INSPECTORATUL ŞCOLAR MINISTERUL

JUDEŢEAN PRAHOVA EDUCAŢIEI

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Olimpiada națională interdisciplinară de limba şi literatura română şi religie

CULTURĂ ŞI SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ
ETAPA JUDEŢEANĂ – 20 MARTIE 2022
CLASA A V-A
Creația ca dar al iubirii divine
• Toate subiectele sunt obligatorii.
• Timpul efectiv de lucru este de trei ore.
• Se acordă 10 puncte din oficiu.

PARTEA I 40 de puncte
Citește cu atenție textul:

,,Se luminează de ziuă. Copacii sparg perdelele de ceaţă. Pământul se desface ca din scutice şi-şi
dişterne* priveliştile din ce în ce mai limpezi, din ce în ce mai largi. (...) Dunărea se tulbură, ajunsă ca de-un
dor adânc... Ce tânără şi falnică era când se bătea cu stâncile ca să-şi facă loc în lume! Ce dulce-i cânta
freamătul codrilor întunecaţi! Un popor de amintiri o strigă din urmă. Apele ei se răzleţesc* şi se-mprăştie ca
viţele* unei funii despletite: unele apucă înspre răsărit, spre măgurile* Dobrogiei îmbrobodite-n negură,
altele se-ndoaie spre apus, spre straşina Carpaţilor, ca şi cum, dornice de înălţimi, ar căta să mai întâlnească-
n cale munţii aceia frumoşi, cu cari* s-au luptat odinioară şi pe cari i-au lăsat învinşi. (...) Soarele răsare-
ncet de după dealurile Măcinului. Văile fumegă în depărtare. În urma noastră, pe luciul apei, tremură vine
albastre şi roşii. Păduri seculare de sălcii întunecă malurile. Intrăm într-un canal drept. De-o parte şi de alta,
copacii, înşiraţi ca pe-o alee, se văd răsturnaţi în apă. Stoluri de grauri se vântură-n aer ca o pulbere vânătă.
Încet, perdeaua de arbori se trage la o parte, deschizând ochilor una din cele mai încântătoare privelişti. În
fund, pe-o colină ridicată în faţa înălţimilor fumurii ale Dobrogiei, se desfăşură, în toată măreţia ei, Brăila,
vechea Proilava, unul din cele mai frumoase oraşe ale ţării noastre. Turlele bisericilor strălucesc în razele
dimineţii ca nişte globuri de cristal. Aici orizontul se lărgeşte, se luminează din toate părţile.”
(Alexandru Vlahuță, ,,România pitorească”)
a se dişterne* - a se întinde, a se desfășura în fața ochilor
a se răzleți* - a se despărți
viţele*- (aici) firele din care se confecționează, prin împletire o funie
măgurile* - colinele
cari* - ( forma veche a lui ,,care”)

A. Scrie răspunsul, în enunțuri, pentru fiecare dintre întrebările de mai jos cu privire la textul dat. 20
de puncte

1. Transcrie doi termeni ce aparțin câmpului lexical al vegetației. 4 puncte

2. Menționează momentul zilei prezentat în textul suport. 4 puncte
3. Precizează două trăsături ale Dunării, așa cum reies din textul dat. 4 puncte
4. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, sensul enunțului ,,Copacii sparg perdelele de ceaţă”. 4 puncte
5. Explică, în 30-50 de cuvinte, ce sentimente au privitorii, în textul de mai sus, față de natură, cea care
reprezintă darul iubirii divine. 4 puncte
.
 B. Scrie un text literar descriptiv, în proză de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinți un minunat
colț din natură, în anotimpul primăvara. 20 de puncte
În redactarea compunerii, vei avea în vedere:
- formularea unui titlu potrivit; 2 puncte
- construirea ideilor creative, adecvate cerinței; 4 puncte
- respectarea convențiilor unui text descriptiv și a structurii unei compuneri; 4 puncte
- inserarea următoarelor secvențe : freamătul codrilor, văile fumegă, perdeaua de arbori, stoluri de grauri se
vântură-n aer ca o pulbere vânătă; 4 puncte
- includerea a patru structuri diferite asociate senzațiilor (ce se vede/ se aude/ se miroase/ se atinge); 4 puncte
utilizarea claselor morfologice specifice și a timpurile verbale adecvate. 2 puncte

PARTEA a II-a 40 de puncte

Citește cu atenție textul următor:
,,Sfântul Vasile cel Mare spune în cartea sa numită Hexaimeron că „toată lumea văzută este şcoală şi
imagine a lumii nevăzute”. Tot el spune că „toată floarea şi toată iarba ne învaţă că este Dumnezeu”.
Zidirea văzută tâlcuieşte pe Scriptură şi Sfânta Scriptură tâlcuieşte pe zidire. Atât una, cât şi alta, sunt ca
două file de carte. Pe o pagină citim cuvintele Sfintei Scripturi, pe cealaltă pagină citim în cartea zidirii, care
vorbeşte de Dumnezeu. La fel spune şi Sfântul Grigore de Nyssa: „Toată zidirea, ca o trâmbiţă strigă la noi
că a făcut-o Dumnezeu”. (...)
Toate creaţiile văzute se numesc darurile lui Dumnezeu. Şi precum face mirele cu mireasa că îşi dau
daruri care întăresc dragostea între ei, tot aşa face şi Dumnezeu cu noi. El pune mintea noastră între El şi
creaţii, ca să-L putem mai bine înţelege şi vedea. Dumnezeu ne dă cele create în dar, iar noi îi dăm lui
Hristos, Mirele inimii noastre, gândurile, rugăciunile şi dragostea noastră. Sfântul Antonie cel Mare nu ştia
multă carte, dar era atât de înţelept în cele duhovniceşti că uimea pe toţi filosofii care veneau la peştera lui.
Odată, l-au întrebat câţiva filosofi: „Antonie, care sunt cărţile tale pe care ai învăţat?” Iar el, arătând
cu mâinile cerul, stelele, marea şi întreaga natură din jurul său, le-a zis: „Acestea sunt cărţile mele pe care le
citesc şi care întrec pe toate celelalte”. ”
(Arhim. Cleopa Ilie, Arhim. Ioanichie Bălan, „Lumina şi faptele credinţei”)

A. Scrie răspunsurile, în enunțuri, pentru fiecare dintre întrebările de mai jos cu privire la textul dat.
20 de puncte
1. Formulează o idee principală care se desprinde din primul paragraf. 4 puncte
2. Transcrie, din text, o secvență care evidențiază faptul că întreaga creație este darul lui Dumnezeu pentru noi,
oamenii. 4 puncte
3.Menționează, într-un enunț, relația dintre oameni, natură și Dumnezeu, așa cum rezultă din textul dat. 4 puncte
4.Precizează care sunt darurile noastre pe care le oferim lui Dumnezeu, așa cum rezultă din textul suport. 4 puncte
5.Explică, în 30-50 de cuvinte, cum vede natura înconjurătoare Sf. Antonie cel Mare, așa cum rezultă din ultimul
paragraf al textului dat. 4 puncte

B. Scrie o compunere, de minimum 150 de cuvinte, pornind de la ideea: ,,Toate creaţiile văzute se
numesc darurile lui Dumnezeu”, în care să valorifici experiența ta religioasă (personală) și/sau
culturală. 20 de puncte
REDACTARE Pentru redactarea întregii lucrări, se acordă 10 puncte:

- 2 puncte pentru respectarea părților componente ale compunerilor (introducere, cuprins, încheiere);
- 6 puncte pentru coerența exprimării (logica formulării enunțurilor, în răspunsurile referitoare la itemii
semiobiectivi; logica înlănțuirii ideilor, în compuneri; ortografie și punctuație);
- 2 puncte pentru utilizarea limbii literare (stil și vocabular potrivite temei, claritatea enunțului,
varietatea lexicului, sintaxă adecvată, respectarea limitelor minime de cuvinte).
 INSPECTORATUL ŞCOLAR MINISTERUL
JUDEŢEAN PRAHOVA EDUCAŢIEI

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Olimpiada națională interdisciplinară de limba şi literatura română şi religie

CULTURĂ ŞI SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ
ETAPA JUDEŢEANĂ – 21 MARTIE 2022
CLASA A VI-A
Eu și universul meu familial
• Toate subiectele sunt obligatorii.
• Timpul efectiv de lucru este de trei ore.
• Se acordă 10 puncte din oficiu.

