Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
PARTEA I 40 de puncte
Citește cu atenție textul:
,,Se luminează de ziuă. Copacii sparg perdelele de ceaţă. Pământul se desface ca din scutice şi-şi
dişterne* priveliştile din ce în ce mai limpezi, din ce în ce mai largi. (...) Dunărea se tulbură, ajunsă ca de-un
dor adânc... Ce tânără şi falnică era când se bătea cu stâncile ca să-şi facă loc în lume! Ce dulce-i cânta
freamătul codrilor întunecaţi! Un popor de amintiri o strigă din urmă. Apele ei se răzleţesc* şi se-mprăştie ca
viţele* unei funii despletite: unele apucă înspre răsărit, spre măgurile* Dobrogiei îmbrobodite-n negură,
altele se-ndoaie spre apus, spre straşina Carpaţilor, ca şi cum, dornice de înălţimi, ar căta să mai întâlnească-
n cale munţii aceia frumoşi, cu cari* s-au luptat odinioară şi pe cari i-au lăsat învinşi. (...) Soarele răsare-
ncet de după dealurile Măcinului. Văile fumegă în depărtare. În urma noastră, pe luciul apei, tremură vine
albastre şi roşii. Păduri seculare de sălcii întunecă malurile. Intrăm într-un canal drept. De-o parte şi de alta,
copacii, înşiraţi ca pe-o alee, se văd răsturnaţi în apă. Stoluri de grauri se vântură-n aer ca o pulbere vânătă.
Încet, perdeaua de arbori se trage la o parte, deschizând ochilor una din cele mai încântătoare privelişti. În
fund, pe-o colină ridicată în faţa înălţimilor fumurii ale Dobrogiei, se desfăşură, în toată măreţia ei, Brăila,
vechea Proilava, unul din cele mai frumoase oraşe ale ţării noastre. Turlele bisericilor strălucesc în razele
dimineţii ca nişte globuri de cristal. Aici orizontul se lărgeşte, se luminează din toate părţile.”
(Alexandru Vlahuță, ,,România pitorească”)
a se dişterne* - a se întinde, a se desfășura în fața ochilor
a se răzleți* - a se despărți
viţele*- (aici) firele din care se confecționează, prin împletire o funie
măgurile* - colinele
cari* - ( forma veche a lui ,,care”)
A. Scrie răspunsul, în enunțuri, pentru fiecare dintre întrebările de mai jos cu privire la textul dat. 20
de puncte
A. Scrie răspunsurile, în enunțuri, pentru fiecare dintre întrebările de mai jos cu privire la textul dat.
20 de puncte
1. Formulează o idee principală care se desprinde din primul paragraf. 4 puncte
2. Transcrie, din text, o secvență care evidențiază faptul că întreaga creație este darul lui Dumnezeu pentru noi,
oamenii. 4 puncte
3.Menționează, într-un enunț, relația dintre oameni, natură și Dumnezeu, așa cum rezultă din textul dat. 4 puncte
4.Precizează care sunt darurile noastre pe care le oferim lui Dumnezeu, așa cum rezultă din textul suport. 4 puncte
5.Explică, în 30-50 de cuvinte, cum vede natura înconjurătoare Sf. Antonie cel Mare, așa cum rezultă din ultimul
paragraf al textului dat. 4 puncte
B. Scrie o compunere, de minimum 150 de cuvinte, pornind de la ideea: ,,Toate creaţiile văzute se
numesc darurile lui Dumnezeu”, în care să valorifici experiența ta religioasă (personală) și/sau
culturală. 20 de puncte
REDACTARE Pentru redactarea întregii lucrări, se acordă 10 puncte:
- 2 puncte pentru respectarea părților componente ale compunerilor (introducere, cuprins, încheiere);
- 6 puncte pentru coerența exprimării (logica formulării enunțurilor, în răspunsurile referitoare la itemii
semiobiectivi; logica înlănțuirii ideilor, în compuneri; ortografie și punctuație);
- 2 puncte pentru utilizarea limbii literare (stil și vocabular potrivite temei, claritatea enunțului,
varietatea lexicului, sintaxă adecvată, respectarea limitelor minime de cuvinte).
