Balta Alba povestire in rama

Balta Alba este un jurnal de calatorie "o fiziologie colectiva si sociala ",alaturi de Borsec si Iasii in 1844.Genul journalistic fusese ilustrat de Stendhal,Flaubert . Vasile Alecsandri foloseste pretextu francezului care viziteaza baile de la Balta Alba , sau motivul "strainului",surprinzand exoticul ,notand grotescul ,facand observatii critice . Relatarea la persoana I asigura autenticitatea naraiunii ,viziunea in conformitate cu realitatea .Calatorul francez este personaj-narator ,prin el se face trecerea de la reflectare la reflectie .Personajul contempla realitatea si reflecteaza la conditia oamenilor in cadrul acelei realitati ,sesizeaza opozitia intre "natura" si "civilizatie".Intre viziunea personajului si atitudinea critica a naratorului este o stransa legatura .Personajul se confunda cu naratorul ,uneori "se ascunde " dupa el ,inregistreaza multe senzatii ,unele I se par neverosimile ,oscileaza intre imaginile socante si estetism:"Din vreme in vreme insa zaream cate o fiinta ratacita pe acele campii fara margini sau cate o adunatura de bordeie coperite cu stuh". Epicul se manifesta in comentariu .Detaliile contureaza un realism evocator , o reprezentare concreta a realitatii , personaj-narator este ca o oglinda in care se reflecta omenirea si societatea romaneasca vazuta prin constiinta moderna a calatorului francez dornic sa ajunga la Balta Alba ,facatoare de minuni si laudata de prietenii sai. Inca de la primele contacte cu Valahia ,personajul inregistreaza pitorescul si contrastele cu umor amar ,uneori cu un umor care face loc unui sentiment de voie buna ."Echipajul " cu care trebuie sa calatoreasca era o cuite pe patru roti :"Ramasei incremenit la o asa priveliste ".Descrierea este completata ,ca intr-o explicatie care se impune de la sine :"trasura aceasta primitive".Ca o prelungire in spatiu a carutei este imaginea dezolanta a satului ,alcatuit din bordeie , cu o forma bizara ,printer care observa cumpeneel fantanilor "ca niste gaturi de cucoare uriese". Vizualul alterneaza cu auditivul,urletul cainilor este amestecat cu ciocanitul berzelor ,asa incat calatorul se crede intr-o alta lume in care "amestecul de umbra si de lumina da lucrurilor o privire fantastica "sub lumina lunii. Realitatea nu mai este o cale de acces spre civilizatie ,ci e monstruoasa ,poate absurda .Abandonat de caritas in timpul noptii , in mijlocul satului ,francezul a pornit in cautarea unui adapost .Totul da impresia unui privitimism agresiv ,verbeel la gerunziu sugerand ceva repetabil ,ceva obsedant .Naratorul prefera amanuntul semnificatic ,in sensul de metafore ale vietii .Realitatea devine emotie pura ,observatiile sunt obiective si critice ,opera admonesteaza societatea . Sinteza intre Occident si Orient ,tabloul civilizatiei romane ,asa cum o vede un francez la Balta Alba ,e haotic ,ilustreaza dualismul vietii :"caruta postii si intamplarile neplacute ce intampinam pe drum si in satul de la Balta Alba ma fac a ma intoarce iar la idea mea de inainte ....ca ma gasesc intr-o tara salbatica .Inchipuiti-va dar ce revelatie s-a facut in creerii mei cand a doua zi dimineata am vazut o multime de caleste europinesti pline de figure europinesti ."Notatiile atrag atentia cititorului ,sporesc efectele de pitoresc .Ochiul naratorului-povestitor a inregistrat un tablou panoramic ,larg.Ceea ce consemneaza nu este lipsit de malitie .Peste tot domneste improvizatia ,parca vantul ar putea preface totul in ruine . Observatiile cu character critic sunt dissimulate ,privind stadiul de inapoiere al Valahiei ,comparative cu alte tari ale Europei .Descrierea este in manierea romanticilor ,care urmaresc sa ne instruiasca despre epoca ,nu este o descriere de dragul plasticitatii sau functionalitatii ,nu are valoare epica ,ci documentara .Este imaginea "unui carnaval tranzitoriu care este Moldova epocii".Personajul este coplesit de povara contrastelor existentei romanesti ,pe care a incercat sa le patrunda ,sa faca o impacare intre realitatea obiectiva si intelegerea sa .il frapeaza tot ce vede .Textul este punctat de comentarii glumete si doar simuleaza disperarea .