PARTEA I 40 de puncte
Se dă textul:

Conul Grigori și coana Ruxanda n-au copii; singurul copil ce avusese, o fată la care ținuse ca la
ochii din cap, murise, s-a-mplinit anul. De la dânsa le rămăsese copilașul, amintire vie pe urma odorului
pierdut. Nepoțelul, era un băiețel gingaș, cu ochii negri-negri și umezi ca și când ar fi plâns într-una, și
neobișnuit de deștept. Semăna cu mama lui cum seamănă un ochi cu altul. De multe ori, coana Ruxanda sta
ceasuri întregi într-un colț al odăiei, și de acolo, îi urmărea toate mișcările: în clipitul genelor, în adusul
capului, când se uita încotrova, în înseninarea ușoară, ca o adiere, a feței, în suspinele fugare pe care, așa
din senin, această inimă plăpândă le avea, dânsa întrezărea viața copilului ce se odihnea acuma în pământ.
Când se îmbolnăvește nepoțelul, bătrânii nu mai sunt pe lume: tânjesc, nu mănâncă, nu dorm, nu vorbesc,
— copilul și iar copilul. Ce are? Ce-i lipsește? Toți doctorii din târg, toate jucăriile din dughene, toate îs
împrejurul pătișorului. Un zâmbet al lui e ca o revărsare de lumină. Pentru râsul lui, pentru ca să-i vadă
gurița deschisă ca o floare, și-ar fi dat, bieții, și viața...
E în ajunul anului nou. Bătrânii au umblat două zile de-a rândul ca să cumpere jucării. Astă seară
le-au așezat pe toate în câte un colț, ca să nu se vadă.
*
Uitându-se zâmbitor, cu înțeles, la soția dumnisale, bătrânul începe a povesti:
— Era odată, dragul tatei, un copilaș, un copilaș frumos ca tine, și cuminte...
— Tot ca tine, adaugă coana Ruxanda, care nu răbda să tacă.
— Și cuminte cum nu era altul pe fața pământului de atunci — așa cum ești tu, dragul tatei. De
cumințenia lui se dusese vestea peste nouă mări și țări; ba ajunsese vestea până la casa anului celui vechiu
și bătrân, care avea să plece pe alte tărâmuri, cum pleacă cel de acuma. Și ce și-o fi zis anul cel gârbovit de
zile: „așa bătrân cum îs eu, am să mă duc, cum oi putea, cum n-oi putea, să văd așa minune de copil”.
*
Ajunsese pe la rohatcă, gata să iasă din târg, când, obosit, mai cu seamă că începuse și a viscoli, se
așeză pe prispa celei din urmă case, își puse traista și toiagul lângă dânsul și-și sprijini capul în palme.
Numai iată că se deschide ușa, și iese un copilaș, care-l privește cu milă și-i zice:
— Vino, moșule, în casă de te odihnește puțin!
 Bătrânul se sculă, intră înăuntru și puse întradins traista cu jucării pe masă, în lumină, doar ar
străluci mai tare. Copilul parcă nici nu le văzuse; i-a așezat moșneagului un scăunaș, lângă sobă, și i-a dat
să mănânce o bucată de colac uns cu miere.
— Dar mama unde ți-e? îl întrebă.
— S-a dus pănă-n târg, răspunse copilul.
— Să-ți cumpere jucării? adăugă iscoditor moșneagul.
— Noi suntem săraci, mama n-are bani pentru jucării; s-a dus pănă la o rudă, răspunse tot așa de
cuminte copilașul. Bătrânul a-nțeles atunci că găsise copilul despre cumințenia căruia ajunsese vestea pănă
la el. Atunci i-a făcut cu mâna peste ochi, așa, copilul a lipit genele și-a adormit îndată.
Și iată ce a visat... Părea că plecase cu moșul care-l ținea de mână și, cum ieșeau din ogrăgioară,
deodată se ridică un omăt cât casa; dar moșul suflă odată și, ca prin farmec, se deschide o cărare lungă,
lungă, acoperită de iarbă verde, din care se ridica miros dulce de toporași; iar pe marginea cărărei tot felul
de copaci: smochini cu frunzele late și roadele zăhărite gata...
*
Conul Grigori se întoarse spre cealaltă odaie, în care coana Ruxanda se strecurase mai dinainte, şi
unde, în mijlocul mesei, strălucea, ca o bucată de argint, un palat cu ferestrele luminate, cu grădini
încărcate cu flori (…) Nepoţelul se repezi într-acolo şi se opri, cu ochii strălucitori, în faţa minunatei
jucării.
— Vezi, îi zise conul Grigori, uite, dacă ai fost cuminte, şi ţie ţi-a trimes anul cel bătrân un palat
frumos ca şi acela.
Nepoţelul stătu puţin pe gânduri, se întoarse, se uită drept în ochii bătrânului şi răspunse:
— Nu, mie nu mi l-a trimes anul cel bătrân.
— Ba el, puiul mamei, adăugă zâmbind coana Ruxanda.
— Nu, mie mi l-a trimes mămiţa, eu pe dânsa am visat-o, răspunse din nou copilul.
Conul Grigori rămase mut, în ochi îi răsăriră deodată două lacrămi mari şi-şi lăsă capul în mâini.
Coana Ruxanda izbucni în plâns şi se aruncă de luă copilaşul în braţe:
— Da, puiule dragă, mămiţa ta ţi l-a trimes, mămiţica ta!...
(Emil Gârleanu, În ajunul anului nou)
rohatcă (reg.)- barieră

A. Scrie răspunsul, în enunțuri, pentru fiecare dintre întrebările de mai jos cu privire la textul dat.
20 de puncte
1. Transcrie două cuvinte din câmpul lexical al familiei. 4 puncte
2. Menționează motivul pentru care băiețelul locuiește cu bunicii săi. 4 puncte
3. Precizează două trăsături ale nepoțelului. 4 puncte
4. Prezintă, în 30–50 de cuvinte, sensul secvenței: Semăna cu mama lui cum seamănă un ochi cu altul.
4 puncte
5. Explică, în 30–50 de cuvinte, reacția nepoțelului în fața minunatei jucării, așa cum se desprinde din
fragmentul dat. 4 puncte

B. Redactează o compunere descriptivă, de minimum 150 de cuvinte, în care să conturezi imaginea

mamei, model de viață pentru copilul său. 20 puncte
În redactarea compunerii, vei avea în vedere:
─ construirea unor idei creative, adecvate cerinței; 4 puncte
─ formularea unui titlu sugestiv; 2 puncte
─ respectarea convențiilor unui text descriptiv și a structurii unei compuneri; 4 puncte
─ inserarea următoarelor structuri: ochii negri-negri, înseninarea ușoară a feței, un zâmbet ca o revărsare
de lumină; suspinele fugare; 4 puncte
─ includerea a patru trăsături (fizice/morale); 4 puncte
─ utilizarea claselor morfologice specifice și a timpurilor verbale adecvate. 2 puncte

PARTEA a II-a 40 de puncte

Se dă textul:

