TEXTUL NARATIV

NARAŢIUNEA (lat. narratio – povestire) naraţiunea este modul de expunere/tiparul textual specific
textului epic/textului narativ/genului epic, definit prin relaţia autor-narator-personaj-acţiune. Naraţiunea este
relatarea unor întâmplări reale sau imaginare într-o succesiune ce poate respecta cronologia faptelor sau nu.

Naraţiunea poate fi: Factuală (prezintă întâmplări reale)

Ficţională (prezintă fapte, întâmplări imaginare)
Autorul îşi exprimă concepţia despre lume şi viaţă (gândurile, ideile şi sentimentele) prin intermediul
personajelor, utilizând ca modalităţi de expunere naraţiunea, dialogul, descrierea şi dialogul.

INSTANŢELE COMUNICĂRII NARATIVE:

 Autorul – persoana reală care creează o operă, scriitorul.

 Naratorul – este instanţa intermediară între autor şi cititor, vocea care relatează evenimentele,
întâmplările din operă remarcându-se prin verbele „dicendi” – a zice şi „sentiendi” – a simţi. Naratorul
(entitatea fictivă) nu trebuie confundat cu autorul ce corespunde unei entităţi reale.
 PERSONAJELE

TEXT NARATIV. LITERAR. FICȚIONAL

1. DEFINIRE – ETIMOLOGIE. (cuvânt de bază/de proveniență)
TEXTUL EPIC/NARATIV/GENUL EPIC – are ca etimologie termenul epos, epikos (gr.) – care s-ar
traduce prin zicere, spunere, fiind un concept fundamental al teoriei literaturii ce se sprijină pe actul
diegetic (fr. diegèse) sau al povestirii
- Genul epic cuprinde totalitatea operelor narative în care se relatează întâmplări reale sau
imaginare puse pe seama unor personaje și povestite de către un narator, remarcându-se
existența conflictului, evoluția progresivă a acțiunii, precum și plasarea acestora în timp și
spațiu *acest lucru diferențiază opera narativă de alte tipuri de texte literare.
- cuprinde, așadar, operele literare care se bazează pe actul povestirii – romane, nuvele,
basme, povestiri, schițe etc.
- conține totalitatea operelor scrise în proză (romane, nuvele, schițe etc) sau în versuri
(fabula, balada) în care se prezintă întâmplări povestite de către un narator; întâmplările se
petrec în timp și spațiu/sunt proiectate în timp și spațiu, există personaje, momentele
subiectului, precum și un conflict de natură interioară, exterioară etc
NOTĂ
Studiile critice și teoretice au definit genul epic drept un „spațiu privilegiat” al „actului diegetic”, respectiv
„al povestirii”. Altfel spus, trăsăturile sale particulare care pot fi degajate și la nivelul acestui fragment derivă
din schema specifică actului „povestirii”.
 2. TRĂSĂTURI
2.1. autorul îşi exprimă în mod indirect gândurile, ideile şi sentimentele prin intermediul
personajelor și al acțiunii
2.2. în textul narativ acțiunea se prezintă într-o succesiune de momente (momentele subiectului)
expozițiunea – situația inițială
intriga – cauza care va declanșa acțiunea
desfășurarea acțiunii – acțiunea propriu-zisă
punctul culminant - momentul tensionat, de vârf
deznodământul – situația finală, rezoluția
2.3. se observă prezența unui narator * vocea care povestește.
Atenție ! a nu se confunda autorul cu naratorul
- narațiunea se poate realiza la persoana a III-a, din perspectiva OBIECTIVĂ a naratorului
omniscient, HETERO DIEGETIC
- sau la persoana I din perspectiva SUBIECTIVĂ, a naratorului-personaj, HOMODIEGETIC
(AUTODIEGETIC)
2.4 - narațiunea este modul principal de expunere/tiparul textual

🌹EXEMPLU DE TIPAR TEXTUAL NARATIV – trasăturile tiparului textual narativ sunt: prezența
personajelor, indicii de timp și de spațiu, prezența acțiunii, a unui narator. NU UITA SĂ DAI
EXEMPLE! Valorifică textul

- narațiunea se poate îmbina cu descrierea

💕EXEMPLU DE TIPAR TEXTUAL DESCRIPTIV – trăsăturile tiparului textual descriptiv sunt:

prezența grupului nominal substantiv+adjectiv, frecvența epitetelor, tehnica detaliului, acestea având rol
în portretizare sau în a configura atmosfera, în a trasa detalii ale tabloului din natură descris.

