Luceafarul-tema si viziune

In viziunea lui Zoe Dumitrescu Busulenga,poezia eminesciana poate f

impartita in patru etape:o prima etapa este cea a poeziilor de sturm,
scoala(e-ti doresc eu tie,dulce !omanie"#a doua a romantismului tene$ros
(%&'&-%&('", perioada )turm *nd Drang(+Inger si demon,"#a treia etapa cea
a contactului cu flosofa germana si folclorul romanesc (%&-.-%&-( de
e/emplu +0loare al$astra," si ultima etapa predominant flosofca
reprezentand intoarcerea poetului la clasicism (+Luceafarul,,,1losa,"2
3minescu este ultimul mare poetc romantic european a carui viziune
despre lume si viata se spri4ina pe estetica romantica25oezia +Luceafarul, a
aparut in %&&6 in 7lmana8ul )ocietatii 7cademice +!omania 9una, de la
:iena,ilustrand printr-o alegorie povestea geniului care,dupa cum afrma
insusi poetul +nu cunoaste moarte,dar aici pe 5amant nu e capa$il de a ferici
pe cineva si nici capa$il de a f fericit,23minescu este in;uentat flosofa
idealista a lui )c8open8auer care a sta$ilit o antiteza intre
geniu(intelept,o$iectiv,aspira spre cunoastere,e gata de sacrifciu dar e
singur" si omul comun (care se supune instinctelor,e su$iectiv,are vointa de a
trai,e socia$il,dar e incapa$il de a-si depasi sfera"2
:iziunea antitetica pe care o va aduce poezia +Luceafarul, este in deplina
concordanta cu viziunea antitetica a poetilor romantici pentru care universul
este vazut ca o unitate a contrariilor2a si ceilalti poeti romantici,va
manifesta interes pentru natura,folclor,legenda,mit,sim$ol,va evada in
trecut,in vis,folosind un stil retoric23minescu va face din +Luceafarul, o
sinteza a temelor si motivelor din creatia romantica,im$inand tema geniului
cu timpul,iu$irea,natura (tema cosmogoniei" , alaturi de motive precum luna,
codrul, teiul, visul, noaptea si steaua (+Luceafarul,"2
<itlul poemului anticipa motivul romantic dominant2Decodarea sim$olului
se va face spre fnalul poeziei cand a;am numele adevarat al Luceafarului:
=>perion : el este o putere eterna,emanat de finta suprema,sc8im$area
numelui ilustreaza plasarea lui in alta ordine si anume cea cosmica2De-a
lungul poeziei el va aparea in doua ipostaze antitetice:eternul,in stare de a se
razvrati in fata demiurgului impotriva unei ordini presta$ilite ,si varia$ilul2De
aici capacitatea lui de a se metamorfoza in inger +cu par de aur
moale,,purtand un vanat giulgi,cu fata stravezie,un mort frumos sau
demon,purtand un negru giulgi,cu $rate marmoree,trist,palid,ganditor, cu
vite negre,oc8i mari si minunati2In;uentat de folclor,3minescu apropie
imaginea Luceafarului de mitul z$uratorului din mitologia auto8tona23l apare
ca un tanar care se strecoara in iatacul fete, strecurandu-i in su;et primii fori
ai iu$irii2
Din punct de vedere structural,in poezie putem delimita patru secvente
poetice construite pe doua planuri antitetice:univeral,cosmic si
uman,terestru25rima secventa prezinta povestea fantastica de iu$ire a fetei
de imparat cu Luceafarul2omunicarea este indirect:prin vis si apar am$ele
planuri: cosmic,sugerat de Luceafar si terestru, de fata27 doua secventa
prezinta idila dintre semeni,comunicarea este directa,atmosfera intima si
apare doar planul terestru2ea de-a treia secventa infatiseaza calatoria
interstelara a Luceafarului si dialogul lui =>perion cu demiurgul2adrul e
cosmic,atmosfera e glaciala,apare planul universal cosmic2*ltima secventa
