TIPARE TEXTUALE

tiparul textual: modalitatea prin care un autor al unui text ( literar sau nonliterar) redă idei , gânduri,
sentimente, informații etc.
Tipare textuale:
1. tiparul textual desctriptiv
2. tiparul textual narativ
3. tiparul textual dialogat
4. triparul textual explicativ
5. tiparul textual argumentativ.
Obs!
Există texte în care sunt îmbinate mai multe tipare textuale : ex. într-un text literar se îmbină tiparele
textuale : narativ, dialogat, descriptiv (ex. ,,În munții noștri” de Alexandru Vlahuță), dar există și
texte în care apare un singur tipar textual ( ex. ,,Balul pomilor” de Dimitrie Anghel- tiparul textual
descriptiv)
TIPARUL TEXTUAL DESCRIPTIV
- se poate regăsi în : texte literare narative sau lirice/ ÎN VERSURI, dar și în texte nonliterare.
Elemente caracteristice:
- frecvența substantivelor și a adjectivelor, ca părți de vorbire;
- frecvența timpurilor verbale: prezent și imperfect;
- frecvența figurilor de stil și a imaginilor artistice ( texte literare);
- apar indici care surprind momentul sau spațiul descris.
OBS!
* în textele în proză: descrierea unui personaj, a unui peisaj, a spațiului acțiunii, a unui obiect etc
* în textele în versuri : descrierea unui peisaj ( pastel), a unui obiect, a unei ființe.
*în textele nonliterare:
-descrierea științifică, care conține date precise, exacte ( manuale, ghiduri, enciclopedii)
-descrierea publicitară ( reclame, anunțuri, afișe etc)
TIPARUL TEXTUAL NARATIV
-apare atât în textele literare, cât și în cele nonliterare
Acest tipar textual reprezintă povestirea unor întâmplări, evenimente, călătorii ( Jurnalul de călătorie)
etc.
Elemente caracteristice:
-predomină , ca părți de vorbire, verbele.
-se pune accentul pe fapte/evenimente.
-apar indici de timp și de spațiu;
-apare un narator care povesteste la pers. I sau la persoana a III-a, apar personaje ( textele literare).
Obs!
În textele literare, tiparul textual narativ surprinde etapele unei acțiuni:
1. Începutul: situația inițială ( expozițiune+ intrigă: expozițiune-precizarea locului, timpului acțiunii și
a personajelor; intriga- cauza care declanșează acțiunea)
2. Cuprinsul: Desfășurarea acțiunii ( faptele și întâmplările sunt povestite într-o anumită ordine logică
și cronologică)
3. Încheierea: Situația finală ( punctul culminant- momentul de maximă tensiune+ deznodământul-
finalul textului)
Obs! Într-un text literar în proză , narațiunea se poate îmbina cu descrierea și dialogul.
TIPARUL TEXTUAL DIALOGAT
-apare de regulă în textele literare sau în texte nonliterare, cum ar fi interviul.
Elemente caracteristice:
- apare linia de dialog / ghilimelele/ precizarea personajului înaintea replicii ( textele dramatice);
-se folosesc pers. I și a II-a;
-apar propoziții interogative și exclamative, substantive sau construcții în vocativ, verbe la modul
imperativ.
TIPARUL TEXTUAL EXPLICATIV
-se întâlnește atât în textele literare, cât și în cele nonliterare, îmbinându-se cu alte tipare textuale.
Elemente caracteristice:
-oferă explicații, redate uneori sub forma unor notițe sau definiții ( Ex. def. Substantivul este partea de
vorbire flexibilă, care denumește obiecte în sens larg: lucruri, stări, ființe, fenomene ale naturii.)
-explicatia presupune posibilitatea formulării unei concluzii de către cititor( ,,Sunt, ce e drept, și
pământurile bune pe aici...dar s-ai noștri s-au ales tot oameni harnici și de ispravă... Noi pe la târg mai
mult vindem decât cumpărăm”)
-se folosește , în general, timpul prezent;
-uneori apar ca semne de punctuație care introduc explicația: parantezele, două puncte.
ex. ,, Avionul a zburat fără modificări ( lucru unic pentru începuturile aviației mondiale) în 1910.”

TIPARUL TEXTUAL ARGUMENTATIV

-poate fi întâlnit în texte literare sau nonliterare
Elemente caracteristice:
- presupune formularea unor argumente care să sustină o afirmație
-se formulează ca justificare a unei afirmații
-se folosesc conectori ( cuvinte /structuri sprecifice argumentării): pentru că, consider, deci, așadar,
prin urmare, de aceea, pentru asta , deoarece etc.
ex. ,, Noi avem în satul nostru ...patru biserici și numai două cârciume. De aceea nu se aud pe-aici
gălceve, ori bătăi, ori furtișaguri.”
- presupune formularea unei concluzii de către cititor.