DESCRIEREA POATE FI: (de tip portret sau tablou prin care se conturează detaliile vestimentare, fizice
ale personajelor sau atmosfera, ancorează spațio-temporal acțiunea, având un rol portretistic sau de conturare a
atmosferei) și cu dialogul (acesta conferă textului dinamism și impresia oralității, creează impresia veridicității)
2.5. prezența indicilor de timp şi de spaţiu – coordonate spațio-temporale/deictici – acțiunea este plasată
într-un context spațio-temporal *(aici, acolo, cândva, într-o zi, la mare, acasă etc) – cronotopi
2.6. prezența personajelor – acestea participă la acțiune; se pot distinge personaje – secundare,
principale, episodice, negative, pozitive, colective, eponime – dau numele operei etc. Termenul personaj
provine din latină – persona = mască
2.7. prezența conflictului – tensiune, ciocnire de natură interioară, exterioară, morală, politică etc.
Specii ale genului epic:
a) orale (populare):
în versuri: balada, legenda
în proză: legenda, basmul, snoava
b) scrise (culte):
în versuri: balada, poemul, epopeea, legenda, fabula
 în proză: anecdota, schiţa, nuvela, basmul, povestirea, romanul, reportajul, eseul
memoriile, amintirile jurnalul (ultimele 3 se încadrează în „literatura de frontieră”)

ALTE PRECIZĂRI :

CERINȚE P. 8 PRECIZEAZĂ O ASEMĂNARE ȘI O DEOSEBIRE DE CONȚINUT DINTRE CELE

DOUĂ TEXTE
 8. Precizează o deosebire la nivelul conținutului și o deosebire la nivelul formei între cele două texte.
NOTĂ!!!
Deosebire la nivelul conținutului – precizați despre ce este vorba în text, ce ați înțeles din text, tema
principală, ce deosebiri sunt la nivelul ideilor principale/secundare din text.

Deosebirile la nivelul formei - text literar, ficțional, face parte dintr-o operă literară, scop estetic, emotiv, tipare
textuale (apar narațiunea, descrierea, dialogul/textul este organizat în versuri, se remarcă prezența monologului
liric, descrierea artistică) /////text nonliterar, nonficțional, scop informativ (face parte dintr-un interviu, articol,
descriere științifică, apare într-o revistă, pe un site etc)
- FABULA, BALADA – aveți grijă!!! Sunt scrise în versuri, dar aparțin genului epic.

MODEL DE RĂSPUNS P. 8 DEOSEBIRI DE CONȚINUT/DEOSEBIRI DE FORMĂ.

Deosebirile identificate sunt: la nivelul conținutului, în primul text sunt prezentate aspecte legate de o
grădină botanică, specii de plante, stilul de aranjare al grădinii, iar în al doilea text se descrie o grădină privată,
un pasaj care duce spre o peșteră. Deosebirile la nivelul formei sunt: primul este text nonliterar, cu un scop
informativ, iar în al doilea text este literar, cu un scop estetic.

MODEL DE RĂSPUNS P. 8 ASEMĂNARE ȘI DEOSEBIRE DE CONȚINUT

Textul 1 și textul 2 au ca asemănare/se aseamănă prin faptul că ambele au o temă comună/un referent comun (la
ce face referire), respectiv prezentarea în detaliu a unei grădini.(EXEMPLU)
Deosebirile identificate sunt: în primul text sunt prezentate aspecte legate de o grădină botanică, specii de
plante, stilul de aranjare al grădinii (ex), este un text nonliterar, cu un scop informativ, iar în al doilea text se
descrie o grădină privată, un pasaj care duce spre o peșteră (ex), fiind un text literar, cu un scop estetic.

