35.

Vasile Crlova, nserare

1. Locuiuni i expresii cu substantivul soare: soare cu dini; a fi rupt din soare; a se uita la cineva ca la soare; la soare
te puteai uita, dar la dnsa ba.
2. n structura P' acea apostroful marcheaz dispariia vocalei e (prepoziia pe are, n context, forma regional p) din
necesiti prozodice (pstrarea ritmului i a msurii versurilor).
3. Cuvinte a cror form nu mai corespunde normelor limbii literare actuale: cevai, sgomot, razile, viu, iu
4. Tema poeziei este singurtatea, iar motivele care o susin sunt, n poezie, soarele, norul, noaptea, umbra etc.
5. Prezena eului liric n textul dat este susinut prin forme verbale i pronominale de persoana I: eu, m, viu, iu.
6. Imagini artistice: vizual Pe cnd abia se vede a soarelui lumin; auditiv i zefirul mai rece ncepe de
suspin
7. Poezia aparine romantismului prin creare unei legturi ntre tririle, sentimentele eului liric i elemente ale cadrului
exterior, prin valorificarea unor teme i motive specifice: luna, noaptea, nserarea, meditaia solitar: ncet, ncet i luna,
vremelnic stpn
8. Ultima strof a poeziei apare ca o concluzie a ntregului discurs liric, nfind nlarea lunii pe cer ca expresie a
linitii pe care o aduce noaptea asupra naturii i asupra gndurilor i tririlor celui care contempl peisajul. Repetiia ncet,
ncet subliniaz micarea lent, calm, anticipnd linitea profund a nopii. Sub lumina lunii, ntregul univers se
metamorfozeaz, metafora fruntea sa blajin evideniind mpcarea i calmul pe care le aduce asupra ntregului univers
imaginea maiestuoas a lunii, care acioneaz ca un factor purificator, care estompeaz suferinele umane. Personificarea
lunii i asociaz, prin epitetul plin de plcere, un superlativ al tririlor afective. Verbul la gerunziu din final mulumind
creeaz imaginea ampl a unui peisaj tipic romantic, dominat de lumina difuz a lunii, care apare n ipostaza de stpn a
ntregului univers. Amplitudinea peisajului este subliniat prin imaginea cromatic se urc pe-Orizon cmpiile albind.
ntreaga natur este cuprins de calm i de mpcare, crend un cadru propice meditaiei eului liric.
9. Titlul, nserare, desemneaz momentul trecerii de la zi la noapte, fenomen natural cu rezonane metaforice legate de
trecerea timpului, tem romantic prin excelen. De asemenea, titlul creeaz deschiderea temporal propice meditaiei, n
lirica romantic.