INSPECTORATUL ŞCOLAR MINISTERUL
JUDEŢEAN PRAHOVA EDUCAŢIEI
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
PARTEA I 40 de puncte
Se dă textul:
Conul Grigori și coana Ruxanda n-au copii; singurul copil ce avusese, o fată la care ținuse ca la
ochii din cap, murise, s-a-mplinit anul. De la dânsa le rămăsese copilașul, amintire vie pe urma odorului
pierdut. Nepoțelul, era un băiețel gingaș, cu ochii negri-negri și umezi ca și când ar fi plâns într-una, și
neobișnuit de deștept. Semăna cu mama lui cum seamănă un ochi cu altul. De multe ori, coana Ruxanda sta
ceasuri întregi într-un colț al odăiei, și de acolo, îi urmărea toate mișcările: în clipitul genelor, în adusul
capului, când se uita încotrova, în înseninarea ușoară, ca o adiere, a feței, în suspinele fugare pe care, așa
din senin, această inimă plăpândă le avea, dânsa întrezărea viața copilului ce se odihnea acuma în pământ.
Când se îmbolnăvește nepoțelul, bătrânii nu mai sunt pe lume: tânjesc, nu mănâncă, nu dorm, nu vorbesc,
— copilul și iar copilul. Ce are? Ce-i lipsește? Toți doctorii din târg, toate jucăriile din dughene, toate îs
împrejurul pătișorului. Un zâmbet al lui e ca o revărsare de lumină. Pentru râsul lui, pentru ca să-i vadă
gurița deschisă ca o floare, și-ar fi dat, bieții, și viața...
E în ajunul anului nou. Bătrânii au umblat două zile de-a rândul ca să cumpere jucării. Astă seară
le-au așezat pe toate în câte un colț, ca să nu se vadă.
*
Uitându-se zâmbitor, cu înțeles, la soția dumnisale, bătrânul începe a povesti:
— Era odată, dragul tatei, un copilaș, un copilaș frumos ca tine, și cuminte...
— Tot ca tine, adaugă coana Ruxanda, care nu răbda să tacă.
— Și cuminte cum nu era altul pe fața pământului de atunci — așa cum ești tu, dragul tatei. De
cumințenia lui se dusese vestea peste nouă mări și țări; ba ajunsese vestea până la casa anului celui vechiu
și bătrân, care avea să plece pe alte tărâmuri, cum pleacă cel de acuma. Și ce și-o fi zis anul cel gârbovit de
zile: „așa bătrân cum îs eu, am să mă duc, cum oi putea, cum n-oi putea, să văd așa minune de copil”.
*
Ajunsese pe la rohatcă, gata să iasă din târg, când, obosit, mai cu seamă că începuse și a viscoli, se
așeză pe prispa celei din urmă case, își puse traista și toiagul lângă dânsul și-și sprijini capul în palme.
Numai iată că se deschide ușa, și iese un copilaș, care-l privește cu milă și-i zice:
— Vino, moșule, în casă de te odihnește puțin!
Bătrânul se sculă, intră înăuntru și puse întradins traista cu jucării pe masă, în lumină, doar ar
străluci mai tare. Copilul parcă nici nu le văzuse; i-a așezat moșneagului un scăunaș, lângă sobă, și i-a dat
să mănânce o bucată de colac uns cu miere.
— Dar mama unde ți-e? îl întrebă.
— S-a dus pănă-n târg, răspunse copilul.
— Să-ți cumpere jucării? adăugă iscoditor moșneagul.
— Noi suntem săraci, mama n-are bani pentru jucării; s-a dus pănă la o rudă, răspunse tot așa de
cuminte copilașul. Bătrânul a-nțeles atunci că găsise copilul despre cumințenia căruia ajunsese vestea pănă
la el. Atunci i-a făcut cu mâna peste ochi, așa, copilul a lipit genele și-a adormit îndată.
Și iată ce a visat... Părea că plecase cu moșul care-l ținea de mână și, cum ieșeau din ogrăgioară,
deodată se ridică un omăt cât casa; dar moșul suflă odată și, ca prin farmec, se deschide o cărare lungă,
lungă, acoperită de iarbă verde, din care se ridica miros dulce de toporași; iar pe marginea cărărei tot felul
de copaci: smochini cu frunzele late și roadele zăhărite gata...