DEOSEBIRI ȘI ASEMĂNĂRI P.9

-
PUTEȚI FACE REFERIRE LA TEMĂ, LA MOTIVE, LA PERSPECTIVA DIN CARE
SUNT PREZENTATE ETC
CERINȚE P. 8 PRECIZEAZĂ O ASEMĂNARE ȘI O DEOSEBIRE DE CONȚINUT DINTRE CELE
DOUĂ TEXTE
 8. Precizează o deosebire la nivelul conținutului și o deosebire la nivelul formei între cele două
texte.
NOTĂ!!!
Deosebire la nivelul conținutului – precizați despre ce este vorba în text, ce ați înțeles din text, tema
principală, ce deosebiri sunt la nivelul ideilor principale/secundare din text.
Deosebirile la nivelul formei - text literar, ficțional, face parte dintr-o operă literară, scop estetic, emotiv,
tipare textuale (apar narațiunea, descrierea, dialogul/textul este organizat în versuri, se remarcă prezența
monologului liric, descrierea artistică) /////text nonliterar, nonficțional, scop informativ (face parte dintr-un
interviu, articol, descriere științifică, apare într-o revistă, pe un site etc)
FABULA, BALADA – aveți grijă!!! Sunt scrise în versuri, dar aparțin genului epic.
MODEL DE RĂSPUNS P. 8 DEOSEBIRI DE CONȚINUT/DEOSEBIRI DE FORMĂ.
Deosebirile identificate sunt: la nivelul conținutului, în primul text sunt prezentate aspecte legate de o grădină
botanică, specii de plante, stilul de aranjare al grădinii, iar în al doilea text se descrie o grădină privată, un pasaj
care duce spre o peșteră. Deosebirile la nivelul formei sunt: primul este text nonliterar, cu un scop informativ,
iar în al doilea text este literar, cu un scop estetic.
 !!!!!!!!CERINȚA DE PÂNĂ ACUM!!!!!! (noi scriam și diferențele la nivelul formei drept
„bonus”) - 6. Precizează o asemănare și o deosebire de conținut dintre textul 1 și textul 2.
MODEL DE RĂSPUNS P. 8 ASEMĂNARE ȘI DEOSEBIRE DE CONȚINUT
Textul 1 și textul 2 au ca asemănare/se aseamănă prin faptul că ambele au o temă comună/un referent comun (la
ce face referire), respectiv prezentarea în detaliu a unei grădini.(EXEMPLU)
Deosebirile identificate sunt: în primul text sunt prezentate aspecte legate de o grădină botanică, specii de
plante, stilul de aranjare al grădinii (ex), este un text nonliterar, cu un scop informativ, iar în al doilea text se
descrie o grădină privată, un pasaj care duce spre o peșteră (ex), fiind un text literar, cu un scop estetic.
...............................................................................................................................................................
SUBIECTUL I – 7 TIPURI DE TEXTE
TEXT NARATIV (literar, ficțional)

PRECIZAȚI DOUĂ TRĂSĂTURI ALE TEXTULUI LITERAR NARATIV/TIPARULUI NARATIV

În acest fragment trăsăturile textului narativ identificate sunt: prezența narațiunii, a personajelor (...), a indicilor
de timp și de spațiu, în acest text fiind prezentate niște întâmplări .......

TEXT FICȚIONAL/- narativul literar

În acest fragment se remarcă prezența narațiunii, a personajelor, a indicilor de timp și de spațiu. În acest sens, se
observă raportul dintre realitate și ficțiune.Întâmplările și personajele sunt rodul imaginației autorului, în acest
text fiind vorba despre două zeițe care se ceartă.

