.
Şi iată că o dată, înspre seară, cum şedeau cu toţii în odaie, nepoţelul- să tot fi
avut gâgâlicea de copil vreo patru anişori- începu a-şi face de joacă cu niște
scândurele.
-Ce faci tu acolo? îl întrebă taică-său.
-Fac şi eu o covăţică - îi răspunse copilaşul - din care să mănânce tata şi mama când
n-or mai fi în putere, ca bunicu’!...
Amândoi părinţii cătară mult timp unul la altul, şi de amar şi de ruşine îi
podidi plânsul. Îl poftiră de îndată pe bătrân să se aşeze la masa lor, şi, din ziua
aceea, mâncară iarăşi cu toţii împreună. Şi dacă din când în când se mai întâmpla ca
bătrânul să verse din mâncare, nu-l mai lua nimeni la rost.
(Frații Grimm, Bunicul şi nepotul, vol. Poveşti)
Text B
A poor fisherman lives with his wife in an old hut by the sea. Every day he goes
fishing.
Now he is waiting for a big fish. And here it is! He feels something at the end of his
line. He pulls and he pulls and up comes a big fish!
“Put me back in the water”, says the fish. “I’m a magic fish. I’m a prince.!”
“Well”, says the man, “if you are a prince I put you back in the water!” And the
fisherman lets it go back into the sea.
60
The fisherman goes back home with no fish at all. He tells his wife about his magic
fish. Hearing this his wife says:
“Silly man! Go back to the fish and tell him I want a castle”.
Willy-nilly the poor fisherman goes to the sea and calls the fish. And here he is!
“What do you want?” asks the fish.
“My wife wants a castle”, says the man.
“Go home”, says the fish, “now your wife has a castle”.
When the man gets home he sees the old hut is gone and in its place there
stands a nice castle. So they are very happy in their new house. But a week later his
wife tells him:
“Go back to the fish! Tell him I want to be the Queen of the land!”
The poor man goes back to the sea once more. He calls the fish again and it makes his
wife the Queen of the land. When he gets home his wife is in the castle sitting on a gold
throne. She wears a dress made of gold and a crown made of gold. The fisherman and
his wife the Queen are very happy now. They live quite happily in their golden castle.
Three weeks later his wife tells him:
“Go back to the fish. Tell him I want to be the Queen of the sun and the moon and the
stars.”
“But why?”
“Never mind why, just go and do what I tell you.”
“I don’t want to go, the fish will get angry”.
“Go!” says his wife.
So the man goes to the sea and calls the fish.
“What is it?” asks the fish.
“She wants to be the Queen of the sun, the moon and the stars,” says the man.
“No”, says the fish. “She wants too much. She cannot be the queen of the sun, the
moon and the stars. Now she must go back to her old hut.”
The fisherman goes back home. The castle is gone. The old hut is back. His
wife waits for him in their old hut. And there they are to this very day.
(The Magic Fish - adaptation)
I. Bifează, în tabelul de mai jos, căsuţa potrivită pentru a arăta cărui text îi corespunde
afirmaţia:
Afirmație Text Text Ambele Niciun
A B texte text
Textul este literar.

Textul este nonliterar.
Tema textului este buna purtare.
Textul este o poveste din popor.
61
II. Încercuieşte varianta de răspuns corectă, potrivit celor două texte:
1. Bărtânul era certat de:
a) nepot
b) noră
c) fiu
d) toată lumea
2. Copilul construiește o covăţică pentru:
a) mama
b) bunicul
c) tata
d) ambii părinți
3.The woman wants to live in a:
a) nice little house
b) block of flats
c) castle
d) villa
4. The woman is:
a) beautiful
b) greedy
c) fat
d) strong
III. Găsește în cele două texte câte două cuvinte / structuri referitoare la
comportamentul neadecvat al unor persoane față de altele.
Cuvinte în limba română:_________________________________________________
______________________________________________________________________
English words:__________________________________________________________
______________________________________________________________________
IV. Încercuiește A(ADEVĂRAT) sau F(FALS), respectiv T(TRUE) sau F(FALSE)
afirmațiile de mai jos bazate pe cele două texte:
1. De multe ori nu-i înțelegem pe cei mai în vârstă, omițând faptul că și noi putem
ajunge la fel. A/F
Bătrânul varsă intenționat mâncarea pe jos, pentru a se răzbuna pe fiul și nora sa. A/F
3. The poor fisherman wants to be rich. T/F
4. The queen wanted too much so she had to live in the old hut again. T/F
V. Motivează alegerea făcută la punctul 1. de la exercițiul anterior având la bază
informațiile din textul A.
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
62
VI. Enumerate the desires / wishes of the woman.
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
VII. Conform ideilor esențiale desprinse din cele două texte, scrierile literare /
nonliterare reprezintă adevărate punți morale pentru cititor.
Extrage două aspecte, câte unul din fiecare text, care surprind astfel de valori morale.
A.____________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
B.____________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
VIII. Precizează ce te-a impresionat în fiecare dintre cele două texte.
A.____________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
B.____________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
IX. Explică, în câteva rânduri, ideea de conduită morală, pornind de la: în engleză......
A hungry man is an angry A person who does not get what he wants or needs
man. is a frustrated person and will be easily provoked to
rage.
X. Menţionează două argumente potrivit cărora copilul din textul A este singurul care
conștientizează faptul că un neajutorat trebuie sprijinit, nu îndepărtat.
1.____________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
2.____________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
63
Testul nr. 25
Citeşte, cu atenţie, textele A şi B, apoi răspunde cerinţelor propuse:

Text A
Ne iubim copiii şi încercăm fiecare în felul nostrum să îi învăţăm ce este
iubirea. Uneori le-o explicăm ca pe o problemă de matematică, o desenăm sau o legăm
de câte o zi de Sfântul Valentin sau Dragobete. Dar, de cele mai multe ori, îi iubim pur
şi simplu şi ştim că iubirea se va strecura cu tot cu înţelesul ei printre fapte şi gesturi.
Încercăm să spunem "te iubesc" celor dragi şi credem că totul este pe înţeles.
Curioși fiind din fire, ne-am gândit să verificăm ce înţeleg copiii din tot ceea ce
spunem, dar mai ales din ceea ce nu spunem.
 "Cred că iubirea e atunci când vin de-afară şi am mâinile foarte îngheţate, iar
sora mea mă descalţă şi îmi încălzeşte mâinile suflând pe ele..." (Vlad, 5 ani)
 ,,Eu o iubesc pe mama şi atunci îi aduc papucii când ajunge acasă, ca să i se
încălzească picioarele..." (Iulia, 5 ani)
 „Iubirea este ceva bun şi dacă ai iubire înseamnă că cineva te apară şi are
grijă de tine." (Denisa, 4 ani, fetiţa mămicii llorikiss)
 "Când fratele meu iese de la şcoală şi vine după mine la grădi, lui îi este foarte
foame. Iar eu îi dau întotdeauna gustarea mea..." (Ionuţ, 5 ani)
 "Bunicul meu este cel mai tare... Îmi citeşte poveşti în fiecare zi şi eu mă fac că
nu observ atunci când mai greşeşte ... pentru că el e foarte bătrân şi mai adoarme câte
un pic." (Andrei, 6 ani)
 "Cred că îmi place de Darius pentru că stau şi îl ascult povestind despre
pasiunea lui pentru insecte, deşi mie îmi este foarte teamă de ele..." (Oana, 10 ani)
Cam asta am aflat de la copii despre iubire. Vom încerca să punem şi noi în
aplicare măcar câteva din toate aceste feluri de a iubi. Dacă mai ştiţi şi voi alte feluri,
spuneţi-ne şi nouă, nu ţineţi iubirea numai pentru voi!
(www.copilul.ro/articole/iubire+copii/)
Text B
 "If falling in love is anything like learning how to spell, I don't want to do it. It takes
too long." -- Glenn, age 7
 "Love is like an avalanche where you have to run for your life." -- John, age 9
 "I think you're supposed to get shot with an arrow or something, but the rest of it
isn't supposed to be so painful." -- Manuel, age 8
 "No one is sure why it happens, but I heard it has something to do with how you
smell. That's why perfume and deodorant are so popular." -- Mae, age 9
 "Love is the most important thing in the world, but baseball is pretty good too." --
Greg, age 8
106
 "Once I'm done with kindergarten, I'm going to find me a wife." -- Tom, age 5
 "On the first date, they just tell each other lies and that usually get them interested
enough to go for a second date." -- Mike, 10
 "I'm in favour of love as long as it doesn't happen when Dinosaurs is on television."
-- Jill, age 6
 "It gives me a headache to think about that stuff. I'm just a kid. I don't need that
kind of trouble." -- Kenny, age 7
 "When somebody's been dating for a while, the boy might propose to the girl. He
says to her, 'I'll take you for a whole life, or at least until we have kids and get
divorced.'" -- Anita, 9
 "Love is foolish...but I still might try it sometime." -- Floyd, age 9
 "Love will find you, even if you are trying to hide from it. I’ve been trying to hide
from it since I was five, but the girls keep finding me." -- Dave, age 8
(www.rinkworks.com/said/kidlove.shtml)
I. Completează în tabelul de mai jos informaţiile cerute referitoare la cele două texte:
Cerinţa Text A Text B
Tema textului
Sursa din care a fost preluat
Titlul articolului
Limitele de vârstă ale celor
intervievaţi
II. Extrage din textul A două figuri de stil învăţate, numindu-le, iar din textul B două
comparaţii :
1.____________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
2.____________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
III. Alege varianta corectă potrivit informaţiilor furnizate de cele două texte:
1. Iubirea poate fi exprimată prin:
a) cuvinte
b) gesturi
c) cadouri
d) oricare dintre cele enumerate, în funcţie de caz
IV. In part B love is not associated to:
a) trouble
b) something painful
c) an avalanche
d) a football match
107
V. Arată rolul utilizării semnului exclamării în ultimul paragraf al textului A.

