Morometii-relatia dintre doua personaje

Dupa 1940 proza romaneasca pare a trai in umbra marilor ei realizari

interbelice(Camil Petrescu,Liviu Rebreanu,George Calinescu).In cuprinsul
celui de-al 6 deceniu numit de Preda obsedantul deceniu exista romane
care demonstreaza talentul unor scriitori precum Eugen Barbu,Marin Preda
sau Petre Dumitriu.Romanul Morometii volumul 1 aparut in 1955 al doilea
in 1967 a fost anticipat de nuvelele din volumul Intalnirea din
pamanturi.Aici apare obsesia fundamentala a creatiei lui Preda si anume
destinul taranului roman
Morometii 1 si 2 alcatuiesc o monografie a satului muntenesc avand ca
tema Viata familiei taranesti ca imagine a temei rurale.Tema romanului se
sprijina pe cateva motive literare adiacente precum cel al paternitatii,al
fericirii prin iubire sau a spiritului care renaste(scriitorul este sigur ca spiritul
uman rezista in confruntarea cu istoria si ca lucrul cel mai important este
calitatea de a fi om).
Reperele spatio temporale aseaza actiunea volumului 1 inaintea celui de-al
Doilea Razboi Mondial in satul Silistea-Gumesti iar,in volumul al doilea dupa
Al Doilea Razboi Mondial in acelasi sat care traverseaza doua evenimente
politice majore:reforma agrara si cooperativizarea.Spre deosebire de celelalte
romane realiste Preda modifica perspectiva narativa din darat in care
naratorul era omniscient inlocuind-o cu perspectiva din afara avand un
personaj reflector.In primul volum lumea satului este vazuta prin ochii lui Ilie
Moromete iar,in volumul al doilea prin ochii lui Niculae Moromete intr-o
naratiune la persoana a III-a.
Dincolo de conflictul am-istorie intalnit in toate operele lui Preda romanul
Morometii va aduce in prim plan un conflict intrafamilial care anunta
interese divergente ale membrilor familiei lui Moromete.El este anticipat de
scena cinei si asezarea la masa a morometilor:de-o parte a mesei spre tinda
stau baietii din prima casatorie Paraschiv,Nila si Achim iar,de cealalta parte a
mesei langa Catrina intoarsa spre mancarea de pe foc stau copii facuti cu
Moromete Ilinca,Tita si Niculae.Moromete sta deasupra tuturor in pragul
celei de-a doua odai.Pozitia lor la masa anunta o stare de criza ce se va
declansa curand.Pe de alta parte subliniaza autoritatea tatalui in familie si
anticipa opozitia dintre el si restul familiei.Moromete este exponentul lumii
patriarhale in care pamantul este o valoare;fii exprima lumea orasului pentru
care pamantul devine o marfa.In volumul al doilea Moromete se va opune
mezinului Niculae care va deveni adeptul colectivizarii atentand la bunul cel
mai de pret al taranului si anume pamantul.Un conflict secundar se va
dezvolta intre Moromete si sotia sa Catrina deoarece barbatul vinde un pogon
din pamantul ei promitand ca o va trece pe actele casei dar, amana sa o

faca.Catrina devine nelinistita si se va transforma in cel mai inversunat

dusman al barbatului ei incitandu-l si pe Niculae impotriva tatalui lui.
Incipitul si finalul primului volum respecta tehnica cercului.Romanul incepe
cu prezentarea timpului rabdator pentru ca in final timpul sa nu mai aiba
rabdare.Prezenta reflexivului impersonal se pare anticipeaza lumea
iluzorie in care traieste Moromete.El crede ca nu s-a schimbat nimic in satul
patriarhal si nu intelege pericolul real al neplatirii fonciirei.In final aceasta
lume iluzorie se va spulbera Moromete constientizand transformarile prin
care trece satul desi va refuza cu incapatanare sa le accepte.Dupa fuga celor
trei baieti la Bucuresti cu oile si caii Moromete ii vinde o parte din pamant lui
Tudor Balosul ca sa-si plateasca fonciirea,datoria lui Aristide si taxele de
internat ale lui Niculae.Mutenia in care aluneca taranul anunta o stare de
criza si-n mod simbolic o disparitie

Moromete este personajul principal in primul volum,secundar in cel de-al

doilea in timp ce Catrina este personaj secundar in ambele volume.El
reprezinta tipul taranului patriarhal demn si moral.Ea tipul nevestei in lumea
satului.Relatia dintre cei doi soti se va deteriora treptat ajungand ca doi
straini.Catrina are 8 pogoane de pamant si se va casatori cu Moromete tatal
a trei baieti din prima casatorie Paraschiv,Nila si Achim.
Trecutul femeii este prezentat inca de la inceput.Primul barbat ii moare in
timpul razboiului acasa,iar fica rezultat din aceasta casatorie Alboaica
ramane la socri pentru a fi crescuta de acestia.Cu Moromete va avea alti trei
copii Ilie,Tita si Niculae.De-a lungul timpului femeia va strange o serie de
nemultumiri fata de Ilie,ura dar si dorinta de razbunare.Moromete
imbatraneste se imbolnaveste,iar Catrina il paraseste ducandu-se sa
locuiasca la Alboaica.Satul rande de atitudinea celor doi soti care se cearta
permanent.Mezinul insusi incearca sa o convinga pe mama sa revina acasa
dar nu reuseste.O scena ce pune in evidenta instrainarea dintre Catrina si
Moromete se afla in volumul al II-lea.Moromete se intoarce de la Fica,sora
fostei sale neveste,iar Catrina presimte ruptura din viata lor.Este nelinistita si
simte ura impotriva barbatului ei.Limbajul femeii este dur si aspru:Mai bine
ai fi ramas si-ai fi murit acolo la ea.Ilie ii cere ficei sale Ilinca sa-i aduca banii
din casa.Cand fata il refuza tatal devine ironic admonestandu-si fata care
zambea:Prostii ranjesc orice ai face.Aventura barbatului ei cu Fica nu o face
pe Catrina geloasa.Suferinta ei e provocata de faptul ca satul,lumea o
percepe tot pe ea rea la suflet.Nevasta lui Moromete este o femeie
religioasa care in fiecare duminica se duce la biserica in timp ce Moromete
citeste ziarele si face politica in Poaia Fierariei lui Iocan. Portretul Catrinei
amesteca duritatea femeii cu tandretea ei.Naratorul o caracterizeaza direct

referindu-se la imaginea ochilor ei rai si verzi.In mod paradoxal nevasta

contribuie la destramarea familiei in loc sa lupte pentru pastrarea unitatii ei.
Moromete moare singur neavand la cap pe niciunul dintre baietii
lui.Imaginea lui decrepita imputinat la trup este surprinsa in scena in care
batranul este dus cu roaba prin sat de Sandu. Intrebat de baiat daca ii place
sa fie plimbat cu roaba Moromete incuvinteaza cu superioritate si
incapatanarea unui om care nu vrea sa fie ingradit de nimeni si de
nimic.Inainte de a muri el rosteste doctorului:Domnule eu totdeauna am dus
o viata independenta.Desi isi iubeste familia nu o intelege si se impune cu
autoritate.Refuza sa accepte transformarile pe care istoria le aduce in satul
romanesc inainte si dupa Al Doilea Razboi Mondial.
In opinia mea,destramarea relatiei dintre cei doi soti reprezinta o
consecinta fireasca a lipsei de comunicare dintre acestia,dar si a firii
independente a barbatului.