NONLITERAR –NONFICȚIONAL
Trăsăturile textului nonficțional, nonliterar, prezente în acest fragment sunt: se inspiră din realitate, dar nu
intervine ficțiunea/este rezultatul observării realității, are un scop informativ, limbajul este accesibil, având ca
temă/referent prezentarea grădinilor botanice din Iași, București și Cluj-Napoca, după cum se observă în citatul:
„Grădina Botanică din București este unică (...)Are o colecție de peste 5 000 de specii de plante”.
În acest fragment se observă faptul că are un caracter nonficțional, deoarece reflectă realitatea, fiind rezultatul
observării atente a acesteia, are un scop informativ, limbajul este accesibil, acest text având ca referent (temă)
utilizarea internetului.
TEXT MULTIMODAL - Trăsăturile textului multimodal identificate sunt: îmbinarea textului cu imaginea,
respectiv a codului grafic cu cel verbal, având o mare capacitate de sinteză a informației. Spre exemplu, în
textul dat este prezentat un afiș în care este prezentat un film, culorile, grafica, facilitând (ajută la) înțelegerea
evenimentului care va avea loc.

TEXTUL DESCRIPTIV -În acest fragment pot fi identificate următoarele trăsături ale textului descriptiv:
prezența grupului nominal substantiv-determinant, a detaliilor care compun o imagine complexă a referentului
(temei/personajului/peisajului). Spre exemplu, în acest text este descris un personaj Maria fiind o fată înaltă,
veselă și harnică/un peisaj de toamnă, fiind impresionante culorile frunzelor.

TEXT DISCONTINUU - Trăsăturile textului discontinuu identificate în acest text sunt: scrierea informațiilor
în enunțuri fără predicat; prezentarea informațiilor în mod independent, având o mare capacitate de sinteză a
informației. Spre exemplu, în textul dat sunt patru casete în care se prezintă istoricul grădinii/ informațiile sunt
plasate într-un tabel în care se face referire la fotbal.////se prezintă date despre bibligrafie în casete.
TEXTUL CONTINUU - Trăsăturile textului continuu identificate în acest text sunt: există propoziții
organizate în paragrafe;

TEXTUL DIALOGAT/DIALOGAL
Textul dat prezintă dialogul dintre Șef și Profesor, având ca temă principală lipsa timpului liber a personajelor.

TEXT DIALOGAT – GENUL DRAMATIC

Dialogul este modul principal de expunere (tipar textual) din acest text, el având rolul de a conferi/a da
impresia veridicității/autenticității, dinamism, susține planul caracterizării personajelor, surprinde reacțiile
acestora. Fiind un text dramatic, are un rol extrem de important, dialogul dintre Mugur, Rândunică și Omul de
Zăpadă, respectiv adresarea directă, ilustrând dorința acestuia din urmă de a întâlni soarele, după cum se
observă în citatul:„domnul Soare, nici pe el nu-l cunosc”.
Notă: genul dramatic – schimb de replici

TIPAR TEXTUAL EXPLICATIV – DATE, INFORMAȚII

TIPAR TEXTUAL – MONOLOG (LIRIC) – MONOLOG LIRIC. TIPARELE TEXTUALE ÎNTÂLNITE

ÎNTR-O POEZIE SUNT: MONOLOGUL LIRIC ȘI DESCRIEREA ARTISTICĂ
GENUL EPIC – TEXTUL DIALOGAT
Dialogul este un mod de expunere (tipar textual) ce are rolul de a conferi/da impresia oralității *(capacitatea
textul scris de a reda impresia limbajului vorbit), a veridicității/autenticității, dinamism, susține planul
caracterizării personajelor, surprinde reacțiile acestora. Fiind un text epic, are un rol extrem de important,
dialogul dintre Nils și Martin, respectiv adresarea directă, ilustrând relația de prietenie dintre aceștia, după
cum se observă în citatul:„Ăsta e pentru tine”.