Definitia textului literar: Din categoria textelor literare fac parte opere literare apartinand

genului liric, epic sau dramatic.

Trasaturile textului literar:

– textul literar are caracter fictional, fiind rezultatul imaginatiei unui autor
– are scop estetic, caci trezeste in sufletul cititorului sentimente si emotii
– se caracterizeaza prin expresivitate, obtinuta prin utilizarea imaginilor artistice si a figurilor
de stil, explorandu-se indeosebi sensurile figurate ale cuvintelor
– se pot utiliza arhaisme, regionalisme, termeni populari si cuvinte a caror forma se abate de
la normele limbii literare
– are caracter subiectiv

Definitia textului nonliterar: Se incadreaza in categoria textelor neliterare textele stiintifice,

stirile, articolele de ziar sau revista, reclamele, anunturile, buletinele meteo, retetele,
prospectele de medicamente, textele de lege, instructiunile de utilizare a aparatelor.

Trasaturile textului nonliterar:

– textul nonliterar are caracter nonfictional, caci reflecta realitatea, fiind rezultatul observarii
atente a acesteia
– are scop informarea sau convingerea cititorului (informativ/persuasiv)
– pentru a se evita ambiguitatile si pentru a se asigura accesibilitatea, cuvintele sunt folosite
cu sensul lor propriu
– limbajul este corect, precis si accesibil, in functie de tipul de text nonliterar, utilizandu-se
termeni de specialitate
– are caracter obiectiv

Plan de argumentare:

I. Numirea tuturor tipurilor de texte nonliterare

II. 1. Formularea opiniei, punctandu-se caracterul obiectiv, nonfunctional si scopul

informativ/persuasiv

2. Prezentarea aspectelor realitatii observate de autor si transformate in informatie

3. Evidentierea lipsei de expresivitate a textului si reliefarea corectitudinii limbajului (cu

exemple relevante din text)

4. Extragerea unor neologisme care sa evidentieze domeniul de activitate la care se refera

textul nonliterar dat.

III. Concluzie

1
Textul narativ - Text care infatiseaza actiuni, intamplari, evenimente. Dupa unii cercetatori, un
text narativ propriu-zis (o naratiune) trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

ü sa infatiseze cel putin doua evenimente („Un avion s-a prabusit ieri in Oceanul Pacific'
nu este o naratiune);

ü evenimentele prezentate sa fie in succesiune cronologica („Astazi a avut loc

decernarea premiilor UNITER la Bucuresti si s-a deschis o expozitie de pictura la lasi' nu este
o naratiune)

ü evenimentele sa fie in legatura cauzala („La ora 7.30 am plecat la scoala si la 14.00
am revenit acasa' nu este o naratiune);

ü evenimentele sa implice persoane sau personaje care actioneaza („Din cauza unei
scaderi bruste de temperatura s-a format un strat dens de nori si s-a declansat o ploaie cu
grindina care a produs mari pagube materiale' nu este propriu-zis o naratiune).

Elementele de baza ale unui text narativ sunt:

· naratorul (cel care nareaza sau povesteste; intr-un text pot aparea unul sau mai
multi naratori),

· subiectul (inlantuirea cronologica si logica, cauzala, a intamplarilor narate)

· personajele (cei care actioneaza)

· timpul si spatiul evenimentelor.

ü In lectura unui text narativ, atentia cititorului se orienteaza in principal catre

urmatoarele aspecte: Cine? Cand se petrec intamplarile narate? Unde? Ce se
intampla? Cine actioneaza? De ce?

ü In naratiuni, rolul principal revine verbelor; modurile si timpurile la care sunt folosite
acestea constituind repere esentiale pentru intelegerea textului.

ü In naratiuni, ordinea povestirii evenimentelor poate diferi de ordinea in care acestea

se desfasoara.

ü In lectura textelor narative trebuie avuta in vedere relatia dintre actiune si persona-
je, in unele naratiuni fictionale (de exemplu, literatura de aventuri) actiunea este mai
importanta. in altele (de exemplu, nuvela psihologica sau romanul psihologic) atentia
cititorului se orienteaza in principal catre personaje.