Mama părintelui Lavrentie s-a născut din părinți agricultori și anume, Constantin și Maria, care
erau buni credincioși. Și, precum pomul bun face roade bune, tot așa și ei au odrăslit o fată temătoare de
Dumnezeu.
Despre ea, părintele Lavrentie spunea:”Mama se scula de noapte și gătea bucate casei, apoi dădea
mâncare la animale, mulgea vaca. Prin osteneala mâinilor sale sădea vie.” Și, după cum spune înțeleptul
Solomon, “încingându-și mijlocul său cu tărie își întărea brațul său la lucru”.( Pilde 31,17)
Ne-a crescut în înțelepciune și prin propriile fapte ne educa. Ea se ruga, ne rugam și noi; ea postea,
posteam și noi, văzând-o pe ea; se ducea la biserică, toți mergeam împreună cu ea. Pentru ea, noi, copiii,
eram un dar al lui Dumnezeu. Știa că femeia se mântuiește prin nașterea de fii. Știa că doar copiii formează
cea mai mare bucurie și adevărata temelie a familiei. Nașterea de copii întărește și desăvârșește căsnicia.
Pentru aceasta, Dumnezeu l-a binecuvântat pe primul om, Adam, și îi face femeie, pe Eva, ca să nască
prunci, zicându-le: “Creșteți și vă înmulțiți și umpleți pământul!” ( Facere 1,28)

(Monah Miron, Laurențiu Mihai Pătru, Părintele Lavrentie - Omul lui Dumnezeu)
A. Scrie răspunsul, sub formă de enunțuri, pentru fiecare dintre întrebările de mai jos, pornind de la
conținutul fragmentului dat. 20 de puncte

1. Menționează patru virtuți creștine ale mamei părintelui Lavrentie, sugerate de textul dat.
4 puncte
2. Precizează semnificația enunțului: Nașterea de copii întărește și desăvârșește căsnicia.
4 puncte
3. Explică, în unul-două enunţuri, citatul înțeleptului Solomon: Incingându-și mijlocul său cu tărie își
întărea brațul său la lucru.( Pilde 31,17) 4 puncte
4. Prezintă, în 30–50 de cuvinte, comportamentul moral al copiilor, folosind trei verbe corespunzătoare,
utilizate în textul - suport. 4 puncte
5. Descrie, în 30-50 de cuvinte, portretul moral al unei fete temătoare de Dumnezeu, precizând trei trăsături
morale ale acesteia, valorificând textul dat. 4 puncte

B. Scrie o compunere de minimum 150 de cuvinte, pornind de la enunțul: Copiii sunt darul lui
Dumnezeu, în care să valorifici textul dat și experiența ta personală și/sau culturală.
20 de puncte

REDACTARE 10 puncte
Pentru redactarea întregii lucrări, se acordă 10 puncte:
- 2 puncte pentru respectarea părților componente ale compunerilor (introducere, cuprins, încheiere);
- 6 puncte pentru coerența exprimării (logica formulării enunțurilor, în răspunsurile referitoare la itemii
semiobiectivi; logica înlănțuirii ideilor, în compuneri; ortografie și punctuație);

2 puncte pentru utilizarea limbii literare (stil și vocabular potrivite temei, claritatea enunțului,
varietatea lexicului, sintaxă adecvată, respectarea limitelor minime de cuvinte).
 INSPECTORATUL ŞCOLAR MINISTERUL
JUDEŢEAN PRAHOVA EDUCAŢIEI

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Olimpiada națională interdisciplinară de limba şi literatura română şi religie

CULTURĂ ŞI SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ
ETAPA JUDEŢEANĂ – 20 MARTIE 2022
CLASA A VII-A
Omul în comuniune cu semenii și divinitatea
• Toate subiectele sunt obligatorii.
• Timpul efectiv de lucru este de trei ore.
• Se acordă 10 puncte din oficiu.

PARTEA I 40 de puncte
Se dă textul:

,,Nu era casă în cătunul Flămânzii – Vechi unde să nu auzi, din zori, scâncete. Și copilașii se
agățau, lihniți, de poalele gospodinelor amărâte. Bărbații, mai toți, erau plecați în lume după munci, ori
duși la curtea boierului, departe, în comuna nouă.(…)
Într-o zi din astea, plină de plânsete și văicăreli, se abătu în sătucul oropsit un strein. A intrat dis-de-
dimineață neoprit în bătătura neîmprejmuită a celei dintâi case din marginea de răsărit și a înaintat
nebăgat de seamă până lângă prispa unde guițau de foame o ciotcă de prunci. (…) Din ce în ce mai stârnit,
colindă ogradă de ogradă, rugându-se de ospeție. Peste tot îl întâmpinau, dușmănoase, sărăcia, jalea și
amarul. De pretutindeni, îl alunga deznădejdea. Din câteva locuri fu gonit cu vorbe urâte, ca un milog
păcătos, deși nu avea înfățișarea; nu se tânguia, nu întindea mâna. Cerea nu pomană, ci omenie.
Părea un bărbat în putere, deși uscățiv și subțiratic, de înălțime mijlocie, cu chipul prelung și trist.
Purta barbă castanie, părul lung, cu cărare la mijloc, dat călugărește pe spate. Curat îmbrăcat, într-un soi
de zeghe lungă, ca un anteriu, de aba țărănească, albă(..). Ce izbea însă la el aproape de înfricoșau, erau
ochii mari, adânci, de culoarea alunei prăjite. Și triști, triști, de toată tristețea satului ăstuia, strânsă acolo
la un loc, în ei.
Așa, din jale în jale, din scrâșnet în scrâșnet, a ajuns până la cea din urmă cocioabă din marginea
de apus a satului. Aci, bătătura și mai pustie, ograda mai părăginită, restriștea și mai neîmpăcată(…).
Nimeni n u i-a ieșit înainte. El a pășit domol până în prispa scundă, unde descoperi trei copilași culcați pe
un maldăr de buruieni.(…) Nu dormeau, ci zăceau.(…)
- N-ai tu ceva merinde?
- N-am nimic decât humă și puse lângă om un calup de lut vânăt, lucios. (…) Ține de foame.
Ochii streinului iar se înmuiară în lacrimi. Până acum, toți ceilalți la ușa cărora bătuse nici măcar
la pământul ăsta cu înfățișare unsuroasă nu-l poftiseră.
- Stați… Nu mâncați!(…) O să facem alt soi de bucate…(…) Ciorbă de pietroi…
Și streinul merse câțiva pași și ridică de pe bătătură un bolovan cât doi pumni. (…) Aleargă și fă
rost de la vecini! Roagă-te de ei! Spune-le că e vorba de o ciorbă minunată, care o să vă sature pe toți. (…)
Pe urmă, cu multă băgare de seamă și evlavie, ca și când ar fi săvârșit o adevărată taină, lăsă binișor
pietroiul în apa din vas. Și acum rugați-vă împreună cu mine… Omul îngenunche acolo, în bătătura stearpă,
împreună mâinile și spuse deodată Tatăl nostru. Mititeii la fel, după el. (…) Să mulțumim lui Dumnezeu!
[Cu ajutorul unor vecini, au făcut rost de ceapă, slănină, cartofi, pătrunjel, leuștean, morcovi, țelină,
ardei…]
Era într-adevăr un om minunat, aproape măreț, cum sta așa îmbujorat de căldura aburilor, de
plăcerea de a sluji o mâncare bună flămânzilor, înfășurând într-o privire duioasă liota lihnită dimprejurul
său.
- Ei, acum e acum! Făcu el, rădicând ochii întâi la cer și apoi coborându-I roată spre cei de jos.
Apoi a poftit la mâncare lumea toată. Și s-au așezat cu mic cu mare, ca la ei acasă. Stând tot timpul
în picioare și alergător necontenit de colo până colo, unde era nevoie, streinul a slujit pe fiecare cum se
cuvine.(…)
După ce-și ostoiră foamea, unul mai guraliv întrebă despre taina cum se săvârșise minunea. Din apă
goală cu un pietroi în ea cum se poate scoate o ciorbă atât de gustoasă?Numai la nunta din Cana s-a mai
petrecut așa ceva!(…) Dar acolo a fost Hristos care a prefăcut apa în vin.
Și sătui, începeau să micșoreze meritul și cazna streinului, care-I privea trist. Nu se gândeau nici
măcar să-I mulțumească, așa c-o vorbă.
- Bine ar fi să avem în fiecare zi câte un praznic ca ăsta!
- Dacă vreți, prinse cu însuflețire călătorul firul, așa are să fie totdeauna, ba chiar și mai bine, vă dau
eu chezășie. Ceaunul și pietroiul rămân aici, ale tuturor. Mâine se rânduiește altcineva în locul meu. Dar pe
deasupra lor și mai mult decât toate bunătățile aduse de dumneavoastră, are să facă minuni, cum a făcut și
azi, dragostea celor ce se strâng ca să se ajute singuri și unul pe altul, cu puținul pe care-l are fiecare.
Streinul umblase după căpătat, tot ca un milog. Numai că, în loc să mănânce el ceea ce strânsese, li-
l împărțise tot lor. (…) Călătorul începu să le vorbească despre iubire și milă, despre tăriile bunătății,
despre virtutea întrajutorării și jertfirii.”
(Vasile Voiculescu – Ciorbă de bolovan)