*
Conul Grigori se întoarse spre cealaltă odaie, în care coana Ruxanda se strecurase mai dinainte, şi
unde, în mijlocul mesei, strălucea, ca o bucată de argint, un palat cu ferestrele luminate, cu grădini
încărcate cu flori (…) Nepoţelul se repezi într-acolo şi se opri, cu ochii strălucitori, în faţa minunatei
jucării.
— Vezi, îi zise conul Grigori, uite, dacă ai fost cuminte, şi ţie ţi-a trimes anul cel bătrân un palat
frumos ca şi acela.
Nepoţelul stătu puţin pe gânduri, se întoarse, se uită drept în ochii bătrânului şi răspunse:
— Nu, mie nu mi l-a trimes anul cel bătrân.
— Ba el, puiul mamei, adăugă zâmbind coana Ruxanda.
— Nu, mie mi l-a trimes mămiţa, eu pe dânsa am visat-o, răspunse din nou copilul.
Conul Grigori rămase mut, în ochi îi răsăriră deodată două lacrămi mari şi-şi lăsă capul în mâini.
Coana Ruxanda izbucni în plâns şi se aruncă de luă copilaşul în braţe:
— Da, puiule dragă, mămiţa ta ţi l-a trimes, mămiţica ta!...
(Emil Gârleanu, În ajunul anului nou)
rohatcă (reg.)- barieră
A. Scrie răspunsul, în enunțuri, pentru fiecare dintre întrebările de mai jos cu privire la textul dat.
20 de puncte
1. Transcrie două cuvinte din câmpul lexical al familiei. 4 puncte
2. Menționează motivul pentru care băiețelul locuiește cu bunicii săi. 4 puncte
3. Precizează două trăsături ale nepoțelului. 4 puncte
4. Prezintă, în 30–50 de cuvinte, sensul secvenței: Semăna cu mama lui cum seamănă un ochi cu altul.
4 puncte
5. Explică, în 30–50 de cuvinte, reacția nepoțelului în fața minunatei jucării, așa cum se desprinde din
fragmentul dat. 4 puncte
Mama părintelui Lavrentie s-a născut din părinți agricultori și anume, Constantin și Maria, care
erau buni credincioși. Și, precum pomul bun face roade bune, tot așa și ei au odrăslit o fată temătoare de
Dumnezeu.
Despre ea, părintele Lavrentie spunea:”Mama se scula de noapte și gătea bucate casei, apoi dădea
mâncare la animale, mulgea vaca. Prin osteneala mâinilor sale sădea vie.” Și, după cum spune înțeleptul
Solomon, “încingându-și mijlocul său cu tărie își întărea brațul său la lucru”.( Pilde 31,17)
Ne-a crescut în înțelepciune și prin propriile fapte ne educa. Ea se ruga, ne rugam și noi; ea postea,
posteam și noi, văzând-o pe ea; se ducea la biserică, toți mergeam împreună cu ea. Pentru ea, noi, copiii,
eram un dar al lui Dumnezeu. Știa că femeia se mântuiește prin nașterea de fii. Știa că doar copiii formează
cea mai mare bucurie și adevărata temelie a familiei. Nașterea de copii întărește și desăvârșește căsnicia.
Pentru aceasta, Dumnezeu l-a binecuvântat pe primul om, Adam, și îi face femeie, pe Eva, ca să nască
prunci, zicându-le: “Creșteți și vă înmulțiți și umpleți pământul!” ( Facere 1,28)
(Monah Miron, Laurențiu Mihai Pătru, Părintele Lavrentie - Omul lui Dumnezeu)
A. Scrie răspunsul, sub formă de enunțuri, pentru fiecare dintre întrebările de mai jos, pornind de la
conținutul fragmentului dat. 20 de puncte
1. Menționează patru virtuți creștine ale mamei părintelui Lavrentie, sugerate de textul dat.
4 puncte
2. Precizează semnificația enunțului: Nașterea de copii întărește și desăvârșește căsnicia.
4 puncte
3. Explică, în unul-două enunţuri, citatul înțeleptului Solomon: Incingându-și mijlocul său cu tărie își
întărea brațul său la lucru.( Pilde 31,17) 4 puncte
4. Prezintă, în 30–50 de cuvinte, comportamentul moral al copiilor, folosind trei verbe corespunzătoare,
utilizate în textul - suport. 4 puncte
5. Descrie, în 30-50 de cuvinte, portretul moral al unei fete temătoare de Dumnezeu, precizând trei trăsături
morale ale acesteia, valorificând textul dat. 4 puncte
B. Scrie o compunere de minimum 150 de cuvinte, pornind de la enunțul: Copiii sunt darul lui
Dumnezeu, în care să valorifici textul dat și experiența ta personală și/sau culturală.