REZUMAT
Balta Alba Intr-o seara erau multi prieteni adunati asa cum era obiceiul oriental.Printre ei se afla si un tanar francez care facea un voiaj in Orient.Tanarul a marturisit ca ii era rusine deoarece nu stia ca in Europa exista o Moldavie si o Valahie.Plecat din Paris spre a intreprinde un voiaj in Orient asa cum era la moda a ajuns sanatos la Viena si de-a colo s-a imbarcat intr-un vapor cu gandul de a cobora Dunarea pana-n Marea Neagra.Cu cat se apropia cu atat mai nerebdator era si curios.Auzea numai cuvintele valah,Valahia.Pentru zugrav Valahia era un pustiu de fiare salbatice si oameni pribegi ca in sanul Africii. cp542e9463yppk Oprindu-se vaporul la Braila tanarul zugrav s-a hotarat sa coboare. Inainte de a cobora si-a incarcat pistoalele in caz ca va fi atacat de hoti sau de oamenii din Valahia.Cand a coborat pe mal nici un om nu-l baga in seama ci doar consulul francez care-l duse pe tanar la el acasa cunoscandu-l drept compatriot.Acolo el auzi de balta facatoare de minuni si atunci l-a rugat pe consul sa-l duca si pe dansul intr-acolo.Consulul l-a dus pe tanar la caruta cu care trebuia dus pana la Balta Alba.Era o caruta mica cu patru cai slabi si cu un postas barbos,strenteros si inarmat cu un harapnic lung de-un stanjen. Suiti in caruta primitiva consulul il avertizase pe tanarul francez sa se tina bine dar nu a ascultat si acesta s-a trezit pe jos.Mirat de lucrul ce s-a intamplat si inca tulburat este luat inca o data in caruta dupa 10 minute dupa ce a cazut.A doua oara urcat in caruta se tine bine si se pregateste de plecare. Au plecat dar in timpul mersului nu putea nici sa bage mana in buzunar la pistoale pentru ca ar fi fost azvarlit din caruta.Caii alergau de parca ar fi intrat dracul in ei,caruta mergea de nici nu mai aveau timp rotile sa scartaie, iar postasul batea caii tot mai tare si acestia mergeau tot mai repede fugeau. Dupa zececasuri de mers au ajuns la Balta Alba.Francezul credea ca Balta Alba era untarg ca Ems sau Boden.In clipa aceea el numai spera:spera sa scape de salturile carutei,spera sa manance,spera sa se odihneasca.Uitase ca cu cateva ceasuri inainte se gandea ca Valahia era o tara cu salbatici si fiare rapitoare.Dupa inca o fuga buna de cal au ajuns intr-un sat.Dimineata a auzit afara sunete infernale,tropote de cai,de carute.Jumate speriat,jumate somnoros a iesit cu pistoalele in mana sa vada ce se intampla.Cand iesi vazu carute vreo 30 si toate se indreptau spre balta.Atunci realizase ca aceea este balta facatoare de minuni.Totul in mintea tanarului zugrav francez era confuz. Nu mai stia ce se petrece.Mai tarziu a mers si el la balta.Pe marginea baltii zarii un targ care nu era targ, un balci care nu era balci.Erau oameni pe care ii vazuse de dimineata.Unii faceau baie,altii plaja.Nimeni nu statea degeaba.Tanarul se dezbracase si intra in apa.Dupa ce a facut vreo doua sute de pasi se trezi cu patru femei in fata,ele erau acoperite de apa.Acesta rusina spunand ca in el ca este un neindamanatic.Aluat-o in stanga si dupa ce a iesit din hotareleimparatiei femeiesti daduse iara de de vreo trei sirene albe si vesele care se stropeau cu apa.Isi ceruse scuze si iesi afara din balta

SECVENTE COMICE
slbaticii ce-or vroi s m prefac n friptur nu or gsi pe mine dect pielea i oasele. valah, Valahia i, n netiina mea vrednic de veacul de aur, nu nelegeam ce nsemnau acele enigme, pentru c eu eram ncredinat c, de la grania nemeasc i pn n Marea Neagr, se ntindea numai Turcia Europei. S v spun mirarea mea la aceast descoperire e peste putin! Atta numai voi mrturisi c, de a fi avut atunci sub mn pe profesorul meu de geografie, l-a fi aruncat n Dunre! Rdei, domnilor? dar bun e Dumnezeu! m-oi ntlni eu vreodat cu profesorul meu de geografie! Consulul i inea oldurile de rs, i oamenii din uli, care fuseser fa la aceast ntmplare comic, ziceau hohotind: neamo dracoli. Postaul se zbuciuma de rs pe cal; iar eu, astfel eram de tulburat, nct mi se prea c i roile rdeau scrind de mine!