A. Scrie răspunsul, în enunțuri, pentru fiecare dintre întrebările de mai jos cu privire la textul dat
20 de puncte
1. Transcrie un toponim (nume de loc) din primul paragraf și explică semnificația acestuia, în corelație cu o
personificare din fragmentul-suport. 4 puncte
2. Menționează două trăsături ale străinului, una fizică și una morală, ilustrându-le cu câte o secvență din text.
4 puncte
3. Prezintă rolul străinului în armonizarea comunității. 4 puncte
4. Identifică în fragmentul propus cine a dat dovadă de mărinimie față de străinul care cerea de mâncare, justificând
cu un citat. 4 puncte
5. Explică, în 30 – 50 de cuvinte, secvența subliniată, pornind de la aforismul: ,,Ochii sunt oglinda sufletului”.
4 puncte

B. Scrie o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinți comuniunea cu semenii și cu

divinitatea, valorificând textul dat și experiența ta personală și/sau culturală.
20 de puncte

În redactarea compunerii, vei avea în vedere:

- prezentarea unui punct de vedere asupra comuniunii cu semenii și cu divinitatea; 2 puncte
- construirea unor idei, valorificând tematica propusă; 4 puncte
- ilustrarea ideilor cu două secvențe comentate din text; 6 puncte
- corelarea ideilor din text cu o experiență personală și/sau culturală; 4 puncte
- organizarea și structurarea adecvată a ideilor. 4 puncte
PARTEA a II-a _____________________________________________________40 de puncte
Se dă textul:
Creștinismul este marea taină a comuniunii personale, marea taină a creșterii persoanei din viața
altei persoane și din viața Persoanei lui Hristos plină de infinitate dumnezeiască. Hristos, Însuși, ne umple
de iubire față de El, prin iubirea Lui față de noi. Dragostea e opusul individualismului rigid, e deschiderea
inimii în mod nelimitat pentru ceilalți, în Hristos, e uitare de sine pentru ceilalți, după pilda și din puterea
lui Hristos. A trăi în dragoste înseamnă a trăi în nelimitare generoasă, iradiată în noi din infinitatea
persoanei lui Dumnezeu, aflătoare în celelalte persoane. Persoanele cresc numai prin iubirea manifestată în
faptele proprii, iar iubirea se arată în comuniunea persoanei care face unele fapte, cu cea pentru care le
face. Faptele sunt manifestările relației iubitoare directe între persoană și persoană. Numai din iubirea lui
Dumnezeu, manifestată în fapte, omul se poate umple cu adevărat de o iubire netrecătoare, manifestată în
fapte interminabile. Căci creșterea noastră personală e o creștere comună cu ceilalți în Dumnezeu,
manifestată în fapte de iubire.
(Pr. Dumitru Stăniloae, Iubirea creștină)

A. Scrie răspunsul, în enunțuri, pentru fiecare dintre întrebările de mai jos cu privire la textul dat.
20 de puncte
1. Rescrie secvența care precizează în ce constă comuniunea dintre oameni. 4 puncte
2. Menționează izvorul iubirii noastre față de aproapele. 4 puncte
3. Identifică în text o secvență elocventă pentru creșterea spirituală a omului. 4 puncte
4. Formulează învăţătura desprinsă din textul dat. 4 puncte
5. Prezintă, în 30–50 de cuvinte, sensul enunțului: a trăi în dragoste înseamnă a trăi în nelimitare
generoasă. 4 puncte

B. Scrie o compunere de minimum 150 de cuvinte, pornind de la enunțul: Creștinismul este marea taină
a comuniunii personale, în care să valorifici textul dat și experiența ta personală și/sau culturală.
20 de puncte

REDACTARE 10 puncte

Pentru redactarea întregii lucrări, se acordă 10 puncte:

- 2 puncte pentru respectarea părților componente ale compunerilor (introducere, cuprins, încheiere);
- 6 puncte pentru coerența exprimării (logica formulării enunțurilor, în răspunsurile referitoare la itemii
semiobiectivi; logica înlănțuirii ideilor, în compuneri; ortografie și punctuație);
- 2 puncte pentru utilizarea limbii literare (stil și vocabular potrivite temei, claritatea enunțului, varietatea
lexicului, sintaxă adecvată, respectarea limitelor minime de cuvinte).
 INSPECTORATUL ŞCOLAR MINISTERUL
JUDEŢEAN PRAHOVA EDUCAŢIEI

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Olimpiada națională interdisciplinară de limba şi literatura română şi religie

CULTURĂ ŞI SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ
ETAPA JUDEŢEANĂ – 20 MARTIE 2022
CLASA A VIII-A
Iubirea ca formă de comuniune și împlinire

• Toate subiectele sunt obligatorii.

• Timpul efectiv de lucru este de trei ore.
• Se acordă 10 puncte din oficiu.

PARTEA I 40 de puncte
Se dă textul:

Stă sufletul fără iubire, ca o fântână părăsită,

C-un pic de apă-n fund, sălcie, sub năruirea de pereți...
Stă-n marginea de drum fântâna netrebnică și oropsită,
Căci nimeni n-o mai cercetează; găleata-i spânzură dogita
Și-n ghizdurile* putrezite cresc brusturi și-nfloresc bureți.

Stă sufletul fără iubire, pustiu, ca mărul fără roade,

Părăginit într-o livadă și plin de lacome omizi,
Ce-l năpădesc în primăvară și toată frunza încet o roade
Și toată floarea, otrăvită, se scutură curând și cade,
Lăsându-i crengile uscate ca niște sterpe pălămizi*.

Stă sufletul fără iubire cum stă o vatră ruinată,

Ca un cuptor surpat de vremuri, fără de vad și fără foc,
La care nimeni nu duce aluatul proaspăt în covată
Să-l rumenească pe-ndelete dogoarea jarului, uscată,
Și să-l prefacă-n dulce azimi*, mirositoare, ce se coc.
(Vasile Voiculescu, Stă sufletul fără iubire)

*ghizd - împrejmuire a unei fântâni;

*pălămidă - plantă erbacee perenă din familia compozitelor;
*azimă - pâine nedospită.