20 de puncte
REDACTARE 10 puncte
Pentru redactarea întregii lucrări, se acordă 10 puncte:
- 2 puncte pentru respectarea părților componente ale compunerilor (introducere, cuprins, încheiere);
- 6 puncte pentru coerența exprimării (logica formulării enunțurilor, în răspunsurile referitoare la itemii
semiobiectivi; logica înlănțuirii ideilor, în compuneri; ortografie și punctuație);
2 puncte pentru utilizarea limbii literare (stil și vocabular potrivite temei, claritatea enunțului,
varietatea lexicului, sintaxă adecvată, respectarea limitelor minime de cuvinte).
INSPECTORATUL ŞCOLAR MINISTERUL
JUDEŢEAN PRAHOVA EDUCAŢIEI
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
PARTEA I 40 de puncte
Se dă textul:
,,Nu era casă în cătunul Flămânzii – Vechi unde să nu auzi, din zori, scâncete. Și copilașii se
agățau, lihniți, de poalele gospodinelor amărâte. Bărbații, mai toți, erau plecați în lume după munci, ori
duși la curtea boierului, departe, în comuna nouă.(…)
Într-o zi din astea, plină de plânsete și văicăreli, se abătu în sătucul oropsit un strein. A intrat dis-de-
dimineață neoprit în bătătura neîmprejmuită a celei dintâi case din marginea de răsărit și a înaintat
nebăgat de seamă până lângă prispa unde guițau de foame o ciotcă de prunci. (…) Din ce în ce mai stârnit,
colindă ogradă de ogradă, rugându-se de ospeție. Peste tot îl întâmpinau, dușmănoase, sărăcia, jalea și
amarul. De pretutindeni, îl alunga deznădejdea. Din câteva locuri fu gonit cu vorbe urâte, ca un milog
păcătos, deși nu avea înfățișarea; nu se tânguia, nu întindea mâna. Cerea nu pomană, ci omenie.
Părea un bărbat în putere, deși uscățiv și subțiratic, de înălțime mijlocie, cu chipul prelung și trist.
Purta barbă castanie, părul lung, cu cărare la mijloc, dat călugărește pe spate. Curat îmbrăcat, într-un soi
de zeghe lungă, ca un anteriu, de aba țărănească, albă(..). Ce izbea însă la el aproape de înfricoșau, erau
ochii mari, adânci, de culoarea alunei prăjite. Și triști, triști, de toată tristețea satului ăstuia, strânsă acolo
la un loc, în ei.
Așa, din jale în jale, din scrâșnet în scrâșnet, a ajuns până la cea din urmă cocioabă din marginea
de apus a satului. Aci, bătătura și mai pustie, ograda mai părăginită, restriștea și mai neîmpăcată(…).
Nimeni n u i-a ieșit înainte. El a pășit domol până în prispa scundă, unde descoperi trei copilași culcați pe
un maldăr de buruieni.(…) Nu dormeau, ci zăceau.(…)
- N-ai tu ceva merinde?
- N-am nimic decât humă și puse lângă om un calup de lut vânăt, lucios. (…) Ține de foame.
Ochii streinului iar se înmuiară în lacrimi. Până acum, toți ceilalți la ușa cărora bătuse nici măcar
la pământul ăsta cu înfățișare unsuroasă nu-l poftiseră.
- Stați… Nu mâncați!(…) O să facem alt soi de bucate…(…) Ciorbă de pietroi…
Și streinul merse câțiva pași și ridică de pe bătătură un bolovan cât doi pumni. (…) Aleargă și fă
rost de la vecini! Roagă-te de ei! Spune-le că e vorba de o ciorbă minunată, care o să vă sature pe toți. (…)
Pe urmă, cu multă băgare de seamă și evlavie, ca și când ar fi săvârșit o adevărată taină, lăsă binișor
pietroiul în apa din vas. Și acum rugați-vă împreună cu mine… Omul îngenunche acolo, în bătătura stearpă,
împreună mâinile și spuse deodată Tatăl nostru. Mititeii la fel, după el. (…) Să mulțumim lui Dumnezeu!
