Harap Alb

Basmul este dupa cum afira George Calinescu o oglindire a vietii

in moduri fabuloase.Cuvantul basm vine din slava veche
insemand nascocire.Basmul este o opera epica in care personajele
cu valori simbolice se infrunta.Finalul basmului aduce victoria
fortelor pozitive asupra celor negative.
Povestea lui Harap Alb este un basm cult publicat de Ion
Creanga in 1877 in revista Convorbiri Literare.Desi preia din
basmul popular tiparul narativ,formulele tipice,fuziunea real
fabulous,personajele negative versus cele pozitive sau elementele
magice Creanga inoveaza in opera sa in ceea ce priveste structura
narativa tematica,constructia personajelor si arta povestirii.
Alaturi de tema preluata din basmul popular binele invinge raul
Creanga o completeaza cu tema intierii sprijinindu-se pe motive
literare precum labirintul , coborarea in infern,moartea si invierea
ritualica.Din acest punct de vedere basmul poate fi privit ca un
Bildungroman in care eroul parcurge mai multe etape trecand de
la stadiul de novice la cel de matur.La inceput la curtea tatalui sau
este un tanar naiv,increzator in fortele proprii gata sa porneasca
la drum fara a sti ce il asteapta. Se lasa condus de aparente
,nesocoteste povata tatalui si se insoteste cu spanul devenindu-I
sluga.Pe drum invata ce este mila crutand viata furnicilor si a
albinelor.Invata care-I sunt limitele si accepta sa fie ajutat de cei
cinci monstrii.In final isi cucereste viitoare sotie prin perseverenta
si destoinicie.Dovedeste ca este un om de caracter care si-a
respectat cuvantul dat de a nu-si dezvalui identitate.
Viziunea autorului despre lume este ilustrata prin intermediul
constructiei subiectului.Exista o situatie de echilibru
corespunzatoare expozitiunii in care sunt prezentati cei doi
imparati:Craiul tata a trei feciori si Verde Imparat tot a trei fete.
Factorul perturbator (intriga) ce deregleaza echilibrul initial este
scrisoarea pe care Verde Imparat o trimite fratelui sau cerandu-I
un mostenitor la tron.Aceasta declansaza desfasurarea actiunii.Cei
doi frati mai mari esueaza fiiind speriati de tatal lor la capatul
podului imbracat in blana de urs.Spre deosebire de ei mezinul

reuseste fiind sfatuit de Sf.Duminica sa ia la drum hainele,calul si

armele tatalui sau.Pe drum devine sluga spanului cu care se
intovaraseste nesocotind povata tatalui.Daca in basmul elementar
aveam de-a face cu o singura interdictie in basmul lui Creanga
apare dubla interdictie.Eroul nu trebuie sa se intovaraseasca nici
cu omul rosu nici cu omul span.O prima secventa narativa se
desfasoara la curtea Imparatului Verde in care eroul are de
traversat trei probe(sa fure salata din gradina ursului,sa ia capul si
pielea cerbului precum si fata lui Rosu Imparat).In a doua
secventa narativa Harap Alb ajutat de cei cinci monstri ( Gerila,
Flamanzila,Setila,Ochila si Pasari-Lati-Lungila) albine si furnici are
de trecut sase probe:Sa petreaca o noapte in casa incalzita a
imparatului, sa faca fata unui ospat nemaintalnit,sa separe macul
de nisip,sa o pazeasca pe fata imparatului apoi sa o identifice si in
cele din urma calul lui Harap Alb sa se intreaca cu turturica fetei.
Momentul de maxima tensiune il reprezinta demascarea spanului
si moartea ritualica a eroului.Deznodamantul aduce refacerea
echilibrului initial si rasplata eroului.Harap Alb este inviat cu
ajutorul celor trei smicele de mar dulce,apa vie si apa moarta ,
spanul este ucis de calul lui Harap Alb iar,craiul se casatoreste cu
aleasa inimii preluand tronul lui Verde Imparat.
Incipitul si finalul pun in evidenta o alta particularitate a operei
lui Creanga si anume localizarea fabulosului.Creanga modifica
formele introductive si de incheiere ale basmului restrangand zona
fabulosului in Moldova prin folosirea regionalismelor: Amu cic
era odat ntr-o ar un crai, care avea trei feciori.In finalul
basmului Creanga da veridicitate faptelor prezentate prin
inserarea unei observatii din lumea reala:Iar pe la noi, cine are
bani bea i mnnc, iar cine nu, se uit i rabd .
Creanga inoveaza in basmul sau si in ceea ce priveste
constructia personajelor.Harap Alb nu apare ca un Fat Frumos ci ,
ca un tanar obisnuit care plange, se manie, e fricos, cere ajutor
sau are simtul umorului. Umanizate sunt si celelalte personaje din
basm , de pilda cei cinci monstrii prezentati nu ca niste personaje
infricosatoare ci ca niste tineri obisnuiti.

Nu in ultimul rand Creanga construieste o opera originala

prinarta povestirii.Poveste lui Harap Alb este construita ca o
naratiune la persoana a III-a dar,naratorul nu este obiectiv
dimpotriva se implica afectiv dovada utilizarea formelor de dativ
eticmi ti-l insfaca.Ritmul povestirii in basm este rapid,dialogul
avand o functie dubla:pe deoparte duce actiunea mai departe de
alta caracterizeaza personajele.Umorul e o particularitate a operei
lui Creanga exprimat prin scene comice,portretele
eroilor(ex.Gerila,Ochila) sau prezenta poreclelor (Buzila,Tapul ce
Ros).Originalitatea stilului eredata prin interjectii, exclamatii,
interogatii, exprimare populara sau locutionala a face din calm
agar, a pune stapanire pe cineva, as gasi mantaua.
Viziunea despre lume a autorului este exprimata prin mesajul
pe care acesta il transmite cititoruluiViata instruieste si educa.In
opinia mea drumul strabatut de Harap Alba rata ca cel alea sa
conduca destinele oamenilor trebuie mai intai sa se confrunte cu
raul si sa parcurga un drum al cunoasterii de sine.