Model de caracterizare pentru textul epic

Două modalități de caracterizare

Introducere:

Personajul literar este instanţa narativă prin intermediul căreia autorul îşi exprimă indirect
gândurile, ideile şi sentimentele. Opțional!!

Cuprins:

Fragmentul din textul x de y îl are în centru pe ..../îi surprinde pe.......discutând

despre.............
Protagonistul fragmentului este şi personaj eponim( dacă se regăseşte în titlul textului),
îndeplinind totodată şi rolul de narator subiectiv, homodiegetic( dacă observăm că naraţiunea
este la pers I).
În portretizarea acestuia, autorul apelează la cele două modalităţi de caracterizare
clasice: directă şi indirectă. Astfel, încă de la începutul fragmentului, i se conturează, în mod
direct personajului statutul social de ........... sau portertul fizic, naratorul insistând pe detaliile
privind statura sau portretul moral (citatele semnficative), ce pun în lumină mai ales ......
(trăsăturile).Toate aceste particularităţi sunt relevante pentru încadrarea personajului X în tipul
adolecentului visător/ al îndrăgostitului/ al ţăranului muncitor, al curajosului, al parvenitului etc.
De asemenea, X (numele personajului) este caracterizat direct şi de alte personaje,
trăsătura (o numim: hărnicia, curajul, ambiţia, delăsarea, lenea etc.) fiind apreciată de ........în
momentul....(povestim contextul şi transcriem citatul).
Nu lipsesc nici mijloacele de caracterizare indirectă, gesturile lui..../ atitudinea faţă
de.../, dar şi faptele sale de a........accentuează ( trăsătura sau trăsăturile: demnitatea, respectul,
modestia , orgoliul, inadaptarea socială etc.), aşa cum reies din dialogul cu ….... despre.......
(citatul)
Pe de altă parte, caracterizarea indirectă, prin descrierea vestimentaţiei( citatul)
denotă starea materială sau condiţia lui precară/ bună sau de rang înalt sau accentueaza
rafinamentul, delicateţea tipic feminină.(!!!!!Sunt exemple posibile, nu trebuie să le scriem
dacă nu le găsim, nu se potrivesc pentru personajul nostru)
 Un alt mijloc de caracterizare directă este şi autocaracterizarea, personajul
recunoscându-şi slăbiciunea sau slăbiciunile/având o imagine de sine ridicată, crezând în puterile
sale sau, putem zice, fiind conştient de calităţile sale, aşa cum reiese din replica adresată lui....sau
din monologul său interior.(citatul)
Încheiere:
Astfel, personajul X din fragmentul dat atrage atenţia prin/impresionează prin .........
(numim trăsăturile pozitive, calităţile) faţă de care autorul îşi exprimă, indirect,
admiraţia/compasiunea/ dezacordul (dacă sunt defecte).