______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
VI. Având la bază cele două texte de mai sus, arată dacă eşti de acord sau nu eşti de
acord cu faptul că oamenii caută diferite prilejuri pentru a-şi exprima sentimentele faţă
de cei dragi, cum ar fi Sfântul Valentin, Dragobetele.
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
VII. Numeşte scopul pe care crezi că îl au aceste texte şi explică de ce ai ajuns la
această concluzie.
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
VIII. Formulează o definiţie proprie a ,,iubirii”, folosindu-te de ideile celor două texte
date.
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
IX. What is the definition that you like best? Give arguments to sustain your point of
view.( 40-60 words)
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
X. Alege una dintre cele şase explicaţii ale copiilor referitoare la iubire şi exprimă-ţi
opinia în legătură cu aceasta, într-un scurt text de 7-8 rânduri.
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
108
CAPITOLUL IV
Teste complexe
– limba română
–limbafranceză
109
Teste complexe – limba română-limba franceză
Testul nr. 26
Text A
Nu poţi scrie pe hârtie ceea ce simţi cu adevărat. Sentimentele rămân ascunse şi
se păstrează în inima ta, curate şi sublime. Ele nu există decât în şi prin tine: tu le ai şi
sunt doar ale tale. Hârtia nu se ridică la înălţimea lor: nu poţi, doar printr-o hârtie
mototolită, să le arăţi altora lucrurile aşa cum le vezi tu, pentru că tu eşti unic şi felul
tău de a le vedea e unic, inimitabil. Simţămintele tale sunt grandioase înlăuntrul tău,
prinzând valoare o dată cu înălţarea ta. Dar, odată lăsate să zboare, se pierd, se
topesc ca fulgii de nea, transformându-se într-o băltoacă publică. Însă, dacă vrei,
totuşi, dintr-o neînţeleasă dorinţă, să-ţi împărtăşeşti stările de suflet, trebuie să li te
dăruieşti cu întreaga ta fiinţă. Va fi un sacrificiu suprem. Te vei dărui cuvântului, unui
lucru inventat, muritor, schimbător, efemer în esenţa lui, promiţându-i – gratuit –
eternitatea puterii gândurilor tale.
Deci, scrisul poate părea un act de caritate – pe care, de altfel, nu ţi-l cere
nimeni – care cuprinde întreaga ta raţiune, întreaga ta forţă, întreaga ta fiinţă,
întreaga ta viaţă. O acţiune şi o mărturie cu atât mai intensă, cu cât persoana începe
să se confunde nu cu literele, ci cu universul din interiorul lor – un univers care este
creat de suflet, dar la fel de real şi puternic ca el, dacă nu mai mult: căci sufletul este
nemuritor, dar intangibil, pe când scrisul adevărat, în nemurirea sa, este la îndemâna
oamenilor. Dar, de fapt, este, pentru orice om care îl simte în sânge în clipa când
păşeşte în viaţă, o necesitate, un mod divin de a-şi exprima trăirile puternice. O
acceptare. O dezminţire. Sau, poate, viaţa însăşi…
(Maria Chiurciu, Oameni şi cărţi)
Text B
Alexandre Dumas, le célèbre auteur des Trois mousquetaires et du Comte de
Monte-Cristo, pensait qu’il pouvait déviner le caractère des gens par leur écriture et
prédire leur avenir. Il lisait attentivement les lettres et les autres papiers qu’on lui
apportait et disait quel était le caractère de leurs auteurs.
Un jour, une dame lui montra une page de très mauvaise écriture et lui demanda
de parler du caractère de l’écolier qui l’avait écrite.
- Madame, dit Alexandre Dumas, étês-vous la mère de ce garçon?
- Non, monsieur.
- Alors, je peux parler franchement. Ce garçon est paresseux, méchant, distrait,
impoli, peu intelligent. Il ne fera jamais rien de bon.
Á ces mots la dame éclata de rire. L’écrivain, étonné, lui demanda
l’explication de sa gaieté.
- Monsieur, répondit la dame, c’est une page de la lettre que vous m’avez écrite
quand vous aviez douze ans.
(Une lettre, d’ Alexandre Dumas)
110
I. Bifează, în tabelul de mai jos, căsuţa potrivită pentru a arăta cărui text îi corespunde
fiecare dintre afirmaţiile din stânga.
Afirmaţie Text A Text B Ambele Niciun text
texte
1.Textul vorbește despre
împărtăşirea
sentimentelor prin scris.
2.Textul prezintă o
întâmplare amuzantă.
3.Textul vorbeşte despre
interpretarea felului în
care cineva scrie.
4.Textul arată că scrisul
exprimă exact ce simţi şi
ce caracter ai.
II. Încercuieşte varianta de răspuns corespunzătoare informaţiilor din cele două texte.
1. După părerea Mariei Chiurciu, scrisul cere:
a) ambiţie
b) talent
c) sacrificiu
d) experienţă
2. Maria Chiurciu consideră că prin scris se exprimă:
a) o stare de moment
b) trăirile puternice
c) universul înconjurător
d) aspiraţiile omului
3. D’apres l’opinion de Dumas l’écriture peut montrer:
a) l’instruction / le formation
b) le caractère
c) l’origine
d) l’âge
4. Dans le texte B on parle:
a) d’un livre écrit par Alexandre Dumas
b) d’une lettre d’Alexandre Dumas
c) d’un ami de Dumas
d) de la mère de Dumas
III. Transcrie, din fiecare text, câte două cuvinte din câmpul semantic al cărţii.
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
IV. Încercuieşte A (Adevărat) / F (Fals) sau V (Vrai) / F (Faux), justificând alegerea cu
secvenţe din text.
1. Fiecare are propria percepţie asupra realităţii. A/F
Justificare: ____________________________________________________________
111
2. Scrisul este un act egoist, pentru că te gândeşti doar la tine atunci când scrii. A/F
Justificare: ____________________________________________________________
3. Une dame a apporté àDumas un livre avec l’autographe de l’auteur. V/F
Justification: ___________________________________________________________
4. L’ecrivain ne comprend pas ce qui se passe. V/F
Justification: ___________________________________________________________
V. Subliniază varianta corectă de răspuns, motivând alegerea pe baza informaţiilor din
text.
În textul A autoarea consideră că trebuie / nu trebuie să te implici trup şi suflet în
actul scrisului deoarece___________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
VI. Continue la phrase en utilisant l’information du text.
Selon Dumas, l’écriture très mauvais montre que______________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
VII. Potrivit informaţiilor din textul A, scrisul descătuşează cele mai puternice energii.
Precizează două elemente care fac scrisul să fie autentic.
1.____________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
2.____________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
VIII. Care este punctul comun al celor două texte şi prin ce se diferenţiază?
1.____________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
2.____________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
IX. Cum poţi explica faptul că prezicerea lui Dumas Il ne fera jamais rien de bon nu
s-a adeverit?
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
X. Valorificând informaţia din textele A şi B, ce consideri a fi mai important: ce scrii
sau cum scrii?
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
112
Testul nr. 34

