Sunteți pe pagina 1din 3

Moara cu noroc-relatia dintre doua personaje

Moara cu noroc este o nuvela psihologica,realista,publicata-n 1881 in


volumul Novele din popor.Slavici va dezvolta in nuvela sa teme specifice
operelor realiste precum:banul,familia sau iubirea, sprijinindu-se pe un motiv
literar celebru, si anume motivul demnitatii umane.Nuvela psihologica
prezinta viata interioara a personajului sub presiunea unor situatii
neobisnuite.Actiunea este mai complicata in acest tip de nuvela,desi respecta
structura clasica a momentelor subiectului. Apar un prolog si un epilog cu rol
moralizator,conturand semnificatia textului. Conflictele exterioare determina
in acest tip de nuvela conflicte interioare produse de sentimente
cotradictorii.Personajele sunt mobile,transformandu-se sub ochii
cititorului,trairile lor fiind dezvaluite prin monolog interior sau stil indirect
liber. Naratorul este omniscient,dar interesul lui se muta de la infatisarea
intamplarilor la prezentarea trairilor personajelor.
Reperele spatio-temporale plaseaza actiunea in Ardeal langa orasele Arad
si Ineu.Carciuma Moara cu noroc se alfa la o intretaiere de drumuri,intr-un loc
pustiu, momentul ales fiind sfarsitul secolului al XIX-lea,inceputul secolului al
XX-lea.In aceste vremuri,demnitatea oamenilor este data de avere,iar saracia
devine sinonima cu umilinta sociala.Slavici va analiza cazul unui cizmar,
intreprinzator care doreste sa-si deschida un atelier in care sa angajeze calfe
carora sa le dea de lucru.Ispita banului (tema nuvelei) are insa consecinte
dezastruoase asupra individului.Slavici va evidentia in aceasta opera setea
de imbogatire si urmarile ei negative asupra vietii spirituale a individului.
Viziunea despre lume a autorului va fi exprimata , in primul rand, prin
intermediul incipitului si finalului.Ca-n toate operele realiste,identificam
procedeul cercului,tehnica narativa specifica.Nuvela lui Slavici incepe si se
termina cu vorbele batranei,un alter-ego al scriitorului:omul sa fie multumit
cu saracia sa,caci daca e vorba,nu bogatia,ci linistea colibei tale te face
fericit.Vorbele batranei cuprind patru termeni,intre care se stabileste o
relatie paradoxala: saracia aduce fericire , iar
bogatia,dimpotriva,nefericire.Vorbele ei contin un avertisment pe care Ghita ,
ginerele ei,il va nesocoti,sacrificand linistea colibei sale, condus de setea de
imbogatire.Vorbele batranei din finalsimteam eu ca n-are sa iasa bine,dar
asa le-a fost data au rol de concluzie(epilog).Cei care nesocotesc morala
crestina trebuie pedepsiti si sanctionati.De asemenea,vorbele ei contin si
ideea destinului implacabil,esecul lui Ghita fiind pus pe seama destinului.
Personajul principal este Ghita,personaj realist,mobil,care se transforma
sub ochii cititorului,traversand un conflict motivational.El oscileaza intre
aspiratii si dorinte duvergente.Pe de-o parte dorinta de a ramane un om

cinstit,pe de alta, setea de imbogatire, care-l va duce in situatia de a se


intovarasi cu Lica-samadaul si de a accepta compromisul si faradelegile
comise de acesta-talharirea arendasului si uciderea tinerei femei si copilului
acesteia.Ghita apare in calitate de sot ti tata,la inceput devotat familiei
sale.Treptat el va traversa un proces de dezumanizare,portretul sau din final
fiind compus doar de defecte(aspru la vorba,rece,agresiv,coborand pe ultima
trapta a demnitatii umane prin uciderea sotiei).
Lica samadaul este personaj secundar in opera lui Slavici,el nu se modifica
de-a lungul actiunii,precum Ghita,si ramane un caracter gata
format.Samadaul este stapanul a douazeci si trei de turme de porci.Portretul
sau fizic,construit direct de narator,surprinde statutul sau social,anticipandu-i
si portretul moral:
barbat de treizeci si sase de ani,inalt,uscativ,tras la fata,mustata lunga,ochi
mici si sprancene dese si impreunate la mijloc.El nu este un porcar
obisnuit,ci unul dintre cei care poartacamasa alba cu floricele,pieptar cu
bumbi de argint si bici de carmajin.Se autocaracterizeaza ca fiind un talhar
greu de dovedit,de la care nimeni nu indrazneste sa fure.El ii cere
carciumarului sa-i faca pe plac,altfel va fi nevoit sa plece de acolo.
Relatia dintre Lica si Ghita de tip stapan-rob, evidentiaza conflictul exterior
dintre cele doua personaje.La inceput cei doi par a fi adversari de forte egale,
se tatoneaza pentru a-si descoperi punctele slabe.In capitolul al V-lea , la cea
de-a doua intalnire dintre acestia,Lica vine pe furis la carciuma, luandu-l prin
surprindere pe carciumar,dar Ghita isi trimite sluga in sat pentru a-i anunta
pe sateni de sosirea samadaului(luandus-i astfel masuri de precautie si
dovedind ca este la fel de siret ca si samadaul).Pe rand cei doi barbati se
dovedesc a fi cand autoritari,cand infricosati unul de celalalt,Ghita atunci
cand ii este amenintata familia,iar Lica atunci cand simte superioritatea fizica
a adversarului si-si cheama in ajutor oamenii,pe Buza-Rupta,Saila si Rauti.Ii
cere bani carciumarului, pe care sa-i ia ca imprumut fara a-i numara.Ghita se
autocaracterizeaza ca o sluge primejdioasa,dar prieten nepretuit.In cele din
urma e obligat sa accepte conditiile samadaului de teama de a nu-i rani
familia.In capitolul al XII-lea relatia dintre cei doi se modifica.Dialogul dintre
cei doi barbati ilustreaza acum puterea de stapan a samadaului.Lica ramane
la fel de autoritar ca-n prima scena mentionata,folosind un ton poruncitor.Cu
o sinceritate dezarmanta,ii explica lui Ghita strategia sa de manipulare a
oamenilor prin identificarea slabiciunilor acestora.La polul opus apare
Ghitaslab,infricosat,el se ofera a-i fi tovaras,dar samadaul il refuza.Treptat
Lica ii inoculeaza lui Ghita dorinta de a ucide,povestindu-i ce a simtit prima
oara cand a omorat un om si ce l-a determinat sa o mai faca.In final Ghita va
cobori treapta cea mai de jos a moralitatii,omorandu-si nevasta.Intre bani si
Ana, alege banii si pleaca la Ineu fara sa o avertizeze pe aceasta de planul de

a-l da pe Lica pe mana justiei.Este impuscat de Rauti la comanda


samadaului,care se va sinucide izbindu-si capul de un copac.
In opinia mea,relatia stapan-rob simbolizeaza o lume care pune prea
mult pret pe valoarea banului,pierzandu-si astfel umanitatea.Moartea
violenta a celor doi din final reprezinta un avertisment pentru noi toti.Slavici
e un observator al vietii si in spirit realist eroii lui sunt infatisati nu numai in
manifestarile lor exterioare, dar si-n cele interioare.Eroii lui iubesc,urasc,apar
ca niste fiinte reale.Portretul moral al lui Ghita reprezinta un succes al prozei
romanesti,deoarece in el intalnim atat calitati cat si defecte,atitudini ferme
cat si ezitari.