infatiseaza povestea fericirii omului prin iu$ire precum si revelatia
Luceafarului privind deose$irea dintre cele doua lumi27tmosfera e rece,dar si
intima,dialogul dintre fata si Luceafar nu mai este posi$il,apar am$ele
planuri2
3/ista de-alungul te/tului relatii de simetrie intre secventele unu si patru in
care coe/ista cele doua planuri,relatia de opozitie intre secventele doi si trei
corespunzatoare antitezei cosmic-terestru,om de geniu-om comun,iu$ire
casta,spiritualizate-iu$ire carnala27laturi de aceasta se adauga un element de
recurenta prin strofa laitmotiv,co$ori in 4os,luceafar $land,?7lunecand pe-o
raza,?5atrunde-n casa si in gand,?@orocu-mi lumineazaA,
Incipitul poemului aduce o formula de $asm prezentand un timp
anistoric(fara an" precum si portretul fete, 7 fost odatB ca-n poveCti,?7 fost ca
niciodatB2?Din rude mari DmpBrBteCti,?E prea frumoasB fatB2?Fi era una la
pBrinGi?Fi mHndrB-n toate cele,?um e 0ecioara Dntre sfnGi?Fi luna Dntre stele2,2
0ata,sim$ol al omului comun,este individualizata pentru a f investrata cu
aspiratia spre misterul de deasupra2Du$la comparatie leaga cele doua
planuri:cosmic si terestru20inalul poemului aduce concluzia poeziei, <rBind Dn
cercul vostru strHmt?
@orocul vB petrece,?i eu Dn lumea mea mB simt?@emuritor Ci
rece2,Luceafarul intelege opozitia dintre lumea vesnica si cea marunta a
oamenilor supusi destinului21eniul ramane nemuritor in planul
cunoasterii,dar fericirea este inaccesi$ila si de aceea se izoleaza de
oameni2Inviziunea lui 3minescu geniul are doua atri$ute:nemurire in plan
spiritual si raceala in plan afectiv2
5oezia eminesciana are o limpezime clasica,neologisme putine
(8aos,8>meric",o e/primare gnomica,aci toti se nasc spre a muri si mor spre
a se naste, 23minescu foloseste o lim$a naturala,inteligi$ila,cu accente
populare +si apa unde-au fost cazut, precum si sinta/a populara:prezenta
con4unctiei +ci,23/primarea folclorica e incarcata la el de noi sensuri,a4ungand
astfel sa construiasca un superlativ popular,E prea frumoasa fata,2
!etorismul romantic e ilustrat de prezenta interogatiilor(+De ce nu vii
tuI,", e/clamatiilor(+dara pe calea ce-ai desc8is n-oi merge niciodataA," si
invocatiilor (+o$ori in 4os,luceafar $land,?7lunecand pe-o raza?5atrunde-n
casa si in gand?@orocu-mi lumineazaA,"2E particularitate romantica o
reprezinta amestecul de genuri si specii:liric(cu idila,meditatia flosofca sau
pastel",epic ($asmul,poemul alegoric" si dramatic (dialogul dintre persona4ele
lirice"2
osmogonia din cea de a treia secventa construieste un pastel
cosmic,prin elementele(+cer,stele," spatiu atemporal,fara granite2Luceafarul
se intoarce la momentul genezei (+5orni luceafarul,resteau?In cer a lui
aripe,?)i cai de mii de ani treceau?In tot atatea clipe2*n cer de stele
dedeupt,?Deasupra-i cer de stele?5Brea un fulger neJntrerupt?!BtBcitor prin
ele2?Fi din a c8aosului vBi,?9ur Dmpre4ur de sine,?:edea, ca-n ziua cea
dentHi,?um izvorau lumine#,"25astelul terestru din ultima secventa se
spri4ina pe elemente tipice decorului eminescian: noapte,luna,apa,tei,;ori
argintii(+aci este sara-n asfntir?)i noaptea o sa-inceapa#?!asare luna
linistit?)i tremurand din apa,"
ritica moderna,prin @icolae Kanolescu considera ca ne a;am in fata unei
meditatii flosofce pe tema dramei omului ca finta duala ( cu totii suntem
terestrii si divini,muritori si nemuritori"2