Text A
O revistă pe placul copiilor şi al părinţilor: Şcoala de basm

S-a deschis Târgul Gaudeamus „Carte Şcolară"
Ca în fiecare an, de 13 toamne, fie că se petrece pe 14, 15, fie pe 16 septembrie,
debutul anului şcolar este însoţit de un eveniment pe măsura acestui moment: Târgul
GAUDEAMUS „Carte Şcolară".
Ediţia 2015 are loc între 16 şi 27 septembrie, în premieră, în Parcul Cişmigiu (intrarea
din Bulevardul Regina Elisabeta, în imediata vecinătate a Colegiului Naţional „Gheorghe
Lazăr") şi este organizat de Radio România - Centrul Cultural Media Radio România.
Programul de vizitare al târgului este zilnic, între orele 10:30 şi 19:30, iar
accesul publicului este liber. Reper major în calendarul anual pentru zeci de mii de
familii, începutul anului şcolar este de cele mai multe ori o perioadă cu un consum
mare de resurse financiare, de timp şi de energie, alocate pentru pregătirea acestui
moment. În acest context, Târgul Gaudeamus „Carte Şcolară" oferă tuturor celor direct
interesaţi - părinţi, elevi şi cadre didactice - o soluţie uşoară, plăcută şi avantajoasă, din
toate punctele de vedere, pentru studierea şi achiziţia manualelor şi a auxiliarelor
şcolare necesare tuturor.
Eveniment care, prin concept, ofertă şi public ţintă, este orientat cu precădere
către acest important segment de piaţă - carte formativă şi materiale auxiliare - târgul
este organizat în mod tradiţional la începutul anului şcolar, într-un moment de vârf al
cererii de produse şi de servicii educaţionale.
Oferta ediţiei, prezentată de cei circa 70 de expozanţi (reuniţi în 26 de standuri)
vine în întâmpinarea unor solicitări dintre cele mai diverse şi cuprinde:
- cea mai mare parte a manualelor şi a auxiliarelor [...];
- o gamă extrem de variată de materiale didactice, pentru toate nivelurile;
- numeroase titluri din literatura română şi universală cuprinse în bibliografia
şcolară;
- enciclopedii, dicţionare, ghiduri şi îndrumare didactice;
- ultimele noutăţi editoriale, în vogă printre tinerii cititori, în măsură să-i atragă
şi pe cei mai puţin pasionaţi, deocamdată, de lectură;
- jocuri şi cărţi pentru preşcolari.
Proiecte conexe derulate de Radio România în cadrul Programului Lectura -
Târgurile Gaudeamus:
- etapa locală (Bucureşti şi judeţul Ilfov) a Concursului Naţional de Lectură
„Mircea Nedeiciu", adresat liceenilor, care va avea loc în incinta târgului vineri, 25
septembrie, la ora
- campania de donaţii „Cărţile se întorc acasă" prin intermediul căreia un fond
de carte semnificativ, ca număr de volume şi valoare, este colectat de la expozanţi şi
vizitatori şi este donat în beneficiul bibliotecilor publice şi şcolare din mediul rural,
subfinanţate la capitolul achiziţii de carte. De la începutul anului 2010, peste 115000
de volume donate de către participanţii şi vizitatorii Târgurilor Gaudeamus au ajuns
prin intermediul acestui proiect în mai mult de 260 de biblioteci din întreaga ţară.
(Stefania Grigore - http://bucurestifm.ro)
140
Text B
Les ecoliers aiment Ies livres
Pendant la Quinzaine du livre pour la jeunesse de la FOL 37*, présentée par la
bibliothèque, les classes des écoles maternelle et élémentaire ont été recues tour à tour
du 10 au 19 novembre.
Pour les petits, les benevoles et les maîtresses ont fait des lectures, raconté des
histoires, et les enfants ont aussi consulté les livres â leur manière. Les plus grands ont
fait eux-mêmes leurs recherches, compulsé des ouvrages correspondant à leurs centres
d'intérêt, discuté avec leurs enseignants sur le choix d'un titre ou d'un thème. Dans tous
les cas, on a pu remarquer une véritable aisance des enfants, habituès à fréquenter
régulièrement la bibliothèque avec l'ècole ou en familie.
En plus de leurs achats personnels, les élèves de l'école élémentaire avaient
pour objectif d'opérer une sélection collective pour la classe. C'est ce qu'ont expliqué
Agnès Mérouane, maîtresse en CE2** et sa collègue de CM1***, Caroline Hentry :
« Chaque enfant va choisir un ou deux titres qu'il aimerait avoir à disposition, hors de
ses propres acquisitions. En classe, nous allons confronter l'ensemble des choix. Si un
ou plusieurs titres sont nettement cités par une majorité, nous ferons une demande pour
qu'ils soient achetés par la bibliothèque. » Quant aux achats individuels, la plupart
étaient prévus pour samedi, jour de clôture : « Je viendrai avec maman commander mon
livre, mais je sais que je le re cevrai plus tard » a dit Martin, sans doute un peu déçu de
ne pas emporter son achat aussitôt.
(http://www.lanouvellerepublique.fr)
*FOL 37 - la Ligue de l'enseignement Federation d'Indre-et-Loire (un departement en France);
**CE2 - cours elementaire deuxieme annee dans le systernf d'enseignement frangais;
***CM1 - cours moyen premiere annee dans le systeme d'enseignement frangais.
I. Bifează, în tabelul de mai jos, căsuţa potrivită pentru a arăta cărui text îi
corespunde fiecare dintre afirmaţiile din stânga.
A B C D
TEXT TEXT AMBELE NICIUN
A B TEXTE TEXT
1. În urma evenimentului, multe biblioteci
publice şi şcolare primesc donaţii de carte.
2. În urma evenimentului, bibliotecile
şcolare cumpără titlurile pe care le îndrăgesc
cei mai mulţi elevi.
3. Doar copiii sunt invitaţi să
participe la eveniment.
4. Evenimentul dedicat cărţii are loc toamna.
II. Pentru fiecare text, asociază, prin săgeţi, cuvintelo care să reflecte informaţiile
prezentate.
Textul A
5. resurse a. ţintă
6. public b. financiare
7. carte c. editoriale
141
8. noutăţi d. formativă
e. didactici
Textul B
5. laQuinzaine a. d'interet
6. centres b. individuels
7. ecole c. du livre
8. achats d. degu
e. elementaire
III. Transcrie, din fiecare text, câte două cuvinte din universul şcolii.
cuvinte în limba română mots en francais
__________________________ ____________________________
__________________________ ____________________________
IV. Încercuieşte ADEVĂRAT (A) / FALS (F) sau VRAI (V) / FAUX (F),
justificând alegerea cu secvenţe din text.
1. În 2015, Târgul Gaudeamus „Carte Şcolară" şi-a schimbat locul de desfăşurare.
A/F
Justificare:_____________________________________________________________
______________________________________________________________________
2. Biletul de intrare la Târgul Gaudeamus „Carte Şcolară" are un preţ accesibil.
A/F
Justificare:_____________________________________________________________
______________________________________________________________________
3. La Quinzaine du livre pour la jeunesse s'adresse exclusivement aux adolescents.
V/F
Justificare:_____________________________________________________________
______________________________________________________________________
4. Les enfants sont deja souvent alles â la bibliotheque.
V/F
Justificare:_____________________________________________________________
______________________________________________________________________
V. Subliniază varianta corectă, motivând alegerea prin valorificarea informaţiilor din
textul A.
Târgul Gaudeamus „Carte Şcolară" este/nu este organizat la fiecare început de an
şcolar pentru că
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
142
VI. Continue la phrase suivante, en utilisant l'information du texte B.
Â cote de leurs achats personnels, Ies eleves de l'ecole elementaire avaient pour
objectif _______________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
Utilizarea informaţiilor din texte în pregătirea temei ” Cărţilepentru copii”
VII. Prezintă într-un enunț o asemănare între cele două texte.

______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
VIII. Réponds brièvement: Aimes-tu lire des livres pour enfants?
Pourquoi?_____________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
IX. Vrei să realizezi un chestionar pe care să-l aplici colegilor tăi, în clasă, pentru
a afla care sunt cărţile lor preferate
Completează chestionarul de mai jos cu întrebările potrivite, la care colegii tăi
trebuie să răspundă.
ÎNTREBARE DA NU
1.
2.
3.
4.
X. La care din cele două evenimente legate de carte ţi-ar plăcea să participi?
Motivează-ți răspunsul în maximum 5 rânduri.
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
143
Teste pentru olimpiadă
CUPRINS
Argument................................................................................................................. pag. 3
CAPITOLUL I....................................................................................................... pag. 5
TESTE PENTRU TEXT LITERAR ...................................................................... pag. 5
Testul nr. 1............................................................................................................... pag. 6
Testul nr. 2............................................................................................................. pag. 16
Testul nr. 3............................................................................................................. pag. 20
Testul nr. 4............................................................................................................. pag. 24
Testul nr. 5............................................................................................................. pag. 28
CAPITOLUL II................................................................................................... pag. 32
TESTE PENTRU TEXT NONLITERAR ............................................................ pag. 32
Testul nr. 6............................................................................................................. pag. 33
Testul nr. 7............................................................................................................. pag. 43
Testul nr. 8............................................................................................................. pag. 47
Testul nr. 9............................................................................................................. pag. 51
Testul nr. 10........................................................................................................... pag. 56
CAPITOLUL III................................................................................................. pag. 60
TESTE COMPLEXE. LIMBA ROMÂNĂ/ LIMBA ENGLEZĂ ...................... pag. 60
Testul nr. 11........................................................................................................... pag. 61
Testul nr. 12........................................................................................................... pag. 65
Testul nr. 13........................................................................................................... pag. 68
Testul nr. 14........................................................................................................... pag. 71
Testul nr. 15........................................................................................................... pag. 74
Testul nr. 16........................................................................................................... pag. 78
Testul nr. 17........................................................................................................... pag. 81
Testul nr. 18........................................................................................................... pag. 85
Testul nr. 19........................................................................................................... pag. 88
Testul nr. 20........................................................................................................... pag. 91
Testul nr. 21........................................................................................................... pag. 94
Testul nr. 22........................................................................................................... pag. 97
192
Testul nr. 23......................................................................................................... pag. 100
Testul nr. 24......................................................................................................... pag. 103
Testul nr. 25......................................................................................................... pag. 106
CAPITOLUL IV ............................................................................................... pag. 108
TESTE COMPLEXE. LIMBA ROMÂNĂ/LIMBA FRANCEZĂ .................... pag. 108
Testul nr. 26 ........................................................................................................ pag. 110
Testul nr. 27 ........................................................................................................ pag. 113
Testul nr. 28 ........................................................................................................ pag. 116
Testul nr. 29 ........................................................................................................ pag. 120
Testul nr. 30 ........................................................................................................ pag. 124
Testul nr. 31 ........................................................................................................ pag. 128
Testul nr. 32 ........................................................................................................ pag. 132
Testul nr. 33 ........................................................................................................ pag. 136
Testul nr. 34 ........................................................................................................ pag. 140
CAPITOLUL V ................................................................................................ pag. 144
TESTE PENTRU OLIMPIADĂ ........................................................................ pag. 145
Testul nr. 1........................................................................................................... pag. 145
Testul nr. 2........................................................................................................... pag. 151
Testul nr. 3........................................................................................................... pag. 157
Testul nr. 4........................................................................................................... pag. 162
Testul nr. 5........................................................................................................... pag. 167
Testul nr. 6........................................................................................................... pag. 172
Testul nr. 7........................................................................................................... pag. 177
Testul nr. 8........................................................................................................... pag. 182
Testul nr. 9........................................................................................................... pag. 187
193
RALUCA HÎNSĂ CORINA LUNGU MIRELA STANCU
MODELE DE TESTE PROPUSE