A. Scrie răspunsul, în enunțuri, pentru fiecare dintre cerințele de mai jos cu privire la textul dat.
20 de puncte
1. Precizează tema textului-suport. 4 puncte
2. Transcrie, din prima strofă a poeziei, două figuri de stil diferite. 4 puncte
3. Indică măsura versului Să-l rumenească pe-ndelete dogoarea jarului, uscată. 4 puncte
4. Prezintă, în 30 - 50 de cuvinte, rolul expresiv al punctelor de suspensie din cel de-al doilea vers. 4 puncte
5. Explică, în 30 - 50 de cuvinte, semnificația titlului poeziei Stă sufletul fără iubire de Vasile Voiculescu. 4 puncte
B. Scrie o compunere de minimum 150 de cuvinte, prezentând modul în care iubirea contribuie la desăvârșirea
ființei umane. Te vei raporta la textul dat și la experiența personală și/sau culturală.
20 de puncte
În redactarea compunerii, vei avea în vedere:
— prezentarea unui punct de vedere asupra iubirii ca virtute ce contribuie la desăvârșirea ființei umane; 2 puncte
— construirea unor idei, valorificând textul dat, care susțin punctul de vedere prezentat; 4 puncte
— ilustrarea punctului de vedere cu două secvențe comentate din text; 6puncte
— corelarea ideilor/a informațiilor din text cu o experiență personală sau culturală; 4puncte
— organizarea și structurarea adecvată a ideilor. 4puncte

PARTEA a II-a 40 de puncte

Se dă textul:

Iubiţii mei,
[…]
Uitaţi-vă în oglindă şi căutaţi pe chipul vostru acea strălucire divină, care ne aseamănă cu Creatorul nostru.
Sunteţi toţi frumoşi, pentru că Tatăl nostru este frumuseţea absolută. Frumosul se descoperă numai când iubeşti
sincer, din inimă şi cu toată fiinţa. […]

Iubirea este faţă către faţă, persoană către persoană. «În iubire, omul face pentru prima oară cunoştinţă cu
sine însuşi, şi aceasta prin intermediul unui celălalt » – adică nu se poate cunoaşte decât într-o relaţie cu alt om, o
altă persoană.

1. În iubire, omul constată, nu doar cu titlu informativ, ci existenţial, că celălalt există. Adică până acum te interesa
doar persoana ta, eul personal. Tu erai lumea. În iubire descoperi că nu eşti singur, că lumea nu este numai eu, ci
lumea devine Eu şi Tu.

2. În iubire, omul îşi doreşte foarte mult ca celălalt să existe.

3. În iubire, faptul că celălalt există devine mult mai important, mai semnificativ decât faptul că el însuşi există. Asta
înseamnă că nu mai trăieşti tu, ci celălalt trăieşte în tine, şi tu în el. […]

Vă scriu şi eu vouă, tinerii mei iubiţi: nu vă lăsaţi amăgiţi, ci învăţaţi cu adevărat să iubiţi ca să fiţi fericiţi.
Căci iubirea adevărată, nu vine şi pleacă-ndată. Ea creşte odată cu sufletul şi cu fiinţa voastră, până pe Cruce, adică
până la Jertfă. Pentru că măsura iubirii este măsura jertfirii, şi măsura jertfirii este măsura iubirii. Măsura în care
renunţi la tine pentru celălalt este măsura în care-l iubeşti.

Vă doresc din tot sufletul să învăţaţi să vă jertfiţi, ca să-nvăţaţi să iubiţi. Şi atunci când veţi iubi cu adevărat,
nu mai există nici spaţiu, nici timp sau zile anume, ci doar… Veşnica Iubire – Dumnezeu în toate şi în toţi.
(Părintele Dionisie de la Albac, Scrisoare de Valentine՚s Day,
https://www.familiaortodoxa.ro/2013/02/12/scrisoare-de-valentines-day/)

A. Scrie răspunsul, în enunțuri, pentru fiecare dintre întrebările de mai jos cu privire la textul dat.
20 de puncte
1. Precizează cărei categorii de vârstă se adresează părintele Dionisie în scrisoare. Justifică răspunsul cu o
secvență de text. 4 puncte
2. Indică două aspecte de care omul devine conștient în iubire. 4 puncte
3. Transcrie, din penultimul alineat, structura care arată măsura iubirii pentru celălalt. 4 puncte
4. Formulează o învățătură morală desprinsă din textul dat. 4 puncte
5. Explică, în 30-50 de cuvinte, sensul sintagmei: măsura iubirii este măsura jertfirii, și măsura
jertfirii este măsura iubirii. 4 puncte
 B. Scrie un text narativ despre iubire, de minimum 150 de cuvinte, pornind de la secvența următoare. Vei
valorifica experiența ta personală și/sau culturală.
[…] învăţaţi cu adevărat să iubiţi ca să fiţi fericiţi. Căci iubirea adevărată, nu vine şi pleacă-ndată. Ea creşte odată
cu sufletul şi cu fiinţa […]. 20 de puncte

REDACTARE 10 puncte

Pentru redactarea întregii lucrări, se acordă 10 puncte:

- 2 puncte pentru respectarea părților componente ale compunerilor (introducere, cuprins, încheiere);
- 6 puncte pentru coerența exprimării (logica formulării enunțurilor, în răspunsurile referitoare la itemii
semiobiectivi; logica înlănțuirii ideilor, în compuneri; ortografie și punctuație);
- 2 puncte pentru utilizarea limbii literare (stil și vocabular potrivite temei, claritatea enunțului, varietatea
lexicului, sintaxă adecvată, respectarea limitelor minime de cuvinte).
 INSPECTORATUL ŞCOLAR MINISTERUL
JUDEŢEAN PRAHOVA EDUCAŢIEI

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Olimpiada națională interdisciplinară de limba şi literatura română şi religie

CULTURĂ ŞI SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ
ETAPA JUDEŢEANĂ – 20 MARTIE 2022
CLASA A IX-A
Libertate şi responsabilitate în lumea contemporană

• Toate subiectele sunt obligatorii.

• Timpul efectiv de lucru este de trei ore.
• Se acordă 10 puncte din oficiu.
PARTEA I 40 de puncte
Se dă textul:
Suflete, navă călătoare,
Ce străbați, îndrăzneață, lumile,
Nu-mi zvârli patimile-n vâltoare...
Ia-mi-le și du-mi-le.
Nu căta că sunt grele
Lăzile cu aur ale călătorului:
Vom plăti cu aurul din ele
Vamă corsarilor, bir domnului.
Tremură trupul, văzând abisurile
Nu-l asculta... L-a năpădit osânza,
Desfășură pe vergi visurile,
Sus, cât mai sus urcă-le pânza.
Printre spumele sfărâmate
Și-ale norilor negre liote
Toate vânturile înhămate
Să te ducă numa-n chiote.
Și la câți ți-or striga „Stai, abate,
Alergi spre pieire, spune-le
Că pe suflete, din eternitate
Le poartă spre țel furtunile.
Numai la cârmă să fie dibaci
Cel ce strunește apa și mugetele,
Și tu de la Domnul ai cârmaci,
Zi și noapte, cu schimbul, cugetele. (Vasile Voiculescu, Cântec sufletului)
A. Scrie răspunsul, în enunțuri, pentru fiecare dintre întrebările următoare cu privire la textul dat.
20 de puncte
1. Notează tema poeziei. 4 puncte
2. Menționează două motive literare. 4 puncte
3. Comentează două figuri de stil diferite. 4 puncte
4. Explică, în 40–60 de cuvinte, specificul punctuației din textul dat. 4 puncte
5. Prezintă, în 30–50 de cuvinte, rolul utilizării persoanei a II-a. 4 puncte

B. Scrie un eseu, de minimum 200 de cuvinte în care să prezinți corelația libertate-responsabilitate în

lumea contemporană, valorificând textul dat și experiența personală şi culturală.
20 de puncte
În redactarea eseului, vei avea în vedere:
─ prezentarea corelației libertate-responsabilitate în lumea contemporană; 4 puncte
─ ilustrarea viziunii prezentate cu două secvențe comentate din text; 4 puncte
─ valorificarea a două experiențe personale sau culturale; 6 puncte
─ dezvoltarea unei viziuni originale asupra temei. 6 puncte

PARTEA a II-a 40 de puncte

Se dă textul:
Mai e un timp de libertate
Și pace, încă, pe pământ;
Mai e un timp când se mai poate
Să faci cu cerul legământ.