[Cu ajutorul unor vecini, au făcut rost de ceapă, slănină, cartofi, pătrunjel, leuștean, morcovi, țelină,
ardei…]
Era într-adevăr un om minunat, aproape măreț, cum sta așa îmbujorat de căldura aburilor, de
plăcerea de a sluji o mâncare bună flămânzilor, înfășurând într-o privire duioasă liota lihnită dimprejurul
său.
- Ei, acum e acum! Făcu el, rădicând ochii întâi la cer și apoi coborându-I roată spre cei de jos.
Apoi a poftit la mâncare lumea toată. Și s-au așezat cu mic cu mare, ca la ei acasă. Stând tot timpul
în picioare și alergător necontenit de colo până colo, unde era nevoie, streinul a slujit pe fiecare cum se
cuvine.(…)
După ce-și ostoiră foamea, unul mai guraliv întrebă despre taina cum se săvârșise minunea. Din apă
goală cu un pietroi în ea cum se poate scoate o ciorbă atât de gustoasă?Numai la nunta din Cana s-a mai
petrecut așa ceva!(…) Dar acolo a fost Hristos care a prefăcut apa în vin.
Și sătui, începeau să micșoreze meritul și cazna streinului, care-I privea trist. Nu se gândeau nici
măcar să-I mulțumească, așa c-o vorbă.
- Bine ar fi să avem în fiecare zi câte un praznic ca ăsta!
- Dacă vreți, prinse cu însuflețire călătorul firul, așa are să fie totdeauna, ba chiar și mai bine, vă dau
eu chezășie. Ceaunul și pietroiul rămân aici, ale tuturor. Mâine se rânduiește altcineva în locul meu. Dar pe
deasupra lor și mai mult decât toate bunătățile aduse de dumneavoastră, are să facă minuni, cum a făcut și
azi, dragostea celor ce se strâng ca să se ajute singuri și unul pe altul, cu puținul pe care-l are fiecare.
Streinul umblase după căpătat, tot ca un milog. Numai că, în loc să mănânce el ceea ce strânsese, li-
l împărțise tot lor. (…) Călătorul începu să le vorbească despre iubire și milă, despre tăriile bunătății,
despre virtutea întrajutorării și jertfirii.”
(Vasile Voiculescu – Ciorbă de bolovan)
A. Scrie răspunsul, în enunțuri, pentru fiecare dintre întrebările de mai jos cu privire la textul dat
20 de puncte
1. Transcrie un toponim (nume de loc) din primul paragraf și explică semnificația acestuia, în corelație cu o
personificare din fragmentul-suport. 4 puncte
2. Menționează două trăsături ale străinului, una fizică și una morală, ilustrându-le cu câte o secvență din text.
4 puncte
3. Prezintă rolul străinului în armonizarea comunității. 4 puncte
4. Identifică în fragmentul propus cine a dat dovadă de mărinimie față de străinul care cerea de mâncare, justificând
cu un citat. 4 puncte
5. Explică, în 30 – 50 de cuvinte, secvența subliniată, pornind de la aforismul: ,,Ochii sunt oglinda sufletului”.
4 puncte
A. Scrie răspunsul, în enunțuri, pentru fiecare dintre întrebările de mai jos cu privire la textul dat.
20 de puncte
1. Rescrie secvența care precizează în ce constă comuniunea dintre oameni. 4 puncte
2. Menționează izvorul iubirii noastre față de aproapele. 4 puncte
3. Identifică în text o secvență elocventă pentru creșterea spirituală a omului. 4 puncte
4. Formulează învăţătura desprinsă din textul dat. 4 puncte
5. Prezintă, în 30–50 de cuvinte, sensul enunțului: a trăi în dragoste înseamnă a trăi în nelimitare
generoasă. 4 puncte
B. Scrie o compunere de minimum 150 de cuvinte, pornind de la enunțul: Creștinismul este marea taină
a comuniunii personale, în care să valorifici textul dat și experiența ta personală și/sau culturală.
