Costache sau Constantin Negruzzi s-a născut în anul 1808,
în județul Iași, și a murit în anul 1868. A fost un om politic și un scriitor din perioada pașoptistă. Acesta a început să învețe în limba greacă cu ajutorul unui renumit dascăl de pe atunci. Să citească în română a învățat singur cu ajutorul unei cărți, așa cum ne dezvăluie și în articolul ,,Cum am învățat românește”. Din cauza revoluției, Negruzzi pleacă împreună cu tatăl său în Basarabia. În Chișinău îl întâlnește pe poetul rus Pușkin, care îi trezește pasiunea pentru literatură. Încă din acea perioadă datează primele încercări literare: ,,Zăbavele mele din Basarabia în anii 1821, 1822”. Fiind fiu de boier, după moartea tatălui său intră în politică. În timpul acesta, traduce diferite texte în română, unul dintre ele fiind ,,Șalul negru” , dupa Aleksandr Pușkin. Costache Negruzzi a scris și poezii originale, însă nu au fost cele mai reușite opere ale sale. Întorcându-se în Iași în 1823, el este ales ca deputat și directorul teatrului, ajungând și primar al Iașului. În 1840 apare ,,Dacia literară”, sub direcția lui V. Alecsandri, M. Kogălniceanu și C. Negruzzi. Primul text din acest volum fiind chiar nuvela istorică ,,Alexandru Lăpușneanu”. G. Călinescu afirmă faptul că „Numele lui C. Negruzzi este legat de obicei de nuvela istorică «Alexandru Lăpușneanul», care ar fi devenit o scriere celebră ca și «Hamlet», dacă literatura română ar fi avut în ajutor prestigiul unei limbi universale.“. După moartea sa, casa în care s-a născut și a trăit autorul devine Casa memorială Costache Negruzzi de la Hermeziu. Casa și curtea familiei Negruzzi au fost incluse în Lista monumentelor istorice din județul Iași în anul 2015. Casa memorială a fost inaugurată ca muzeu la 7 octombrie 1995 și conține cinci săli de expoziție, precum și o sală multifuncțională. Casa memorială cuprinde o expoziție documentară și reconstituirea muzeografică a patru camere. CUM AM ÎNVĂȚAT ROMÂNEȘTE
Textul ,,Cum am învățat românește” apare în volumul ,,Alexandru
Lăpușneanu și alte scrieri”. În această operă, C. Negruzzi povestește cum a citit prima oară în română. Tatăl lui era un om învățat, care cumpăra orice carte. Într-o zi, după ce Constantin se întoarse de la școală, boierul îi spune să îi citească dintr-o carte. Atunci, copilul se scuză și îi mărturisește tatălui său că nu știe să citească în română. Bărbatul îl anunță că ziua urmatoare îl va însoți la Socola, unde urma să vorbească cu un dascăl. Astfel, băiatul urma să facă 3 ore de pregătire pe săptămână alături de acel învățător. În prima oră, dascălul i-a adus abecedarul și l-a pus pe Negruzzi să îl memoreze. Văzând ce are de învățat, s-a speriat și s-a enervat : ,,Ce batjocură! Să mă puie pe mine, care nu mai eram un copil, aveam treisprezece ani, să învăț a b c!”; ,, Ba nu ne înțelegem nicidecum, am strigat ieșind din amețeala ce mă cuprinsese întru auzul barbarelor numiri a buchilor lui, nu ne înțelegem! D-ta vrei să mă batjocurești, să mă pui la alfavita, pre mine care știu grecește mai mult decât oricare tânăr de vrâsta mea, și care scriu franțuzește”). Din aceste fragmente se înțelege faptul că tânărul credea că dascălul râde de el, înfuriindu-se și refuzând să învețe alfabetul. După câteva ore, Costache s-a dus în biblioteca tatălui său și, alegându-și o carte, s-a chinuit și într-un final a reușit să citească în română. Pentru a-și demonstra aptitudinile, i-a citit boierului înainte de culcare, impresionându-l. Fiind mândru de sine, băiatul stabilește cu învățătorul că la fiecare ședință i se va răspunde la 5 întrebări (întrebări gândite a fi atât de grele încât nici dascălul să nu știe răspunsul). Simțindu-se atacat și umilit, învățătorul pleacă, peripețiile lui Negruzzi cu cititul încheindu-se. În opinia mea, limbajul folosit în operă este unul care evidențiază realitatea evenimentului, unul caracteristic acelor vremuri (,,șerpe”; ,,a ceti”). Cuvintele sunt folosite cu sens propriu, făcând parte din masa vocabularului, personajele textului fiind reale. Este, de asemenea, creionat conflictul dintre personajul principal și pedagog, dar și relația de prietenie între colegi și Negruzzi. Întrucât opera este destul de scurtă, nu s-au făcut ecranizări după aceasta. Citate preferate: ,,Rădăcina învățăturii este amară, dulci sunt însă rodurile sale.’’ ,, dascălul, pentru un tânăr, este aceea ce este grădinarul pentru un pom, văd că eu am foarte multe lucruri de învățat, căci sunt ca un copac neroditor.’’ Aceste două citate au un impact asupra lectorului, deoarece ele evidențiază importanța învățăturii și a actului didactic. Totodată, în primul citat se nuanțează faptul că este greu să muncești și să depui efort pentru un lucru, însă rezultatele sunt cele pentru care merită să luptăm și pe care dorim să le realizăm. PERSONAJE
Personajele sunt caracterizate predominant prin mijloace indirecte
(vorbe, fapte, gânduri, reacții). Astfel, personajul principal este deștept, dornic să învețe (,,O, cât am rămas de recunoscător bunului părinte pentru această dorită veste! îndată am gătit caiete, condeie nouă, negreală bună, nimic n-am uitat.[...] Aceste pregătiri m-au ocupat până seara, când m-am culcat gândind la noul dascăl”). Din fragmentul ,,luând « Istoria românilor» de Petru Maior, ajutat de abecedarul urgisit, în puține ceasuri am învățat a ceti. ”, reiese dorința acestuia de a-și atinge scopul și de cât de perseverent era. Un alt personaj caracterizat atât prin mijloace directe, cât și prin mijloace indirecte, este tatăl băiatului. El este un om învățat (,,Nu ieșea nici un calendar care să nu-l aibă el întâi, nici o carte bisericească care să n-o cumpere, nici o traducție care să nu puie să i-o pescrie”), căruia îi plăcea să citească și care își aprecia limba maternă (,,Poate să fie frumoase acele ce tu spui, zise tatăl meu, dar e rușine să nu știi limba ta”). Din acțiunile și vorbele sale, pedagogul este un om cult, care folosește cuvinte elevate, având un limbaj mai dezvoltat decât restul oamenilor. Era foarte apreciat pentru ceea ce făcea, iar copiii învățau multe lucruri noi de la acesta. Dă dovadă și de bunăvoință, atunci când acceptă să vină să facă lecții în particular, dar mai ales atunci când revine la pregătiri după ieșirea nervoasă a lui Negruzzi. ACTIVITĂȚI