Mai e o vreme de trezire

Când poți lua noi hotărâri,
Când încă a Domnului iubire
Te poate aduce în simțiri.

Mai e o poartă de intrare

Cât încă mai există har;
Mai e o vreme de iertare
Și-o mântuire dată-n dar.

Mai e o șansă de salvare

În Sângele de Miel jertfit,
De-ți faci acum o cercetare
Și sincer vrei să fii primit.

Mai e un timp de înfiere

Când poți să mai devii un fiu;
Mai este înc-o grațiere,
Prinde prilejul cât ești viu.

Cât încă astăzi te condamnă

A ta-ncărcată conștiință,
Să știi că Domnul te îndeamnă,
Prietene, la pocăință.

Și dacă crezi și ai voință

El sigur te va ajuta,
Căci El cunoaște a ta dorință
Și pe-al Lui braț te va lua.
(Puiu Chibici, Mai e un timp de libertate)
A. Scrie răspunsul, în enunțuri, pentru fiecare dintre întrebările următoare cu privire la textul dat.
20 de puncte
1. Menționează doi termeni din câmpul semantic al libertății. 4 puncte
2. Precizează două atitudini ale tânărului creștin, liber și responsabil. 4 puncte
3. Notează un motiv pentru care tinerii trebuie să fie responsabili față de viața lor. 4 puncte
4. Identificați una dintre condițiile necesare mântuirii. 4 puncte
5. Explicați, în 50–70 de cuvinte, versurile „Mai e o șansă de salvare/ In Sângele de Miel Jertfit”
4 puncte

B. Scrie un eseu de minimum 200 de cuvinte, despre manifestarea bucuriei, libertății și

responsabilității omului în relația cu Dumnezeu și cu creația Sa, în care să valorifici textul dat și
experiența ta personală și/sau culturală. 20 de puncte

REDACTARE 10 puncte

Pentru redactarea întregii lucrări, se acordă 10 puncte:

- 2 puncte pentru respectarea părților componente ale compunerilor (introducere, cuprins, încheiere);
- 6 puncte pentru coerența exprimării (logica formulării enunțurilor, în răspunsurile referitoare la itemii
semiobiectivi; logica înlănțuirii ideilor, în compuneri; ortografie și punctuație);
- 2 puncte pentru utilizarea limbii literare (stil și vocabular potrivite temei, claritatea enunțului,
varietatea lexicului, sintaxă adecvată, respectarea limitelor minime de cuvinte).
 INSPECTORATUL ŞCOLAR MINISTERUL
JUDEŢEAN PRAHOVA EDUCAŢIEI

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Olimpiada națională interdisciplinară de limba şi literatura română şi religie

CULTURĂ ŞI SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ
ETAPA JUDEŢEANĂ – 20 MARTIE 2022
CLASA A X-A
Conştiinţa şi demnitatea în viaţa tinerilor
• Toate subiectele sunt obligatorii.
• Timpul efectiv de lucru este de trei ore.
• Se acordă 10 puncte din oficiu.

PARTEA I 40 de puncte
Se dă textul:
Tabloul I
,,(...)
BOTEA: Câteodată mă gândesc și cum am să fiu eu. Am să mă schimb oare? Am să-mi aduc aminte de
mine, cel de azi, ca de un străin? Am să spun: eram așa și așa?! Am să mă depărtez vreodată de voi?
SAVU: Eu, niciodată.
ANGELA: Nici eu.
DAMIAN (simplu de tot): Alături sau departe, însemnat e să nu ne schimbăm. Și când ne vom întâlni
vreodată, cine știe când, să nu se pară că vorbim limbi străine. Și să nu ne fie rușine de niciun lucru, de
niciun act trăit când nu eram alături. (Și mai încet) Să ne păstrăm autenticitatea.
BOTEA (cu elan): Nu e greu.
DAMIAN: Nu e ușor.
BOTEA (încăpățânat): Azi, nu e greu. (Pe rând, ferestrele spitalului se luminează.)
DAMIAN: Azi tot ce te înconjoară te îndeamnă la asta, dar firea omului mai scapă pe de lături. Egoismul n-a
murit încă. Tentația singularizării, a gloriei există.
BOTEA: Gloria! Eu aș vrea s-o cunosc.
SAVU: Dar nu s-o caut anume.
ANGELA: N-ar fi adevărat să spui că te lasă indiferent. N-o cred însă singurul scop. Oh, nu!”.
(Lucia Demetrius, Întâlnire peste ani)
A. Scrie răspunsul, în enunțuri, pentru fiecare dintre cerințele următoare cu privire la textul dat.
20 de puncte
1. Precizează tema discuției dintre personaje. 4 puncte
2. Menționează care dintre personaje se arată mai interesat de glorie. 4 puncte
3. Comentează, în patru-șase enunțuri, cum se conturează relația dintre Botea și Damian, având în vedere
notaţiile autorului. 4 puncte
4. Explică, în 80–100 de cuvinte, rolul interogațiilor din prima replică. 4 puncte
5. Prezintă, în 70–90 de cuvinte, semnificația secvenței: ,,Egoismul n-a murit încă. Tentația singularizării, a
gloriei, există”. 4 puncte

B. Scrie un eseu de minimum 300 de cuvinte, în care să prezinți importanța păstrării

demnității/autenticității în viața unui tânăr, valorificând textul dat și experiența personală şi/sau
culturală. 20 de puncte
 În redactarea eseului, vei avea în vedere:
─ prezentarea viziunii asupra importanței demnității / autenticității în viața unui tânăr; 6 puncte
─ ilustrarea viziunii prezentate cu două secvențe comentate din text; 6 puncte
─ valorificarea unei experiențe personale sau culturale; 4 puncte
─ dezvoltarea unei viziuni originale asupra temei. 4 puncte

PARTEA A II-A 40 de puncte

Se dă textul:
Omul are nemijlocită cunoaștere interioară a lui însuși prin conștiința sa, care îi este înnăscută.
Conștiința omului îi exprimă ființa, dar și legătura cu Dumnezeu și cu lumea. [...] Conștiința îl judecă pe om
conform cu voia lui Dumnezeu, care există înlăuntrul lui ca lege morală înnăscută și lucrează ca învățător
sau judecător al lui. Conștiința funcționează independent de voința omului și exercită control asupra ei, fără
ca ea, la rândul ei, să fie supusă vreunui control. Urmează omului pretutindeni, chiar și când acesta o evită
sau simte repulsie față de ea. Îi aprobă faptele, prin încuviințare lăuntrică și pace, sau le dezaprobă, prin
remușcări și tulburare. [...] Când omul nu dă ascultare glasului conștiinței și încearcă în diverse moduri să
o reducă la tăcere, aceasta treptat, se „tocește”, amorțește sau chiar împietrește. [...] Pentru buna
funcționare a conștiinței este nevoie de neîncetată supraveghere și autocritică. E nevoie, de asemenea, și de
cercetarea voii lui Dumnezeu și de ținerea poruncilor Lui. [...] Proprie conștiinței desăvârșite este absoluta
subtilitate sau subțirime și un nemărginit spațiu de mișcare. Astfel, Sfinții se dovedesc a fi absolut
neiertători și față de cele mai mici nedesăvârșiri ale lor, deși îmbrățișează cu nemărginită dragoste întreaga
lume. [...] Când omul nu se îngrijește de cultivarea conștiinței lui și se predă, fără discernământ, răului și
păcatului, apare conștiința pervertită. Aceasta nu doar că nu mai distinge răul de bine, dar chiar ajunge să
socotească răul drept bine.
(Prof. Dr. Georgios Mantzaridis, Morala creștină)