20 de puncte
REDACTARE 10 puncte
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
PARTEA I 40 de puncte
Se dă textul:
A. Scrie răspunsul, în enunțuri, pentru fiecare dintre cerințele de mai jos cu privire la textul dat.
20 de puncte
1. Precizează tema textului-suport. 4 puncte
2. Transcrie, din prima strofă a poeziei, două figuri de stil diferite. 4 puncte
3. Indică măsura versului Să-l rumenească pe-ndelete dogoarea jarului, uscată. 4 puncte
4. Prezintă, în 30 - 50 de cuvinte, rolul expresiv al punctelor de suspensie din cel de-al doilea vers. 4 puncte
5. Explică, în 30 - 50 de cuvinte, semnificația titlului poeziei Stă sufletul fără iubire de Vasile Voiculescu. 4 puncte
B. Scrie o compunere de minimum 150 de cuvinte, prezentând modul în care iubirea contribuie la desăvârșirea
ființei umane. Te vei raporta la textul dat și la experiența personală și/sau culturală.
20 de puncte
În redactarea compunerii, vei avea în vedere:
— prezentarea unui punct de vedere asupra iubirii ca virtute ce contribuie la desăvârșirea ființei umane; 2 puncte
— construirea unor idei, valorificând textul dat, care susțin punctul de vedere prezentat; 4 puncte
— ilustrarea punctului de vedere cu două secvențe comentate din text; 6puncte
— corelarea ideilor/a informațiilor din text cu o experiență personală sau culturală; 4puncte
— organizarea și structurarea adecvată a ideilor. 4puncte
Se dă textul:
Iubiţii mei,
[…]
Uitaţi-vă în oglindă şi căutaţi pe chipul vostru acea strălucire divină, care ne aseamănă cu Creatorul nostru.
Sunteţi toţi frumoşi, pentru că Tatăl nostru este frumuseţea absolută. Frumosul se descoperă numai când iubeşti
sincer, din inimă şi cu toată fiinţa. […]
Iubirea este faţă către faţă, persoană către persoană. «În iubire, omul face pentru prima oară cunoştinţă cu
sine însuşi, şi aceasta prin intermediul unui celălalt » – adică nu se poate cunoaşte decât într-o relaţie cu alt om, o
altă persoană.
1. În iubire, omul constată, nu doar cu titlu informativ, ci existenţial, că celălalt există. Adică până acum te interesa
doar persoana ta, eul personal. Tu erai lumea. În iubire descoperi că nu eşti singur, că lumea nu este numai eu, ci
lumea devine Eu şi Tu.
3. În iubire, faptul că celălalt există devine mult mai important, mai semnificativ decât faptul că el însuşi există. Asta
înseamnă că nu mai trăieşti tu, ci celălalt trăieşte în tine, şi tu în el. […]
Vă scriu şi eu vouă, tinerii mei iubiţi: nu vă lăsaţi amăgiţi, ci învăţaţi cu adevărat să iubiţi ca să fiţi fericiţi.
Căci iubirea adevărată, nu vine şi pleacă-ndată. Ea creşte odată cu sufletul şi cu fiinţa voastră, până pe Cruce, adică
până la Jertfă. Pentru că măsura iubirii este măsura jertfirii, şi măsura jertfirii este măsura iubirii. Măsura în care
renunţi la tine pentru celălalt este măsura în care-l iubeşti.
Vă doresc din tot sufletul să învăţaţi să vă jertfiţi, ca să-nvăţaţi să iubiţi. Şi atunci când veţi iubi cu adevărat,
nu mai există nici spaţiu, nici timp sau zile anume, ci doar… Veşnica Iubire – Dumnezeu în toate şi în toţi.
(Părintele Dionisie de la Albac, Scrisoare de Valentine՚s Day,
https://www.familiaortodoxa.ro/2013/02/12/scrisoare-de-valentines-day/)
A. Scrie răspunsul, în enunțuri, pentru fiecare dintre întrebările de mai jos cu privire la textul dat.
20 de puncte
1. Precizează cărei categorii de vârstă se adresează părintele Dionisie în scrisoare. Justifică răspunsul cu o
secvență de text. 4 puncte
2. Indică două aspecte de care omul devine conștient în iubire. 4 puncte
3. Transcrie, din penultimul alineat, structura care arată măsura iubirii pentru celălalt. 4 puncte
4. Formulează o învățătură morală desprinsă din textul dat. 4 puncte
5. Explică, în 30-50 de cuvinte, sensul sintagmei: măsura iubirii este măsura jertfirii, și măsura
jertfirii este măsura iubirii. 4 puncte
B. Scrie un text narativ despre iubire, de minimum 150 de cuvinte, pornind de la secvența următoare. Vei
valorifica experiența ta personală și/sau culturală.