PENTRU OLIMPIADA DE
LIMBA ȘI LITERATURA
ROMÂNĂ
CLASELE V-VIII
1
Lucrare elaborată în conformitate cu NOUA PROGRAMĂ pentru limba şi literatura
română aprobată prin OMEN nr. 3393/28.02.2017.

Autori: Prof. RALUCA HÎNSĂ
Prof. CORINA LUNGU
Prof. MIRELA STANCU
Tehnoredactor: Florina Gavrilă

Copertă: Florina Gavrilă

HÎNSĂ, RALUCA
Limba şi literatura română. Modele de Teste pentru Olimpiadă / Hînsă
Raluca, Corina Lungu, Mirela Stancu – Bucureşti, Editura Gabriel 2005, 2020
ISBN 978-606-8917-31-3
I. Corina Lungu
II. Mirela Stancu

Telefon: 0724.076.887
0767.644.234
2
Cuvânt-înainte
Olimpiadele școlare sunt competiții care au ca obiectiv general
stimularea elevilor cu performanțe școlare înalte. Ele promovează
valorile culturale și etice fundamentale, competitivitatea și
comunicarea interpersonală, stimulează creativitatea şi gândirea
critică și ajută la identificarea și dezvoltarea talentelor, abilităților
și cunoștințelor ce contribuie la dezvoltarea personală și
profesională a elevilor.
Lucrarea de faţă şi-a propus să vină în sprijinul elevilor de
gimnaziu capabili de performanță la Limba și literatura română,
oferind 46 de teste concepute conform noii structuri a subiectelor
pentru Olimpiada de limba şi literatura română, prevăzute în
programa școlară aprobată prin OMEN nr. 3393/28.02.2017.
Acestea au drept scop familiarizarea elevilor cu modalitatea
organizării concursului, cu programa de concurs, cu exigențele noii
structuri a subiectelor, formulările itemilor fiind realizate explicit,
pentru a dirija învățarea și a oferi șansa olimpicului de a-și
valorifica aptitudinile intelectuale și competențele dobândite.
Noua structurare a subiectului (clasele V-VII) respectă
Domeniile de conținut prevăzute de programa actuală: lectură,
redactare, elemente de construcție a comunicării, elemente de
interculturalitate.
Primul subiect al probei, Elemente de construcție a
comunicării, este construit din itemi de tip obiectiv și semiobiectiv,
care vor viza caracterul comunicativ-funcțional al limbii a cărei
învățare este fundamentală în dezvoltarea capacității de exprimare
corectă în scris. Itemii formulați solicită elevilor înțelegerea valorii
practice și importanța regulilor gramaticale pentru comunicarea
ideilor.
3
Subiectul al II–lea, Lectură şi redactare, și subiectul al III–lea,
Scrierea despre textul ficţional/nonficțional, abordează itemi
semiobiectivi, de tip întrebare, prin care se evaluează strategii de
receptare, vizând comprehensiunea și interpretarea textelor prin
întrebări intratextuale cu răspuns închis sau deschis, cu inferențe de
tip logic sau pragmatic, prin întrebări intertextuale, etc.
Subiectul al IV–lea, Elemente de interculturalitate, se bazează
pe construirea unui item subiectiv, de tip compunere creativă,
pornind de la problematica textelor-suport date.
La clasa a VIII-a, testele propuse respectă Domeniile de
conţinut prevăzute în programa școlară aprobată prin OMEN nr.
5097/09.09.2009: lectura (înţelegerea textului şi scrierea despre
textul ficţional/nonficţional), practica raţională şi funcţională a
limbii (exprimarea în scris a opiniei personale despre o idee, o
temă, un persoanj etc.), elemente de construcţie a comunicării
(fonetică, vocabular, morfologie şi sintaxă).
Am considerat necesar să oferim elevilor de gimnaziu, dar şi
dascălilor un material auxiliar prin care să se faciliteze formarea
deprinderilor de rezolvare a diferitelor tipuri de teste, pentru a pune
mai bine în evidenţă cunoştinţele, priceperile şi deprinderile
elevilor, constituind un suport extrem de util în pregătirea pentru
excelență.
Succes!
Autorii
4
Teste olimpiadă
pentru clasa a V-a
Testul nr. 1
 Toate subiectele sunt obligatorii.

 Timp de lucru: 3 ore.
 Total: 100 de puncte.
Citeşte, cu atenţie, următoarele texte şi răspunde tuturor cerinţelor

formulate în sarcinile de lucru:
A. 1.Câinele cu blana vâlvoi, terfelită de pulberi şi noroaie, cu lanţul târâş după