A. Scrie răspunsul, în enunțuri, pentru fiecare dintre întrebările următoare cu privire la textul dat:
20 de puncte
1. Identifică în text două posibile forme/stări ale conștiinței morale. 4 puncte
2. Prezintă două acțiuni prin care conștiința poate fi cultivată și sensibilizată. 4 puncte
3. Precizează două moduri în care omul poate acționa în mod negativ asupra propriei conștiințe. 4 puncte
4. Motivează, în funcție de timpul în care se manifestă activitatea conștiinței raportat la fapta săvârșită, de ce
conștiința poate acționa atât ca învățător/sfătuitor cât și ca judecător al omului. 4 puncte
5. Explică, în 50-70 de cuvinte, afirmația: Omul are nemijlocită cunoaștere interioară a lui însuși prin
conștiința sa. 4 puncte

B. Pornind de la afirmația: Sfinții se dovedesc a fi absolut neiertători și față de cele mai mici
nedesăvârșiri ale lor, deși îmbrățișează cu nemărginită dragoste întreaga lume, scrie un eseu de
minimum 200 de cuvinte, în care să evidențiezi legătura dintre starea conștiinței și demnitatea omului,
valorificând experiența ta culturală și/sau religioasă. 20 de puncte

REDACTARE Pentru redactarea întregii lucrări, se acordă 10 puncte:

- 2 puncte pentru respectarea părților componente ale compunerilor (introducere, cuprins, încheiere);
- 6 puncte pentru coerența exprimării (logica formulării enunțurilor, în răspunsurile referitoare la itemii
semiobiectivi; logica înlănțuirii ideilor, în compuneri; ortografie și punctuație);
- 2 puncte pentru utilizarea limbii literare (stil și vocabular potrivite temei, claritatea enunțului,
varietatea lexicului, sintaxă adecvată, respectarea limitelor minime de cuvinte).
INSPECTORATUL ŞCOLAR MINISTERUL
 JUDEŢEAN PRAHOVA EDUCAŢIEI

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Olimpiada națională interdisciplinară de limba şi literatura română şi religie

CULTURĂ ŞI SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ
ETAPA JUDEŢEANĂ – 20 MARTIE 2022
CLASA A XI-A
Frumosul în creația divină
• Toate subiectele sunt obligatorii.
• Timpul efectiv de lucru este de trei ore.
• Se acordă 10 puncte din oficiu.

PARTEA I 40 de puncte
Se dă textul:
Se află-n primăvară o tainică noblețe
Ce-ndeamnă trup și suflet să-adaste în blândețe
Și-n verdele ei râde o galeșă lumină ̶
Învederând cu slavă, Creația Divină
......................................................................
E atâta frumuseţe în verdele de mai...
Şi atât parfum de floare ̶ mă lasă fără grai!
Cuvintele-mi par goale de sensuri şi fior
S-arate măreţia, vibrând în verb sonor...

În răsărit de soare şi-n strălucirea lui

Se simte viu şi tandru lucrarea Domnului;
Şi orice vietate, ce mişcă sub senin,
E semnul veşniciei şi-a lucrului divin.

Mă-nclin, în primăvară, de verdele-i sedus

Sunt taine şi miresme ce freamătă-n ascuns;
Senin şi-adânc şi tainic-i azurul Cerului
Netrebnică şi slabă-i făptura-n faţa lui...
(Boris Ioachim, Se află-n primăvară...)
A. Scrie răspunsul, în enunțuri, pentru fiecare dintre întrebările următoare cu privire la textul
dat: 20 de puncte
1. Identifică două motive literare. 4 puncte
2. Menționează ipostaza eului liric. 4 puncte
3. Comentează două figuri de stil diferite. 4 puncte
4. Prezintă, în 30–50 de cuvinte, rolul neologismelor în discursul liric. 4 puncte
5. Explică, în 40–60 de cuvinte, simbolul „Creației Divine”. 4 puncte
B. Scrie un eseu de minimum 250 de cuvinte, în care să prezinți modul în care frumosul se
oglindește în creația divină, valorificând textul dat și experiența personală și/sau culturală.
20 de puncte
În redactarea eseului, vei avea în vedere:
─ prezentarea propriei viziuni asupra modului în care frumosul se regăsește în creația divină; 4 puncte
─ ilustrarea viziunii prezentate cu două secvențe comentate din text; 4 puncte
─ valorificarea a două experiențe personale sau culturale; 6 puncte
─ dezvoltarea unei viziuni originale asupra temei. 6 puncte
PARTEA a II-a__ 40 de puncte______
Se dă textul:
În sensul teologic al frumosului, universul ne apare poleit cosmic, ca un reflex al frumuseţii
supranaturale. Lumea e capodopera atotputerniciei creatoare a lui Dumnezeu şi armonia unitară în
care se rânduiesc părţile ei componente exprimă în forme finite infinita înţelepciune plină de dragoste a
creatorului. De aici decurge sofianismul estetic al naturii, termen prin care trebuie să înţelegem
făptura, iar sofianismul ei are un caracter obiectiv şi atractiv, adică există în afară de noi şi e înzestrat
cu capacitatea de a ni se comunica sau de a ne mişca sufletul. Cu alte cuvinte, natura nu e frumoasă,
fiindcă ne place nouă, ci ne place fiindcă e frumoasă, fiindcă frumuseţea e o proprietate a ei. Fie că
suntem sensibili la această frumuseţe, fie că nu suntem, ea există independent de noi în virtutea faptului
că a fost creată de Dumnezeu în lucruri....
Sentimentul religios al naturii are o însemnătate considerabilă pentru viaţa creştină. Căci dacă
nu toţi ne putem ridica la culmea vederii lui Dumnezeu fără ajutorul ochilor, fiecare e înzestrat cu
facultatea contemplaţiei sensibile pentru a lămuri din strălucitoarele hieroglife ale lucrurilor numelor
Creatorului lor.
(Nichifor Crainic, Nostalgia paradisului)

A. Scrie răspunsul, în enunțuri, pentru fiecare dintre întrebările următoare cu privire la textul dat:
20 de puncte
1. Transcrie două atribute ale lui Dumnezeu. 4 puncte
2. Precizează ce semnifică lumea în viziunea lui Nichifor Crainic. 4 puncte
3. Menționează două trăsături ale universului, valorificând textul suport. 4 puncte
4. Explică, în 30-50 de cuvinte, sofianismul estetic al naturii, prin raportare la textul dat. 4 puncte
5. Comentează, în 50–70 de cuvinte, afirmaţia: natura nu e frumoasă, fiindcă ne place nouă, ci ne place
fiindcă e frumoasă. 4 puncte

B. Scrie un eseu de minimum 250 de cuvinte, despre frumuseţea lumii ca mijloc de cunoaştere şi
preamărire a Creatorului, pornind de la ideea: fiecare e înzestrat cu facultatea contemplaţiei sensibile
pentru a lămuri din strălucitoarele hieroglife ale lucrurilor numelor Creatorului lor, valorificând
experienţa ta culturală şi/sau religioasă.
20 de puncte

REDACTARE _______ 10 puncte

Pentru redactarea întregii lucrări, se acordă 10 puncte:

- 2 puncte pentru respectarea părților componente ale compunerilor (introducere, cuprins, încheiere);
- 6 puncte pentru coerența exprimării (logica formulării enunțurilor, în răspunsurile referitoare la itemii
semiobiectivi; logica înlănțuirii ideilor, în compuneri; ortografie și punctuație);
- 2 puncte pentru utilizarea limbii literare (stil și vocabular potrivite temei, claritatea enunțului,
varietatea lexicului, sintaxă adecvată, respectarea limitelor minime de cuvinte).
 INSPECTORATUL ŞCOLAR MINISTERUL
JUDEŢEAN PRAHOVA EDUCAŢIEI

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Olimpiada națională interdisciplinară de limba şi literatura română şi religie

CULTURĂ ŞI SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ
ETAPA JUDEŢEANĂ – 20 MARTIE 2022
CLASA A XII-A
Existența între sacru și profan

• Toate subiectele sunt obligatorii.