[…] învăţaţi cu adevărat să iubiţi ca să fiţi fericiţi. Căci iubirea adevărată, nu vine şi pleacă-ndată. Ea creşte odată
cu sufletul şi cu fiinţa […]. 20 de puncte
REDACTARE 10 puncte
- 2 puncte pentru respectarea părților componente ale compunerilor (introducere, cuprins, încheiere);
- 6 puncte pentru coerența exprimării (logica formulării enunțurilor, în răspunsurile referitoare la itemii
semiobiectivi; logica înlănțuirii ideilor, în compuneri; ortografie și punctuație);
- 2 puncte pentru utilizarea limbii literare (stil și vocabular potrivite temei, claritatea enunțului, varietatea
lexicului, sintaxă adecvată, respectarea limitelor minime de cuvinte).
INSPECTORATUL ŞCOLAR MINISTERUL
JUDEŢEAN PRAHOVA EDUCAŢIEI
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Se dă textul:
Mai e un timp de libertate
Și pace, încă, pe pământ;
Mai e un timp când se mai poate
Să faci cu cerul legământ.
REDACTARE 10 puncte
- 2 puncte pentru respectarea părților componente ale compunerilor (introducere, cuprins, încheiere);
- 6 puncte pentru coerența exprimării (logica formulării enunțurilor, în răspunsurile referitoare la itemii
semiobiectivi; logica înlănțuirii ideilor, în compuneri; ortografie și punctuație);
- 2 puncte pentru utilizarea limbii literare (stil și vocabular potrivite temei, claritatea enunțului,
varietatea lexicului, sintaxă adecvată, respectarea limitelor minime de cuvinte).
INSPECTORATUL ŞCOLAR MINISTERUL
JUDEŢEAN PRAHOVA EDUCAŢIEI
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
PARTEA I 40 de puncte
Se dă textul:
Tabloul I
,,(...)
BOTEA: Câteodată mă gândesc și cum am să fiu eu. Am să mă schimb oare? Am să-mi aduc aminte de
mine, cel de azi, ca de un străin? Am să spun: eram așa și așa?! Am să mă depărtez vreodată de voi?
SAVU: Eu, niciodată.
ANGELA: Nici eu.
DAMIAN (simplu de tot): Alături sau departe, însemnat e să nu ne schimbăm. Și când ne vom întâlni
vreodată, cine știe când, să nu se pară că vorbim limbi străine. Și să nu ne fie rușine de niciun lucru, de
niciun act trăit când nu eram alături. (Și mai încet) Să ne păstrăm autenticitatea.
BOTEA (cu elan): Nu e greu.
DAMIAN: Nu e ușor.
BOTEA (încăpățânat): Azi, nu e greu. (Pe rând, ferestrele spitalului se luminează.)
DAMIAN: Azi tot ce te înconjoară te îndeamnă la asta, dar firea omului mai scapă pe de lături. Egoismul n-a
murit încă. Tentația singularizării, a gloriei există.
BOTEA: Gloria! Eu aș vrea s-o cunosc.
SAVU: Dar nu s-o caut anume.
ANGELA: N-ar fi adevărat să spui că te lasă indiferent. N-o cred însă singurul scop. Oh, nu!”.
(Lucia Demetrius, Întâlnire peste ani)