el, se înfăţişă fioros. Copiii, speriaţi, fugiră grămadă în pridvorul şcolii.(...)
Samson îi urmărea orice mişcare... Băiatul scoase o halcă de mămăligă
întinsă cu brânză şi i-o zvârli. Câinele o înhăţă din zbor: colţii albi îi luciră o clipă
5.grozavi şi cerul gurii se zări negru, ceea ce îi înfioră pe toţi şi-i făcu, de unde
porniseră spre el, să se sfiască îndărăt. Dar câinele da mulţumire din întreg stuful
cozii, semn că mai aştepta altă halcă. Băieţelul îi aruncă încă un cocoloş, pe care
Samson îl prinse aşijderi... Atât le-a trebuit celorlalţi... Toţi şi-au scormonit
trăistoarele de după gât şi i-au pus dinainte care o frântură de azimă, care un boţ
10.de brânză, unul o aşchie de slănină, altul nişte mere. – Păi tu nu ştii? Câinii nu
mănâncă poame... (...)
Samson îşi îndestulase foamea şi se desfăta privindu-i cu ochii luminaţi de
amintiri, linguşindu-şi botul, şi prinse să-i iubească.
Unul mai mărişor îşi luă curaj, veni până lângă el, întinse mâna şi-l mângâie
15.întâi pe cap, apoi îndrăzni şi pe spinare. Câinele scheună uşor şi-i linse mânuţa.
Numaidecât alţii tăbărâră pe el să-l atingă, să-l scarpine şi se ghiontiră, se
îmbrânciră gălăgioşi gata de bătaie.
5
Câinele sta liniştit, n-avea poruncă de la baciul lor să se amestece şi să puie
rânduială.
20.Învăţătorul auzi larma de la poartă, ieşi, se supără, goni câinele, îi aşeză iar în
şir, făcându-le vânt pe drumul satului, şi stete să se uite după ei cu nuiaua în mână,
până se depărtară. Samson se dete după colţul zaplazului şi se aşeză pe aşteptare,
petrecându-i cu ochii.
(Vasile Voiculescu, Ciobănilă)
*azimă – turtă
*zăplaz – gard
*așijderi – de asemenea
B. Rabcic era un câine tărcat, alb cu pete, mijlociu ca înălțime, potolit, chiar
25.sfios. Nu-i plăcea să se năpustească asupra cuiva așa cum fac alți câini, pe la
spate, să-i sfâșie o poală sau să-l muște de picior. Dimpotrivă, toată lumea se lega
de dânsul. Oricine era gata să-i rupă spinarea cu o bâtă, să-l izbească în coaste cu
vârful cizmei, să-i arunce o piatră în cap, să verse pe el o găleată cu lături - și toate
acestea așa…în joacă, aproape ca un dar pe care i-l făceau lui Rabcic.
30.Când îl pocneau, el nu se așeza pe jos ca ceilalți câini, și nu lătra, nu-și arăta
colții, nu cerea socoteală. Rabcic se îndoia până la pământ cu un scheunat:e-e-e!
după care fugea ținându-și coada între picioare, se aciuia într-un ungher și prindea
muște.
Cine era Rabcic? De unde venea? Greu de spus. Poate că rămăsese în ogradă de
35.pe vremea boierului cel bătrân. Poate că era un câine rătăcit, care se pierduse
de stăpânul lui și se pripășise într-o gospodărie străină. Cine știe?
Ți se întâmplă câteodată să te plimbi pe stradă și să bagi de seamă că se ține
după tine, pas cu pas, un cățel vagabond ―Ce-i cu patrupedul asta?‖ – îți spui și
strigi la el: ―Marș! Cară-te de aici!‖. Dar cățelul stă locului și-și întoarce capul,
40.ca un om care se ferește de o palmă. Pe urmă, iar se ia după tine.
(Șalom Alehem, Rabcic)
C.
6
(după: https://www.edituradph.ro/carti/super-caini--pr649.html)
SUBIECTUL I - Elemente de construcţie a comunicării 20 de puncte
Scrie răspunsurile corecte ale cerințelor de mai jos:
1. Transcrie din lista următoare numai cuvintele în care numărul de litere nu este
identic cu cel al sunetelor: așchie, dificile, ghiontiră, cine, pocneau, mijlociu, era. 2p.
2. Identifică prin subliniere silaba accentuată din cuvintele: mijlociu, bolnavi. 2p.
3.Precizează câte un sinonim contextual pentru fiecare dintre cuvintele : pulberi (r.1),
să se sfiască (r.6), se aciuia (r.32), loiali (text C). 2p.
4. Identifică, în r.10-15, un cuvânt care prin accentuare diferită își schimbă sensul și
construiește un enunț cu sensul nou obținut. 2p.
5. Identifică, din textul A, patru cuvinte care aparțin aceluiași câmp lexical. 2p.
6. Transcrie câte un cuvânt, din textul C, în care o și i să fie, pe rând, vocală și
semivocală. 2p.
7. Precizează modul şi timpul verbelor: luciră, era, spui, cară-te. 2p.
8. Transcrie prima propoziție dezvoltată din textul A și transform-o în propoziție
simplă. 2p.
9. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: Băiatul scoase o halcă de
mămăligă întinsă cu brânză şi i-o zvârli. 2p.
10. Explică folosirea semnelor de punctuaţie din enunţul: – Păi tu nu ştii?, din textul A.
2p.
SUBIECTUL al II–lea – Lectură şi redactare 40 de puncte
Scrie răspunsul, în enunțuri, pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
1. Care este atitudinea lui Samson față de copii?, așa cum reiese din textul A. 6p.
2.Prin ce se diferențiază Rabcic, din textul B, de ceilalți câini? Exemplifică prin
secvențe din text. 6p.
3. Precizează două trăsături ale câinelui, așa cum reiese din textul C. 6p.
4. Notează două idei principale adecvate textului B. 6p.
5. Explică, în 3-4 rânduri, semnificaţia structurii: un câine nu e doar cel mai bun
prieten al omului – el este și un tovarăș curajos, care inspiră prin faptele sale, din
textul C. 8p.
6.De ce s-a supărat învățătorul?, din textul A. 8p.
SUBIECTUL al III–lea –Scrierea despre textul ficţional 20 de puncte
Crezi că animalele înțeleg limbajul oamenilor?
Scrie o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să răspunzi la această
întrebare, justificându-ți ideile prin valorificarea semnificațiilor și a valorilor propuse
de textele-suport, precum și a lecturilor, a experienței personale și culturale.
În elaborarea răspunsului, vei avea în vedere:
- interpretarea evenimentelor din cele trei texte, în vederea justificării răspunsului; 4p.
- corelarea ideilor dintre cele trei texte și a acestora cu idei dintr-un alt text literar sau
cu aspecte din experiența personală sau culturală; 6p.
- respectarea structurii unei compuneri, claritatea exprimării și coerența ideilor. 6p.
7
Vei primi 16 puncte pentru conținutul compunerii și 4 puncte pentru redactare.
SUBIECTUL al IV–lea – Elemente de interculturalitate 20 de puncte
Redactează un text de 100-300 de cuvinte, în care să-ţi imaginezi ce gândește un
câine despre relația lui cu omul, valorificând mesajele transmise de textele A și B.
În elaborarea compunerii, vei avea în vedere:
- construirea unor idei creative adecvate cerinței, respectând relația dintre temă și
conținut; 4p.
- valorificarea mesajelor transmise de cele două texte-suport; 4p.
- introducerea a patru gânduri care să ilustreze relația om-câine; 2p.
- precizarea indicilor spațiali și temporali; 2p.
- relatarea întâmplărilor, respectând succesiunea logică a faptelor. 4p.
8
Teste olimpiadă
pentru clasa a VI-a
9
Testul nr. 1

Citeşte, cu atenţie, următoarele texte şi răspunde tuturor cerinţelor formulate în
sarcinile de lucru:
A. Vacanța de iarnă. Cei doi băieți stau la taifas, lungiți pe covorașul din fața sobei
de teracotă. Sparg cu vătraiul nuci aurite și aruncă leneș cojile pe ușița deschisă...În
odaie e cald, iar la ferestre, orbite aproape de înserare, se cern fulgi foșnitori. Ceas
de taină, de elanuri zvâcnind generos în micile inimi, ceas de spovedanie.
5. -Nu știu cum sunt alții, glăsuiește emoționată gazda, dar pentru mine, prietenia
înseamnă, în primul rând, generozitate, dăruire nu drămuire. Am un prieten? Ei bine,
simt așa un imbold care mă înaripează, care mă face să-i ofer totul...caută un cuvânt și
mai cuprinzător, dar se mulțumește cu un gest ce ar indica ecuatorul camerei și repetă
cu tonul jos al emoțiilor înalte: Totul...
10. Să-ți dau un exemplu concret. Sunt prieten cu Vintilă, nu-l știi? Băiatul tutungiului
din colț. Ei bine, crede-mă, să am un tort cât munții Himalaia, i-aș da lui
Everestul...Dacă, uite, cojile astea de nuci ar fi mingi de fotbal, i-aș spune: ia, Vintilă,
câte vrei. Dacă toată zăpada asta din curte ar fi halviță sau frișcă, l-aș chema întâi pe
el: ia, băiete, cară cu lopata.. Nu te sfii! Dacă pe Dunăre ar curge nasturi...
15. Spovedania e brusc curmată de țârâitul soneriei. Băiatul iese în vestibul și se uită
cercetător prin ochiul de la ușă. Apoi se întoarce indispus pe vârful picioarelor.
-E Vintilă. Du-te și spune-i că nu sunt acasă. A venit să-i dau patinele mele...
-Păi nu i le-ai promis?Întrebă nedumerit musafirul.
-Ba da, înălță plictisit din umeri băiatul., dar așa ...în general. I-am spus ieri, într-o
20.doară, că dacă...știu eu, în sfârșit, da, îmi amintesc precis...că dacă din tot oțelul
din lume s-ar fi făcut o singură pereche de patine, lui i le-aș împrumuta în primul
rând.
-Și nu i le dai?
-Să-și cumpere!Și pe urmă, ce? Doar nu s-au făcut numai patinele mele din tot
25. oțelul din lume, curmă el pripit discuția.
Se așeză pe covorașul din fața sobei și așteptă ca scârțâitul pașilor să se piardă de-a
binelea. Apoi, sparge o nucă aurită cu vătraiul și azvârle cojile în jarul roșietic, se
întoarce cu seninătate spre musafir:
-Unde am rămas? Da, îmi amintesc... Așadar, dacă pe Dunăre ar curge nasturi, l-aș
30.chema întâi pe el: ia Vintilă, ia cât poți, cu năvodul...
(Mircea Sântimbreanu, Dărnicie)
10
B. Dar zelul lui Tom nu dură mult. Începu să-şi amintească ce planuri făurise el
pentru ziua aceea, în curând băieţii care nu fuseseră pedepsiţi aveau să iasă pe stradă
şi să facă fel de fel de năzdrăvănii. Ce-or să-şi mai bată joc de el că era pedepsit să
lucreze! Gândul ăsta îl seca la inimă, începu să se scotocească prin buzunare,
35.inventariindu- şi cu băgare de seamă avuţiile: frânturi de jucării, bile şi o mulţime
de alte nimicuri. Poate că i-ar fi ajuns ca să ademenească pe careva să lucreze în
locul lui, dar n-ajungeau nici pe departe ca să-şi cumpere o jumătate de oră de
libertate deplină. Aşadar îşi băgă înapoi în buzunare averea, mai bine rânduită decât
o scosese, şi renunţă mâhnit la ideea de a încerca să-i cumpere pe băieţi.
40. Deodată, însă, în acea clipă întunecată şi plină de deznădejde, îi veni o idee! O
idee straşnică, măreaţă! Luă iar bidineaua şi se apucă liniştit de lucru. Nu trecu mult,
şi la orizont apăru Ben Rogers; tocmai băiatul de a cărui gură se temea cel mai mult.
— Hi-hi! Ai păţit-o, ă?
Niciun răspuns. Tom cercetă ultima dâră de var cu o privire lungă si scrutătoare de
45. artist, mai plimbă o dată cu gingăşie bidineaua peste acelaşi loc şi iarăşi examina
rezultatul cu o privire critică, între timp, Ben se apropiase de el ca la un pas. Lui Tom
îi lăsa gura apă după măr, dar părea cu totul şi cu totul absorbit de treaba pe care o
făcea. Pierzându-şi răbdarea, Ben spuse:
— Ce e, şefule? Te-a pus la treabă?
50.— Aa, tu erai, Ben? Nici nu te văzusem.
— Ştii? Eu mă duc la scăldat... Sâc!... Ce-ai mai vrea şi tu, te cred!... Ori te pomeneşti
că-ţi place mai bine să dai cu bidineaua?... Sigur, tu te dai în vânt după muncă, mie-mi
spui!
Tom îl privi o clipă lung, apoi spuse:
55.— Ce, tu zici că asta-i muncă?
— Da' ce-i?
Tom se apucă iar de văruit. Mai dete de două-trei ori cu bidineaua, apoi răspunse
nepăsător:
— O fi, n-o fi... eu atâta ştiu, că-mi place.
60.— Fugi d-aci... nu cumva vrei să te cred?
Tom văruia înainte de zor.
— Cum să nu-mi placă? Da' ce zici tu, că în fiecare zi îţi pică norocul să văruieşti un
gard ca ăsta?
Iată că lucrurile apăreau într-o lumină cu totul nouă. Ben încetă brusc să mai ronţăie
65.mărul. Tom plimba graţios bidineaua în sus şi-n jos, se dădea câte un pas înapoi,
ca să vadă efectul, mai migălea pe ici, pe colo, îşi privea din nou opera, iar Ben —Ben
îi urmărea fiece mişcare, din ce în ce mai îngândurat. Nu trecu mult şi, nemaiputîndu-
se stăpâni, zise:
11
— Mă Tom, lasă-mă să văruiesc şi eu niţel!
70.Tom se opri o clipă, chibzuind adânc în sinea lui, fu cât p-aci să încuviinţeze, dar
numaidecât se răzgândi:
— Nu, nu se poate, Ben. Mătuşa Polly ţine mult la gardu' ăsta, fiindcă, ştii, e la
stradă... Să fie ăl din dos, n-aş zice nimica, şi nici ea. Zău, nu-ş' ce-are ea cu gardu'
ăsta; zice că trebuie văruit cu mare, mare grijă. Eu zic că din o mie de băieţi, ce din o
75.mie... din două mii, unu' dacă s-o pricepe să-l văruiască bine!
— Ce spui, mă!... Hai, Tom, nu mai fi aşa, lasă-mă şi pe mine să încerc numai un pic.
Ce, să fiu eu în locul tău, nu te-aş lăsa?
— Cum, Ben, crezi că eu nu vreau să te las?... Vreau, mă Ben, zău că vreau... da' tuşa
Polly... uite, ca să vezi, a vrut Jim să văruiască gardul, nu i-a dat voie; şi Sid a vrut să-
l 80.văruiască, şi nici lui nu i-a dat voie. Tu nu vezi că nu pot? Nu pot şi gata. Dacă te
las să-l văruieşti şi se întâmplă vrun bucluc, ce mă fac, ai? Spune şi tu.
— Fugi d-acolo, că n-o să se întâmple nimic, o să-l fac la fel de bine ca tine! Hai, lasă-
mă să-ncerc! Haide! Hai, că-ţi dau cotor' mărului, cu toţi sâmburii!
— De, ştiu şi eu ce să zic... Nu, zău, Ben, nu se poate, mi-e frică.
85.— Îţi dau tot măru' !
Tom se despărţi de bidinea cu şovăială pe chip şi cu bucurie în suflet. Iar în timp ce
Ben trudea şi năduşea în soare, artistul scos la pensie şedea pe un butoi din apropiere,
la umbră, bălăbănindu-şi picioarele, molfăind din măr şi urzind planuri cum să mai
prindă în laţ şi pe alţi proşti. Se găsiră destui; una-două, răsărea câte un băiat. Venea
90.să-şi bată joc şi rămânea să văruiască. (…) De unde, dimineaţa, Tom fusese un biet
băiat nevoiaş, pe la mijlocul după-amiezii abia îşi mai putea număra avuţiile, în afară
de obiectele mai sus numite, avea douăsprezece bile, un ciob de sticlă albastră
străvezie, un mosor fără aţă, o cheie care nu descuia nimic, o bucată de cretă, un dop
de sticlă, un soldat de plumb, o pereche de mormoloci, şase pocnitoare, un pisoi chior,
95.o clanţă de alamă, o zgardă de câine (păcat că n-avea câine!), nişte plasele de
briceag, patru coji de portocală şi o cercevea veche, stricată.
(Mark Twain, Aventurile lui Tom Sawyer)
12
C.
(Preluat de pe site-ul: https://wol.jw.org/ro/wol/d/r34/)