 urcai n sfrit de iznoav pe cuibul acel de fn; dar ast dat m apucai cu minile eapn de cru: Allons. staul mi rspundea: hai, hai, domnule! i btea caii din nou, i chiuia nc mai slbatic, i crua fugea nc mai iute, i eu ameeam nc mai tare. Deodat, cum ne coboram pe o costi, uaul se poticni; roata de dinainte se izbi de el n repejune i se sfrm pe loc; iar crua, rsturnndu-se cu mine i lsndu-m lat n mijlocul drumului, lng bietul cal ce-i sclintise piciorul, fugi nainte la vale, cu trei cai, cu trei roi i cu postaul aninat ca un scai de coama lturaului. bodognind din gur ca un urs suprat i apsndui cciula pe ochi cu mnie, se descinse de bru, leg cu el spiele roii celei stricate i o aez la locul ei; pe urm, scond aua din spinarea calului celui czut, o puse pe ltura i, mai adugnd vro cteva noduri la frnghiile ce slujeau de hamuri, nclec i-mi fcu semn s m sui n cru. se prea c toate planetele se uitau cu ochii strlucitori la mine i asistau la episodul voiajului meu ca la cea mai pozna comedie de pe faa pmntului Forma bizar a acelor locuine, printre care se nla o mulime de cumpene de fntni, ca nite gturi de cocoare uriae; urletul cinilor ce alergau pe sub garduri; ciocnitul berzelor care-i dau capul pe spate la razele lunii i, ntr-un cuvnt, amestecul acela de umbr i de lumin, care da lucrurilor o privire fantastic, m fcur s m cred n alt lume. Cnd m trezii ns din acea uimire plcut, m vzui singur n mijlocul unei piee neregulate i pline de spini. Postaul mi descrcase bagajul lng mine i se fcuse nevzut cu cru cu tot. Diable! ziceam n mine, se vede c sunt osndit a mplini, n ast noapte, rolul lui Acteon din mitologie!" i de ciud ncepusem a-mi descrca mnia asupra cinilor, ce se obrzniceau mai mult n privirea persoanei mele, cnd deodat zrii o caleac, cu ase cai i ntovrit de un clre care venea n partea mea. ah, c'est charmant! c'est adorable! c'est original! i, n exaltarea mea, am nceput a alerga dup caleac, rcnind: arrtez!. Echipajul nu se opri, dar cavalerul se ntoarse napoi i, alergnd spre mine, strig: qui appele?

Ua fiind prea jos i fruntea mea prea sus, amndou s-au ciocnit ca dou bile pe un biliard, fcnd un carambol, care, prin efectul su retrograd, m-a trimis s cad n ograd, cu zece pasuri n urm. Aceast de pe urm gndire i mai ales truda ce pisem toat ziua m fcur s m linitesc peste cteva minute; i dar, narmndu-m cu rbdare, stlcit, flmnd, necjit, mi aezai sacul de voiaj drept pern i m culcai ncet, ca i cnd a fi fost de sticl. Balta era plin de scldtori i vuia de rcnete i de rsuri. Deodat m trezii ntre patru femei, care, ntocmai ca nite naiade, erau coperite numai cu vlul cristalin al apei!... E de prisos s adaug c m deprtai iute de ele, ruinat i cerndu-le pardon.

ladroit! ziceam n mine, se vede c am intrat tocmai n locul de scldare hotrt pentru sexul frumos!" i apucai n stnga, cu gnd de a iei din hotarele mpriei femeieti; dar n curnd m gsii iari fa-n fa cu vro trei sirene albe i vesele ce se mprocau una pe alta cu ap. Damele se cam temeau de furtuni i alte ntmplri ale navigrii, dar cavalerii care stau pe lng dumnealor le fcur jurmnt de a le scoate innot din orice primejdie, i aa ne ntoarserm la mal teferi, voioi i gata de a merge la balul ce se da n satu Balta-Alb. SCRISOARE

Dragul meu prieten

Vreau sa iti spun ca astept cu nerabdare venirea ta la pensiunea Balta Alba.Tuturor carora le-am vorbit de tine sunt nerabdatori sa te intalneasca Vreau sa-ti povestec ce intamplare tare amuzanta din viata mea.Acum o saptamana m-am dus la targ pentru a cumpara ceva haine sti tu pentru a mai schimba garderoba.Vorbeam cu vanzatoare si ghici cine a aparut in spatele meu?Stii vechea mea dragoste? Ce din tinerete Otilia. Asa o chema.Vai da ce sperietura am mai tras ca niciodata in viata mea.Era tare schimabata par colorat spoita pe la ochi.Prima data m-am cam speriat dar m-am uitat m-ai atent la ea chiar era mai frumoasa.Am crezut ca a venit sa-mi ceara socoteala ca am last-o fara bani sa plateasca chiria dar nici macar nu a pomenit asta Asa ca te astept cu nerabdare.Si asta nu este singura mea aventura

Statiunea turistica Balta Alba

Statiunea turistica Balta Alba va ureaza bun venit si un sejur minunat la noi.Va amintim cu drag ca aveti la dispozitie servitorii nostri 24 din 24 de ore.Inca din capatul orasului birjarur nostri calareti inascuri sunt gata sa va ajute la arice nevoie la dispozitia dumneavoastra Aici puteti vizita lacul minunilor care poarta acelasi nume fabulos Balta Alba.Avem camere decorate spre frumusetea neobisnuita a lacului lacul minunilor iti poate indeplini orice dorinta Aici pot veni mii de vizitatori doar pt a vizita lacul vestit va asteptam cu mult drag