A. Scrie răspunsul, în enunțuri, pentru fiecare dintre cerințele următoare cu privire la textul dat.
20 de puncte
1. Precizează tema discuției dintre personaje. 4 puncte
2. Menționează care dintre personaje se arată mai interesat de glorie. 4 puncte
3. Comentează, în patru-șase enunțuri, cum se conturează relația dintre Botea și Damian, având în vedere
notaţiile autorului. 4 puncte
4. Explică, în 80–100 de cuvinte, rolul interogațiilor din prima replică. 4 puncte
5. Prezintă, în 70–90 de cuvinte, semnificația secvenței: ,,Egoismul n-a murit încă. Tentația singularizării, a
gloriei, există”. 4 puncte
A. Scrie răspunsul, în enunțuri, pentru fiecare dintre întrebările următoare cu privire la textul dat:
20 de puncte
1. Identifică în text două posibile forme/stări ale conștiinței morale. 4 puncte
2. Prezintă două acțiuni prin care conștiința poate fi cultivată și sensibilizată. 4 puncte
3. Precizează două moduri în care omul poate acționa în mod negativ asupra propriei conștiințe. 4 puncte
4. Motivează, în funcție de timpul în care se manifestă activitatea conștiinței raportat la fapta săvârșită, de ce
conștiința poate acționa atât ca învățător/sfătuitor cât și ca judecător al omului. 4 puncte
5. Explică, în 50-70 de cuvinte, afirmația: Omul are nemijlocită cunoaștere interioară a lui însuși prin
conștiința sa. 4 puncte
B. Pornind de la afirmația: Sfinții se dovedesc a fi absolut neiertători și față de cele mai mici
nedesăvârșiri ale lor, deși îmbrățișează cu nemărginită dragoste întreaga lume, scrie un eseu de
minimum 200 de cuvinte, în care să evidențiezi legătura dintre starea conștiinței și demnitatea omului,
valorificând experiența ta culturală și/sau religioasă. 20 de puncte
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
PARTEA I 40 de puncte
Se dă textul:
Se află-n primăvară o tainică noblețe
Ce-ndeamnă trup și suflet să-adaste în blândețe
Și-n verdele ei râde o galeșă lumină ̶
Învederând cu slavă, Creația Divină
......................................................................
E atâta frumuseţe în verdele de mai...
Şi atât parfum de floare ̶ mă lasă fără grai!
Cuvintele-mi par goale de sensuri şi fior
S-arate măreţia, vibrând în verb sonor...
A. Scrie răspunsul, în enunțuri, pentru fiecare dintre întrebările următoare cu privire la textul dat:
20 de puncte
1. Transcrie două atribute ale lui Dumnezeu. 4 puncte
2. Precizează ce semnifică lumea în viziunea lui Nichifor Crainic. 4 puncte
3. Menționează două trăsături ale universului, valorificând textul suport. 4 puncte
4. Explică, în 30-50 de cuvinte, sofianismul estetic al naturii, prin raportare la textul dat. 4 puncte
5. Comentează, în 50–70 de cuvinte, afirmaţia: natura nu e frumoasă, fiindcă ne place nouă, ci ne place
fiindcă e frumoasă. 4 puncte
B. Scrie un eseu de minimum 250 de cuvinte, despre frumuseţea lumii ca mijloc de cunoaştere şi
preamărire a Creatorului, pornind de la ideea: fiecare e înzestrat cu facultatea contemplaţiei sensibile
pentru a lămuri din strălucitoarele hieroglife ale lucrurilor numelor Creatorului lor, valorificând
experienţa ta culturală şi/sau religioasă.
20 de puncte
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
PARTEA I 40 de puncte
Se dă textul:
Ruptu-mi-am, Doamne, drum prin nămeți și prin cuțitele vântului,
copilandru, cu crucea de foc a vântului,
trecut-am Carpații printre jandarmi fioroși, pe vămile cucului,
cu pașii fără de popas ai haiducului…
*Isihia- liniște, odihnă, tihnă; stare de concentrare și pace lăuntrică obținută prin repetarea continuă a
rugăciunii lui Iisus
A. Scrie răspunsul, în enunțuri, pentru fiecare dintre întrebările următoare cu privire la
textul dat: 20 de puncte
1. Transcrie două mijloace prin care analfabeții geniali lecturează cartea lumii. 4 puncte
2. Notează o „lipsă” a copiilor de astăzi. 4 puncte
3. Identifică o verigă lipsă a relației părinți-copii în societatea contemporană. 4 puncte
4. Explică, în 50-70 de cuvinte, afirmația lui Constantin Necula: „actul cititului are ceva din isihia
rugăciunii”. 4 puncte
5. Formulează un îndemn pe care l-ai adresa părinților de azi. 4 puncte
B. Imaginează-ți în minimum 250 de cuvinte, o parabolă al cărei mesaj să fie: Pentru mine,
împlinirea este a trăi în Hristos, valorificând experiența ta culturală și/sau religioasă.
20 de puncte