SUBIECTUL I - Elemente de construcţie a comunicării 20 de puncte
Scrie răspunsurile corecte ale cerințelor de mai jos:
1. Scrie numărul de sunete din cuvintele: deschisă, tutungiului (text A), gingășie, ciob
(text B). 2p.
2. Transcrie, din textul A, un cuvânt care conţine două hiaturi diferite și un cuvânt cu
un diftong, iar, din textul B, un cuvânt care conține doi diftongi diferiți și un cuvânt
care conţine un triftong. 2p.
3.Precizează câte un sinonim contextual pentru fiecare dintre cuvintele: emoționată
(r.5), spovedania (r.15), să ademenească (r.36), deznădejde (r.40). 2p.
4. Alcătuiește câte un enunț cu omonimele a două cuvinte alese din oricare text-suport.
2p.
5. Identifică, din textul B, patru cuvinte care aparțin câmpului lexical al avuțiilor lui
Tom. 2p.
6. Alcătuieşte, pe rând, enunţuri în care cuvântul ochi să fie folosit cu sensul propriu de
bază şi cu sens figurat. 2p.
7. Precizează modul şi timpul verbelor: nu știu, crede-(mă), să văruiești, trudea. 2p.
8. Alcătuiește două enunțuri în care verbul a plăcea să apară la modul condiţional-
optativ, timpul perfect, respectiv, la modul indicativ, timpul perfect compus. 2p.
13
9. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: Fugi d-acolo, că n-o să se
întâmple nimic, o să-l fac la fel de bine ca tine! 2p.
10.Explică, folosind două argumente, rolul cratimei din secvența: fără să-i pese, din
textul C. 2p.
SUBIECTUL al II–lea – Lectură şi redactare 40 de puncte
Scrie răspunsul, în enunțuri, pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
1. Care este atitudinea gazdei cu privire la darnicie, așa cum reiese din textul A? 6p.
2.Ce emoţii trăite de Ben se desprind din textul B? Motivează-ţi răspunsul. 6p.
3. Cum se poate cultiva spiritul de a dărui, așa cum reiese din textul C? 6p.
4. Notează două idei principale adecvate textului B. 6p.
5. Explică, în 3-4 rânduri, semnificaţia structurii: DĂRNICIA nu este o calitate
înnăscută, din textul C. 8p.
6.Notează cinci sfaturi pe care le-ai acorda lui Ben, din textul B. 8p.
SUBIECTUL al III–lea –Scrierea despre textul ficţional 20 de puncte
Alcătuieşte o compunere de 100-150 de cuvinte, în care să prezinţi două particularităţi
ale textului narativ literar, valorificând textul-suport A.
În redactarea compunerii, vei avea în vedere:
- prezentarea a două trăsături esențiale ale textului narativ literar; 4p.
- argumentarea convingătoare a ideilor formulate, cu exemple/citate din text; 6p.
- interpretarea mijloacelor artistice folosite în conturarea mesajului transmis; 3p.
- viziunea personală, originală în interpretarea semnificaţiilor textului-suport; 2p.
- adecvarea conținutului la tipul de text și la cerința formulată. 1p.
SUBIECTUL al IV–lea – Elemente de interculturalitate 20 de puncte
Redactează un text de 100-150 de cuvinte, în care să-ţi imaginezi că esti prietenul celor
doi copii (gazda din textul A și Tom din textul B) cărora dorești să le prezinți, printr-o
istorioară, ce înseamnă să fii darnic.
În elaborarea compunerii, vei avea în vedere:
- construirea unor idei creative adecvate cerinței, respectând relația dintre temă și
conținut; 4 p.
respectarea convențiilor unui text narativ și a structurii unei compuneri; 4 p.
- realizarea coerenței tematice și a coeziunii; 4 p.
- precizarea indicilor spațiali și temporali; 2p.
- relatarea întâmplărilor, respectând succesiunea logică a faptelor. 2p.

