81. Iuliu C.

Svescu, La Polul Nord

1. Sinonimele contextuale ale cuvintelor: nemrginite -nesfrite, interminabile; solitari - singuratici, izolai.
2. Scrierea cuvntului paii cu doi i se justific astfel: primul i constituie desine1. de plural, iar ultimul reprezint articolul
hotrt enclitic.
3. Expresii i locuiuni cu substantivul ochi; a scoate ochii cuiva, a-i da ochii din cap, a nu avea ochi dect pentru..., a
face cu ochiul, apune ochii pe cineva
4. n strofa a doua, epitetul munii solitari sugereaz izolarea maiestuoas a elementelor naturii. Metafora nglbenete
luna plin, cu efecte cromatice, sugereaz apariia astrului nocturn.
5. Descrierea din textul dat contribuie la crearea imaginii ample a unui tablou feeric i dezolant, n acelai timp, al spaiului
polar, dominat de alb. Se realizeaz prin imagini vizuale i motorii, care au ca finalitate conturarea corespondenelor ntre
natur i sentiment, specifice lirismului simbolist.
6. Imagini auditive se ntlnesc n versurile: Iar din prpstiile-adnci se-aude-o stranie vibrare; i urii albi, nduioai,
ntr-un oftat adnc i greu.
7. Apartenena poeziei la estetica simbolist poate fi susinut prin crearea unor corespondene ntre natur i sentiment,
cultivarea sugestiei, ntrebuinarea simbolurilor (Polul Nord, Polul Sud) i a refrenului, care accentueaz semnificaiile
poetice i muzicalitatea (La Polul Nord, la Polul Sud; dintre munii solitari; i dorm adnc i dorm mereu).
8. n crearea tabloului de natur, prezentul verbelor indic aspectul etern, durativ al detaliilor care alctuiesc descrierea.
Poetul contureaz o lume capabil s i pstreze atributele, dominat venic de nghe i moarte.
9. n poezia lui Iuliu C. Svescu, laitmotivul ndeplinete o funcie muzical, accentund simetria detaliilor i potennd
starea de spirit obinut pe baza principiului corespondenelor. n fiecare strof, laitmotivul se schimb, introducnd cte un
nou atribut al acestei lumi ngheate. Prima strof noteaz coordonata spaial, a doua detaliaz imaginea singurtii
formelor de relief, iar a treia realizeaz suprapunerea simbolic somn-moarte.