• Timpul efectiv de lucru este de trei ore.
• Se acordă 10 puncte din oficiu.

PARTEA I 40 de puncte
Se dă textul:
Ruptu-mi-am, Doamne, drum prin nămeți și prin cuțitele vântului,
copilandru, cu crucea de foc a vântului,
trecut-am Carpații printre jandarmi fioroși, pe vămile cucului,
cu pașii fără de popas ai haiducului…

Vrăjit ca în basme de țara doinei și-a visului,

apucat-am drumul cu cotituri ale proscrisului, zdrobit
cu trupul ca-nghețat sub cojocul nenorocului,
gândul mergea prin zăpezi, ca-n carele iuți ale focului.
……………………………………………………………………………
Sângele mi-l prăpădeam sub săgețile amarului,
în lipsa aurului și a gologanului…
Din trandafirii sălbatici rămasu-mi-au doar ghimpii spinului,
pân’ la ultima picătură băut-am amarul pahar al destinului!

Azi cu inima sfâșiată în uscatele crengi ale cuvântului,

iată-mă, Doamne, gol și singur,
spre chilia cea stâmtă a mormântului.
Azi iată-mă lângă mormântul de fiecare seară al soarelui
și sub a timpului, tâlharului…
de unde nedezrobit, îmi trimit pe aripile vântului și a norului,
albele rândunele ale gândului și dorului.
…………………………………………………………………………………………………
(Aron Cotruș, Psalm românesc)
A. Scrie răspunsul, în enunțuri, pentru fiecare dintre întrebările următoare cu privire la textul dat:
20 de puncte
1. Precizează două teme/motive literare. 4 puncte
2. Explică semnificația unei metafore. 4 puncte
3. Exemplifică două trăsături ale organizării prozodice. 4 puncte
4. Formulează două aprecieri asupra limbii și a stilului. 4 puncte
5. Propune, în 20-40 de cuvinte, o posibilă semnificație a titlului poeziei. 4 puncte
B. Scrie un eseu de minimum 250 de cuvinte, unde vei prezenta modul în care credința poate conduce
către resemnarea și împăcarea celui aflat în ipostaza dezrădăcinatului.
20 de puncte
În redactarea eseului, vei avea în vedere:
- prezentarea propriei viziuni asupra modului în care dezrădăcinatul este susținut spiritual;
- ilustrarea viziunii prezentate cu două secvențe comentate din text;
- valorificarea a două experiențe personale sau culturale;
- dezvoltarea unei viziuni originale asupra temei.

PARTEA A II-A 40 de puncte

Se dă textul:
R: Ce înseamnă, pentru secolul XXI, succesul în viața unui om?
C.N: Nu aș putea să spun. Depinde de parametrii alegerii sale. Personal, cred că, în fapt, succesul
nu există. Există o succesiune de împliniri care te apropie de desăvârșire, dar te pot și îndepărta. Pentru
mine, împlinirea este a trăi în Hristos. Pentru altul, a nu-l înghiți pe Dumnezeu deloc. Viețile noastre
publice sunt pline de oameni de succes care nu au realizat nimic, ci doar au vestit totul ca mare „realizare“.
Succesul trece extrem de ușor. E boarea de vânt a modei. Pentru a rezista coerent și corect în ceea ce
privește munca ta e nevoie de muncă, de concentrare, de o viață echilibrată. Cred că fiecare profesionist
trebuie să aibă în el ceva din rigoarea chirurgului și din virtuozitatea violonistului. Altfel, el devine un
funcționar al succesului. Uneori obtuz și sigur pe el că a rămas ultimul geniu din lume.
R: .Cât de importantă considerați că este lectura pe drumul spre succes?
C.N: Este provizia de hrană a unei minți sănătoase pe drumul spre împlinire. Cunosc și analfabeți
geniali. Dar ei lecturează cartea lumii prin mijloacele puse la îndemâna lor: intuiție, conectarea la mediu
etc. În principiu însă, pentru a putea construi succesiunea de împliniri care te desăvârșesc, ai nevoie să
gândești în comuniune cu oamenii, cu lumea din care faci parte și pe care, pe alocuri, trebuie să o ți-o
asumi. Actul cititului are ceva din isihia rugăciunii. Cere efort și muncă, smerenie și autocunoaștere. Or
toate acestea te ajută pe calea ta și devin provizie la vremuri de încercare.
R: Ce credeți că le lipsește cel mai mult copiilor de astăzi, când vine vorba de sănătatea lor psihică
și spirituală?
C.N: Copiilor de astăzi le lipsesc părinții. Nu preocuparea acestora de a-i sufoca prin activități. Nu.
Aici suntem campioni. Asezonăm creșterea copiilor cu toate frustrările noastre intelectuale, emoționale și
fizice. Părinții ca forță activă, ei lipsesc. Mici sfinți locali, care să lumineze viața copiilor, să le fie odihnă și
curaj. Fără colaborarea tati-mami și fără prezența unor bunici sănătoși sufletește – chiar dacă sunt epuizați
fizic – în viețile copiilor, aceștia cresc fără aripi portante. Putem teoretiza cât vrem. Câtă vreme avem
specialiști care ne spun că pruncii nu aparțin părinților și că educația din afară e mai importantă decât cea
dinăuntru suntem o societate bolnavă de lipsă de înțelegere a iubirii. Și, unde iubire nu e, nimic nu e.
R:. Ce au nevoie să înțeleagă părinții despre succes?
C.N: Că subiectul succesului nu este persoana lor, ci împlinirea lor prin toți cei care le alcătuiesc
viața. Că orice efort făcut pentru punerea în valoare doar a propriei tale persoane devine un efort egoist și
jalnic, dacă nu se trăiește în bucuria comuniunii cu ceilalți.
(Interviu cu părintele Constantin Necula: Unde iubire nu e, nimic nu e)

*Isihia- liniște, odihnă, tihnă; stare de concentrare și pace lăuntrică obținută prin repetarea continuă a
rugăciunii lui Iisus
 A. Scrie răspunsul, în enunțuri, pentru fiecare dintre întrebările următoare cu privire la
textul dat: 20 de puncte
1. Transcrie două mijloace prin care analfabeții geniali lecturează cartea lumii. 4 puncte
2. Notează o „lipsă” a copiilor de astăzi. 4 puncte
3. Identifică o verigă lipsă a relației părinți-copii în societatea contemporană. 4 puncte
4. Explică, în 50-70 de cuvinte, afirmația lui Constantin Necula: „actul cititului are ceva din isihia
rugăciunii”. 4 puncte
5. Formulează un îndemn pe care l-ai adresa părinților de azi. 4 puncte

B. Imaginează-ți în minimum 250 de cuvinte, o parabolă al cărei mesaj să fie: Pentru mine,
împlinirea este a trăi în Hristos, valorificând experiența ta culturală și/sau religioasă.
20 de puncte

REDACTARE ____ 10 puncte

Pentru redactarea întregii lucrări, se acordă 10 puncte:

- 2 puncte pentru respectarea părților componente ale compunerilor (introducere, cuprins, încheiere);
- 6 puncte pentru coerența exprimării (logica formulării enunțurilor, în răspunsurile referitoare la itemii
semiobiectivi; logica înlănțuirii ideilor, în compuneri; ortografie și punctuație);
2 puncte pentru utilizarea limbii literare (stil și vocabular potrivite temei, claritatea enunțului, varietatea
lexicului, sintaxă adecvată, respectarea limitelor minime de cuvinte).