14
Teste olimpiadă
pentru clasa a VII-a
15
Testul nr. 1

Citeşte, cu atenţie, următoarele texte şi răspunde tuturor cerinţelor formulate

în sarcinile de lucru:
A.
Sunt pictori, în cer, care lasă
Culorile lor să mai cadă
Pe-aici, pe pământ, pe acasă
și asta se cheamă zăpadă
5. Sub bârne albastre-celeste

Lumina privirii tresare,
Când strigătul nostru mai este
Zidit într-o sfântă ninsoare. (...)
(Adrian Păunescu, Pictură de iarnă)
B. Trăim într-un univers de culori: de la aerul cu nenumărate nuanțe, la explozia cromatică
10.a străzii, de la buchetul de flori pe care îl oferim în dar, la interiorul locuinței
noastre, de la vestimentație la copertele cărților, TOTUL e culoare...Specialiștii spun
că există peste 30.000 de nuanțe de culori, deși ochiul nostru poate distinge doar opt-
nouă nuanțe din fiecare culoare. Culoarea, această însușire fermecătoare a tot ce ne
înconjoară, aduce în sufletul nostru bucurie sau tristețe, calm și prospețime sau agitație sau
15.încruntare,căldură sau răceală.
(din Jurnalul unui pictor, fragment)
C. Dacă cerul este roșu seara, aceasta se întâmplă, pentru că razele solare parcurg
un drum mai lung prin atmosferă decât la miezul zilei. Culoarea roșie a luminii solare este mai
18.puțin absorbită de atmosferă. și este singura care ajunge până la noi.
(Mega jocuri. Mistere științifice)
16
Subiectul I 20 de puncte
Scrie pe foaia de concurs numărul cerinței și litera corespunzătoare răspunsului
corect.
1. Conțin diftongi toate cuvintele din seria:
a) mai, cheamă, seara, noi;
b) privirii, ninsoare, ești, pe-aici;
c) roșie, mai, miezul, zilei;
d) culoarea, trăim, noastre, locuinței; 2 p.
2. În primele cinci rânduri există:
a) trei predicate verbale și unul nominal;
b) două predicate verbale și două nominale;
c) numai predicate verbale;
d) un predicat verbal și trei nominale . 2 p.
3. Există un număr egal de litere și de sunete pentru fiecare cuvânt din seria:
a) ești, aceasta, există;
b) cheamă, celeste, ochiul;
c) ajunge, distinge, cerul;
d) slăbiciunile, răceală, explozia . 2 p.
Scrie pe foaia de concurs răspunsurile corecte la cerințele de mai jos:
4. Menționează valorile morfologice ale cuvintelor subliniate din secvențele: culorile
lor să mai cadă, ...îl oferim în dar, la interiorul locuinței noastre. 2 p.
5. Extrage, din textele citate, două structuri în care verbul a fi are valori morfologice
diferite. 2 p.
6. Construiește enunțuri în care să exemplifici omonimia cuvintelor lumina și roi. 2 p.
7. Extrage, din textele citate, două adjective la grade diferite de comparație. 2 p.
8. Precizează motivul pentru care cerul este roșu seara. 2 p.
9. Indică relația corectă dintre expresii și definițiile lor.
A avea culoare care are pigmentație neagră, galbenă
a-și pierde culoarea specificul unui spațiu redat în literatură
culoare locală a se decolora
culoare politică a arăta bine, a arăta sănătos
om de culoare apartenența la un partid politic 2 p.
10. Precizează cel puțin două consecințe ale folosirii cratimei în structura: într-un. 2 p.
Subiectul al II-lea 40 de puncte

Scrie pe foaia de concurs, răspunsul, în enunțuri, pentru fiecare dintre întrebările
de mai jos:
1. Cum definește poetul Adrian Păunescu zăpada? 6 p.
17
2. Care este ideea principală din rândurile 14-18? 6 p.
3. Care sunt sentimentele pe care ni le-ar putea aduce culoarea în viața noastră? 6 p.
4. Care este singura culoare a luminii solare care ajunge până la noi? 6 p.
5. Consideri că există o relație corectă între mesajul verbal și cel vizual pentru
imaginea ce însoțește textul C? Motivează-ți răspunsul. 8 p.
6. Care este mesajul pe care l-ai desprins din textul A? Motivează-ți răspunsul. 8 p.
Subiectul al III-lea 20 de puncte
Crezi că există o corespondență între sentimentele noastre și culori?
Scrie o compunere de 150-300 de cuvinte în care să răspunzi la această întrebare,
justificându-ți ideile prin valorificarea semnificațiilor propuse din textele –suport,
precum și a lecturilor sau a experienței personale.
În elaborarea răspunsului, vei avea în vedere:
- interpretarea unei semnificații ce reiese din oricare dintre textele-suport date, în
vederea justificării răspunsului. 4 p.
- corelarea aspectelor din două texte-suport alese cu idei dintr-un alt text literar sau
cu aspecte din experiența personală; 6 p.
- respectarea structurii unei compuneri, claritatea exprimării și coerența ideilor. 6 p.
Subiectul al IV-lea 20 de puncte
Scrie un text ficțional, de 150-300 de cuvinte, în care să descrii un peisaj care te-a
fermecat, iar sentimentele tale să fie evidențiate prin folosirea culorilor.
În elaborarea compunerii vei avea în vedere:
- construirea unei idei creative adecvate cerinței, respectând relația dintre temă și
conținut; 4 p.
- prezentarea a cel puțin două figuri de stil; 2 p.
- utilizarea a două culori pentru a exprima sentimentele trăite; 2 p.
- respectarea convențiilor unui text descriptiv și a structurii unei compuneri; 4 p.
- realizarea unui text coerent; 2 p.
- utilizarea părților de vorbire specifice unui text descriptiv și a unui limbaj expresiv.
2 p.
Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea
are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.
18
Teste olimpiadă
pentru clasa a VIII-a
19
Testul nr. 1

Subiectul I – Lectură și redactare 50 de puncte

Se dau următoarele texte:
A.
Cu mâna stângă ţi-am întors spre mine chipul,
sub cortul adormiţilor gutui
şi de-aş putea să-mi rup din ochii tăi privirea,
văzduhul serii mi-ar părea căprui.
Mi s-ar părea că desluşesc, prin crenge,

zvelţi vânători, în arcuiţii lei
din goana calului, cum îşi subţie arcul.
0, tinde-ţi mâna stângă către ei
şi stinge tu conturul lor de lemn subţire

pe care ramurile l-au aprins,
suind sub luna-n seve caii repezi
ce-au rătăcit cu timpul, pe întins.
Eu te privesc în ochi şi-n jur se şterg copacii

Ȋn ochii tăi cu luna mă răsfrâng...
şi ai putea, uitând, să ne striveşti în gene
dar chipul ţi-l întorn, pe bratul stâng.
(Nichita Stănescu, Lună în timp)

B.
Dragi tineri romantici, vă invit la o lectură cu totul şi cu totul aparte(...).Vă
preţuiesc şi vă ofer o carte care a adunat iubirile voastre şi le-a păstrat în rame
deosebite pentru ca atunci când le veţi privi să aveţi o uriaşă surpriză: „Cum? Aceasta
e o zi din viaţa mea? Cum? Eu pot iubi astfel? Am trăit cu adevărat clipe frumoase şi
nu ştiam că ele pot fi atât de discret păstrate!‖. Va fi ca la cinema: vă veţi aşeza toată
familia cât mai aproape şi veţi viziona un film extraordinar: Minunatele întâmplări
ale inimii, cu episoade care se vor developa rapid prin faţa ochilor voştri, făcându-vă
să uitaţi pentru un timp lumea şi să fiţi prezenţi la întâlnirea cu voi
înşivă.(...)Minunatele întâmplări ale inimii&alte povestiri este o colecţie de
20
mărturisiri în care tinerii de azi cunosc emoţiile primelor întâlniri, se plimbă
singuratici ţinându-se de mână, îşi şoptesc cuvinte preţioase.Iubirea îi poartă de-a
valma pe cititori şi personaje pe un tărâm de negrăit, acolo unde nu mai pot ajunge
mizeria şi urâtul, ci pătrund doar chipul diafan al vieţii, lumina gingaşă şi gândul
curat (...).
(Sergiu Ciocârlan, Prezentare de carte, în volumul De ce sunt un elev impertinent)
Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos, cu privire la cele două
texte.
SUBIECTUL I – Lectură şi redactare 50 de puncte

A.Ȋnţelegerea textului ficţional/nonficţional 12 p.
1. Prezintă o asemănare şi o deosebire între cele două texte-suport, identificate la
nivelul temei şi al limbajului. 6 p.
2. Explică, în 30-50 de cuvinte, semnificaţia următoarelor versuri: Eu te privesc în
ochi şi-n jur se şterg copacii/ Ȋn ochii tăi cu luna mă răsfrâng. 6 p.
B. Scriere despre textul ficţional/ nonficţional 30 p.
Alcătuieşte o compunere, de 250-300 de cuvinte, în care să prezinţi originalitatea
şi dimensiunea reflexivă a viziunii poetului Nichita Stănescu asupra sentimentului de
iubire, valorificând citatul „Dragostea este o pasăre care va trăi mereu în libertate,
pentru că niciun om n-a învăţat vreodată cum s-o îmblânzească!” (Henri Meilhac).
Ȋn redactarea compunerii, vei avea în vedere:
- interpretarea originală a mesajului textului;
- susţinerea, cu exemple din textul-suport, a ideilor formulate;
- exprimarea nuanţată şi originală a ideilor;
- încadrarea în limitele de spaţiu indicate.
Redactarea răspunsului la punctul b) – 8 puncte: - unitatea compoziţiei –
1p; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate: 2p; coerenţa textului: 1p;
ortografie: 1 p (0-1 greşeli – 1p; peste 2 greşeli – 0p); punctuaţie: 1p (0-1 greşeli – 1p;
peste 2 greşeli – 0p); aşezare în pagină: 1p; respectarea numărului minim de cuvinte:
1p.
Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care textul are
minimum 250 de cuvinte.
SUBIECTUL al II-lea – Practica raţională şi funcţională a limbii 10 puncte

