Iona

-Tema si viziune-
Teatrul modern inoveaza in ceea ce priveste constructia piesei, personajele
sau limbajul. Operele dramatice postbelice apar ca niste constructii in care
obiectele traiesc, decorul se misca sau se concretizeaza simboluri. O forma a
teatrului modern o reprezinta teatrul absurdului (intemeietori: Eugen Ionesco
si Samuel ec!ett". #upa $l #oilea %azboi &ondial apar formule socante de
e'presie ce resping iluzia mimetica. Subiectul operelor dramatice moderne
este redus la o intriga simpla, apparent lipsita de con(ict. $par situatii si
personaje ne)resti, neverosimile ca in piesa lui &arin Sorescu, Iona, in care
personajul se a(a in burta c*itului. +ersonajul este vag conturat, c*iar
dezindividualizat. #rama postbelica renunta la orice tipar, de aceea apar
semni)catii noi ale conceptelor de actiune, constructia subiectului sau c*iar
specie. &arin Sorescu isi subintituleaza drama ,Tragedie in - tablouri..
Teatrul postbelic va aduce in prim plan teme precum: golul su(etesc, lipsa de
sens a e'istentei, dezarticularea limbajului, incomunicarea sau acapararea
omului de automatisme.
Iona face parte din trilogia , Setea muntelui de sare. alaturi de piesele
+aracliserul (/012" si &atca (/013". Iona a fost publicata in /045, an in care a
avut loc revolta studentilor la +aris, reforma comunismului (+rimavara de la
+raga" si invazia 6e*oslovaciei de trupele Tratatului de la 7arsovia. In acest
conte't social si politic apare piesa lui &arin Sorescu care a fost privita ca o
parabola a unei societati totalitare.
Iona aduce un element de noutate prin prezenta unui singur personaj pe
scena, personaj a carui identitate este incerta. #e asemenea avem de a face
cu o formula inedita: un monolog dialogat sau un monolog cu sine insusi pe 8
voci, o modalitate noua de introspectie pentru a(area propriei identitati.
Sorescu pleaca de la o relectura a mitului lui Iona, un personaj biblic trimis
sa propavaduiasca invatatura #omnului in cetatea 9inive. 7rea sa fuga cu o
corabie, dar este pedepsit de #umnezeu si ing*itit de un c*it. Timp de 3 zile
si 3 nopti se pocaieste in pantecele acestuia si apoi este eliberat de
#umnezeu. #esi foloseste un mit biblic, piesa lui Sorescu nu e o drama
crestina.
%elatiile temporale si spatiale devin in teatrul modern categorii simbolice si
difera de cele din teatrul traditional: timpul e s:mbolic, imposibil de stabilit,
e un vag temporal care poate ) inteles ca timpul cautarii de sine. Spatiul
este marea care devine in piesa o metafora a lumii, a e'istentei. Interiorul
burtilor de peste simbolizeaza captivitatea omului.
+iesa are o constructie polifonica compusa riguros pe - tablouri simetrice.
In primul si ultimul tablou Iona se a(a afara pe cand in cel de-al doilea si al
treilea se a(a in interiorul pestelui. $ctiunea este simpla: in primul tablou
Iona apare ca un pescar g*inionist, el incearca sa prinda pestele cel mare dar
nu reuseste. +entru a-si rezolva neputinta isi aduce de acasa un acvariu ca
sa pescuiasca din el pestii care au mai fost prinsi o data. In )nal este ing*itit
de un peste urias cu care incearca sa se lupte. $ctiunea celui de-al doilea
tablou se petrece in interiorul pestelui /. Iona monolog*eaza pe diferite
teme: viata, moarte, singuratate sau destin. Tot acum isi aduce aminte de
povestea c*itului dar nu stie cum se termina. ;aseste un cutit cu care se
joaca, semn al libertatii de actiune la care accede. In )nal devine visator si
vrea sa isi construiasca in mijlocul marii o banca de lemn, un lacas de stat cu
capul in maini in mijlocul su(etului. Tabloul al treilea se desfasoara in
interiorul pestelui 8, care il ing*ite la randul lui pe pestele /. Iona are acum
langa el o moara de vand care poate sa se invarteasca sau nu, simbol al
zadarniciei vietii. Isi continua meditatia referitoare la conditia omului in lume:
,daca sunt mort si acum se pune problema sa vin iar pe lume<.. $par
personajele pescar / si pescar 8 cu cate o barna in spinare. Ei sunt surzi si
muti, simboluri ale oamenilor care isi duc povara data de destin fara sa puna
intrebari. #esi cu ei alaturi Iona ramane singur cu propria constiinta. $par noi
motive literare cu o bogata simbolistica: gemenii nenascuti, prezenta oc*ilor
care privesc si dialog*eaza, scrisoarea pe care o adreseaza mamei sale.
=inalul aduce o in)nitate de oc*i care il privesc, simbolizand )ntele
nenascute pe care c*itul le poarta in pantece. In ultimul tablou Iona se a(a in
burta ultimului peste spintecat. Eroul reuseste sa iasa dar nu mai vede
marea, decat nisipul si nu e fericit pt ca ,fericirea nu vine niciodata atunci
cand trebuie.. $par cei 8 pescari cu barnele lor si apoi este inconjurat de un
sir nesfarsit de burti de peste. &editand asupra relatiei om-divinitate Iona se
simte sufocat si isi da seama ca nu mai poate evada spre libertate:
,problema e daca mai reusesti sa iesi din ceva odata ce te-ai nascut.. El
incearca sa isi aminteasca trecutul, parintii, scoala, casa parinteasca dar
singurul lucru de care isi aduce aminte este numele: ,Eu sunt Iona.. ;estul
de a-si spinteca burta e'prima revolta omului fata de un destin implacabil.
Spintecarea propriei burti inseamna evadarea din propria carcera, din
propriul destin pentru ca ,e greu sa )i singur.. %eplica )nala ,razbim noi
cumva la lumina. e'prima increderea regasirii sinelui.
In piesa apare un dublu con(ict: pe de-o parte intre Iona si viata si pe de
alta parte Iona cu sine. In primul tablou Iona este intr-o libertate fragila: stie
cine e dar refuza sa admita: ,Iona sunt eu, sa nu a(e pestii.. In urmatoarele
tablouri Iona intra intr-o stare amnezica: ,$m auzit o poveste cu unul ing*itit
de un c*it.. In tabloul )nal Iona isi recupereaza memoria si identitatea: ,Iona
, eu sunt Iona.. #estinul lui este destinul omului. =inalul este desc*is si
e'prima ideea omului in fata-n fata cu moartea. ,$devarata problema a
individului nu este iesirea nu este iesirea dintr-o situatie, ci revolta fata de
conditia lui imposibila in care il aseaza e'istenta.. +escarul lui Sorescu isi
asuma responsabilitatea destinului si isi depaseste conditia de victima,
ne)ind strivit de viata. ;estul sau reprezinta tentativa omului de a-si lua in
stapanire destinul. El porneste pe un nou drum catre cercurile interioare ale
spiritului. 6riticul 9icolae &anolescu interpreteaza gestul ca pe o salvare de
sine. >upta continua si dupa ce conditia tragica a fost asumata.
In opinia mea piesa lui Sorescu este o parabola deoarece printr-o
alegorie(sir de metafore" autorul ofera o pilda de viata care ne invata ca
puterea si solutia de a iesi dintr-o situatie limita se a(a in noi.