ü Perspectiva narativa poate influenta in grade diferite intelegerea de catre cititor a

evenimentelor narate.

ü Textele narative pot cuprinde pasaje apartinand altor tipuri de text (descriptiv,
argumentativ, informativ etc).

2
 ü Naratiunile fictionale pot plasa actiunea intr-un timp incert, nedeterminat, sau intr-
un timp imaginar – de exemplu, in viitor.

ü In naratiunile fictionale, locul actiunii poate corespunde unor spatii din realitate (de
exemplu: Bucuresti, Paris, Delta Dunarii, Romania etc), poate fi inventat sau poate fi
nedeterminat (actiunea se poate petrece oriunde). De asemenea, locul desfasurarii
actiunii poate avea o semnificatie simbolica.

ü Naratorul dintr-un text narativ poate avea o identitate (nume, sex, varsta,
apartenenta etnica, sociala, educatie, credinte, atitudini etc.)mai mult sau mai putin
sau chiar deloc precizata.

Tipuri:

A.

1. naratiuni fictionale, care povestesc intamplari inventate, inchipuite

2. naratiuni nonfictionale, care povestesc intamplari petrecute in realitate.

B.

1. naratiuni literare (in marea lor majoritate fictionale), care se citesc sau se
asculta de placere

Genul liric:

-cuprinde totalitatea operelor in care predomina subiectivitatea , exprimarea directa a sinelui.-autorul

prezinta in mod direct propriile ganduri, idei si sentimente cu ajutorul eului liric, carepoate aparea in
diferite ipostaze:-indragostitul-revoltatul-ganditorul-contemplatorul-cautatorul unui ideal-eul
liric isi face simtita prezenta in text prin marci lexico-gramaticale ca:-pronumele si adjectivele pronominale
la persoana 1-sau verbe la pers 1-modul principal de expunere intr-un text liric, este monologul liric
(adresat sau nu), dar poateaparea si descrierea.-limbajul este sugestiv si expresiv, folosindu-se imaginile
artistice si figurile de stil precum sicuvintele cu sens figurat.-textul poeziei este structurat in strofe si versuri,
valorificandu-se astfel muzicalitatea limbajuluirealizata prin elemente de prozodie (rima, ritma, masura de
vers), dar si prin figuri sintactice(repetitii, refrene), sau de sunet(aliteratii, asonante).-daca verbele si
pronumele sunt la pers 1, avem parte de un lirism confesiv (confesiune lirica),daca verbele,
pronumele,sunt la pers a 11-a, avem parte de un lirism adresativ.DEF: opera in care autorul isi exprima in
mod direct gandurile, ideile si sentimentele cu ajutoruleului liric (vocea autorului in text) se numeste opera
lirica.

3
Trasaturile genului dramatic

- ca denumire termenul provine de la cuvântul "drama" care înseamnă acţiune;

- prin definiţie opera dramatică este scrisă cu un scop precis şi anume de a fi pus în scenă;
- întâmplarile nu sunt relatate ci ele se desfăşoară în faţa cititorului;
- modul de expunere specific este dialogul, prin care personajele comunica idei,
sentimenete, concepţii
- naraţiunea şi descrierea au un rol secundar, ele apărînd în indicaţiile scenice sau fiind
legate de vorbirea directă a personajelor
- apar indicaţiile scenice care aduc precizări legate de loc, timp, atmosferă sau stări sufleteşti
- structural operele dramatice sunt împartite în acte şi scene: actele reprezintă diviziuni care
structurează subiectul, reprezentând o etapă a desfăşurării acţiunii, iar scenele sunt
subdiviziuni ce marchează intrările şi ieşirile personajelor din scenă
- identificăm în opera dramatică un conflict deosebit de puternic şi dinamic.
- adesea conflictului principal i se subordonează o serie de conflicte secundare. De
asemenea, putem vorbi despre un conflict exterior dar şi de unul interior.
- specii literare ale genului dramatic sunt : comedia, drama, tragic-comedia, vodevilul,
melodrama, tragedia.