Redactează un text, de 150-250 de cuvinte, în care să-ţi exprimi opinia despre
percepția ființei umane asupra iubirii, pornind de la secvenţa din textul-suport B:
Iubirea îi poartă de-a valma pe cititori şi personaje pe un tărâm de negrăit, acolo
unde nu mai pot ajunge mizeria şi urâtul, ci doar chipul diafan al vieţii, lumina
gingaşă şi gândul curat.
Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere:
21
- formularea pertinentă a opiniei şi susţinerea corespunzătoare a acesteia;
- valorificarea unor elemente din cele două texte și din experienţa ta de viaţă/ de
lectură;
- valorificarea trăsăturilor textului argumentativ, la nivelul structurii și al conținutului;
- încadrarea în limitele de spaţiu indicate.
SUBIECTUL al III-lea – Elemente de construcţie a comunicării 40 de puncte
1.Precizează numărul de litere şi de sunete din cuvintele următoare: aceasta, atunci,
eu, chipul. 4 p.
2. Transcrie, din textul A, două cuvinte cu diftong şi două cuvinte cu hiat. 4 p.
3. Alcătuieşte un enunţ în care să foloseşti verbul a şterge cu alt sens decât acela din
textul A. 4 p.
4. Explică modul de formare a cuvintelor adormiţilor, privirea (din textul A) şi
preţuiesc, astfel (din textul B). 4 p.
5. Motivează folosirea punctelor de suspensie în secvenţa: Ȋn ochii tăi cu luna mă
răsfrâng... 4 p.
6. Precizează valoarea morfologică a termenului subliniat din structura: ele pot fi atât
de discret păstrate şi alcătuieşte un enunţ în care acesta să aibă altă valoare. 4 p.
7. Transcrie un verb la diateza reflexivă, din textul A. 4 p.
8. Numeşte valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în textele
A şi B. 4 p.
9. Operează contragerea propoziţiei subordonate din fraza următoare, numind partea de
propoziţie obţinută prin acest procedeu: Vă preţuiesc şi, vă ofer o carte care a adunat
iubirile voastre şi le-a păstrat în rame deosebite. 4 p.
10. Delimitează fraza următoare în propoziţii, precizând felul acestora şi tipul
raporturilor ce se stabilesc între ele: Iubirea îi poartă de-a valma pe cititori şi
personaje pe un tărâm de negrăit, acolo unde nu mai pot ajunge mizeria şi urâtul, ci
pătrund doar chipul diafan al vieţii, lumina gingaşă şi gândul curat (...). 4 p.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
22
CUPRINS
Argument................................................................................................................. pag. 3
TESTE OLIMPIADĂ PENTRU CLASA A V-A .............................................. pag. 5
Testul nr. 1........................................................................................................... pag. 6
Testul nr. 2........................................................................................................... pag. 9
Testul nr. 3........................................................................................................... pag. 13
Testul nr. 4........................................................................................................... pag. 17
Testul nr. 5........................................................................................................... pag. 20
Testul nr. 6........................................................................................................... pag. 23
Testul nr. 7........................................................................................................... pag. 27
Testul nr. 8........................................................................................................... pag. 31
Testul nr. 9........................................................................................................... pag. 34
Testul nr. 10......................................................................................................... pag. 37
Testul nr. 11......................................................................................................... pag. 41
Testul nr. 12......................................................................................................... pag. 44
Testul nr. 13......................................................................................................... pag. 49
Testul nr. 14......................................................................................................... pag. 53
Testul nr. 15......................................................................................................... pag. 56
TESTE OLIMPIADĂ PENTRU CLASA A VI-A ............................................ pag. 59
Testul nr. 1........................................................................................................... pag. 60
Testul nr. 2........................................................................................................... pag. 65
Testul nr. 3........................................................................................................... pag. 70
Testul nr. 4........................................................................................................... pag. 75
Testul nr. 5........................................................................................................... pag. 79
Testul nr. 6........................................................................................................... pag. 83
Testul nr. 7........................................................................................................... pag. 88
Testul nr. 8........................................................................................................... pag. 92
Testul nr. 9........................................................................................................... pag. 97
Testul nr. 10......................................................................................................... pag. 101
Testul nr. 11......................................................................................................... pag. 105
23
Testul nr. 12......................................................................................................... pag. 110
Testul nr. 13......................................................................................................... pag. 114
Testul nr. 14......................................................................................................... pag. 118
Testul nr. 15......................................................................................................... pag. 122
TESTE OLIMPIADĂ PENTRU CLASA A VII-A ........................................... pag. 126
Testul nr. 1........................................................................................................... pag. 127
Testul nr. 2........................................................................................................... pag. 130
Testul nr. 3........................................................................................................... pag. 134
Testul nr. 4........................................................................................................... pag. 138
Testul nr. 5........................................................................................................... pag. 142
Testul nr. 6........................................................................................................... pag. 146
Testul nr. 7........................................................................................................... pag. 150
Testul nr. 8........................................................................................................... pag. 153
Testul nr. 9........................................................................................................... pag. 157
Testul nr. 10......................................................................................................... pag. 160
TESTE OLIMPIADĂ PENTRU CLASA A VIII-A........................................... pag. 164
Testul nr. 1........................................................................................................... pag. 165
Testul nr. 2........................................................................................................... pag. 168
Testul nr. 3........................................................................................................... pag. 171
Testul nr. 4........................................................................................................... pag. 174
Testul nr. 5........................................................................................................... pag. 177
Testul nr. 6........................................................................................................... pag. 180
CUPRINS ........................................................................................................... pag. 183
24

Promo Gabriel Viii 2023 Nu

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Promo Gabriel Viii 2023 Nu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MODELE DE TESTE DUPĂ NOUL MODEL DE EVALUARE NAȚIONALĂ, PENTRU CLASELE:

A VI-A, A VII-A ȘI A VIII-A / MESAJ PROMO

ÎN PERIOADA 09 IANUARIE 2023 - 15 IUNIE 2023, PUTEȚI ACHIZIȚIONA PACHETUL

 EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU CLASA A VIII-A, CULEGEREA CONȚINE 39 DE TESTE

 EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU CLASA A VII-A, CULEGEREA CONȚINE 30 DE TESTE

 EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU CLASA A VI-A, CULEGEREA CONȚINE 30 DE TESTE

 MODELE DE TESTE PENTRU OLIMPIADĂ CLASELE V-VIII/ PREȚ 25 DE LEI

 SUGESTII DE RĂSPUNSURI IN FORMAT PDF LA MODELELE DE TESTE PENTRU EVALUAREA NAȚIONALĂ

VĂ MULȚUMIM FRUMOS PENTRU COLABORARE. AȘTEPTAM COMENZILE

Reducere 3 lei/exemplar Reducere 5 lei/exemplar

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

COORDONATOR: ANDREEA ARTAGEA

MĂDĂLINA STANCU  VALENTINA ȘANDRU  ALINA VANCICA

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Lucrare elaborată în conformitate cu Programa pentru Evaluarea

Referent ştiinţific: Prof. Dr. OCTAVIAN SOVIANY

Tehnoredactare și copertă: Florina Gavrilă

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Pentru comenzi: EDITURA GABRIEL 2005

Lucrarea de faţă, LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ / Evaluarea

A. Scrie răspunsul pentru cerințele de mai jos cu privire la textul dat.

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informaţiile

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informaţiile

6. Transformă următoarele două replici în vorbire indirectă. 6 puncte

B. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

1 . Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

c. El reflectă încă asupra problemei.

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Verbul selectat Timpul verbului selectat

6. Alcătuiește un enunț asertiv, în care substantivul comun „tigru” să fie în cazul

7. Scrie atenționarea ta pentru un prieten, față de pericolul pe care îl presupune

8. Enunțul următor reprezintă mesajul primit de un scriitor pe o rețea socială.

SUBIECTUL AL II-LEA 20 de puncte

Punctajul pentru compunere se acordă astfel:

- O, dar nu asta am vrut să spun! strigă Tihh înroşindu-se.

A. Scrie răspunsul pentru cerințele de mai jos cu privire la textul dat.

1. Notează două teme pe care le abordează Tibbe în ziar, în afară de războaie.

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informaţiile

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informaţiile

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informaţiile

6. Precizează, în două – trei enunțuri, o trăsătură morală a personajului Tibbe,

B. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

1. Seria care conţine doar cuvinte cu diftong este

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Răspunsul corect: 2 puncte

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

5. Rescrie fragmentul următor, trecând verbele de la perfectul simplu la perfectul

6. Alcătuiește o propoziție interogativă , în care substantivul cu funcție sintactică de

7. Transcrie propozițiile subordonate din fraza următoare, precizând felul lor:

SUBIECTUL AL II-LEA 20 de puncte

Punctajul pentru compunere se acordă astfel:

Textul 2 May 30th, autor: Larisa

A. Scrie răspunsul pentru cerințele de mai jos cu privire la textul dat.

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informaţiile

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informaţiile

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informaţiile

6. Transcrie două figuri de stil, precizând felul lor: 6 puncte

1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Răspunsul corect: 2 puncte

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.