Alexandru Lapusneanul

-Particularitatile Operei-

Prima nuvelă istorică din literatură română, ,,Alexandru Lăpusneanul’’aparţine prozei romantice,
fiind publicată în perioadă paşoptistă, în primul număr al revistei ,,Dacia Literară’’1840. Este inspirată din
istoria naţională, potrivit recomandărilor formulate de Mihail Kogălniceanu în manifestul literar al
romantismului românesc, articolul-program intitulat “Introductie”.

,,Alexandru Lăpusneanul’’ este o nuvelă, deoarece are o construcţie riguroasă, epică, în proză,
cu un singur fir narativ central şi cu un conflict concentrat. Se observă concizia intrigii, tendinţa de
obiectivare a perspectivei narative şi de asigurare a verosimilităţii faptelor prezentate. Personajele
relativ puţine şi sunt caracterizate succint si pun în lumină trăsăturile personajului principal.

Este o nuvelă romantică prin tema de inspiraţie istorică, apar personajele excepţionale în situaţii
excepţionale, construite în antiteză (blândeţea doamnei şi cruzimea domnitorului), culoarea epocii în
descrieri cu valoare documentară (de exemplu: portretul fizic al doamnei în capitolul al doilea,
vestimentaţia domnitorului în biserică, masa domnească), gesturile spectaculoase şi replicile devenite
celebre.

Nuvelă istorică este o specie literară cultivată de romantici, care se inspiră din trecutul istoric (
Evul Mediu) în ceea ce priveşte tema, subiectul, personajele şi culoarea epocii (mentalităţi,
comportamente, relaţii sociale, obiceiuri, vestimentaţie, limbaj).

Nuvela istorică are ca temă evocarea celei de a doua domnii a lui Alexandru Lăpuşneanul (1564-
1569). Lupta pentru impunerea autorităţii domneşti şi consecinţele deţinerii puterii de către un
domnitor crud se raportează la realităţile social-politice din Moldova secolului al XVI-lea. Două episoade
care înfăţişează tema luptei pentru putere în epoca medievală sunt notabile, unul concentrat în replica
rostită de domnitor ,,Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu... ‚’’, la întâlnirea lui cu solia boierilor, în capitolul I,
şi scena uciderii celor 47 de boieri în capitolul al III-lea, ilustrativă pentru cruzimea tiranului medieval.

Un prim element de structură îl evidenţiază titlul, care ilustrează personalitatea puternică a

personajului principal, excepţional (ieşit din comun) prin hotărârea şi cruzimea sa. Perspectiva
narativăeste obiectivă, iar naraţiunea la persoana a III-a (viziunea ,,dindărăt’’) aminteşte prin concizie de
relatarea cronicarilor. Naratorul omniscient, omniprezent, sobru, detaşat intervine, rareori, prin
epitetele de caracterizare, prin care precizează ipostazele personajului (,,vodă’’, ,,domnul’’, ,,tiranul’’,
,,bolnavul’’).

Conflictulnuvelei pune în lumină personajul principal. Conflictul principal politic relevă lupta
pentru putere dintre domnitor şi boieri. Conflictul secundar, răzbunarea domnitorului împotriva
vornicului Motoc (boierul care îl trădase în prima domnie), se declanşează în primul capitol şi se încheie
în capitolul al treilea. Conflictul social dintre boieri şi popor, este limitat la revolta mulţimii din capitolul
al treilea.

Timpul şi spaţiul sunt precizate şi conferă verosimilitate naraţiunii. Nuvela începe cu întoarcerea
lui Alexandru pe tronul Moldovei în a doua sa domnie, acţiunea desfăşurându-se apoi la curtea
domnească şi apoi la mitropolie. Ultimul capitol redă moartea domnitorului, patru ani mai târziu, în
cetatea Hotinului.

Din punctul de vedere al compoziţiei, naraţiunea romantică se desfăşoară liniar, cronologic, prin
înlănţuirea secvenţelor narative şi a episoadelor. Incipitul şi finalul se remarcă prin sobrietate. Echilibrul
compoziţional, clasic, este realizat prin organizarea textului narativ în patru capitole, care fixează
momentele subiectului. Capitolele poartă câte un motto cu rol rezumativ, fiind replici importante rostite
de personaje; capitolul I (expoziţiunea şi intriga)- ,,Dacă voi nu mă vreţi, eu va vreu...’’ răspunsul dat de
domnitor soliei de boieri. Capitolul al II-lea (desfăşurarea acţiunii)- ,, Ai să dai samă, doamnă!’’ -
avertismentul adresat de văduva unui boier decapitat doamnei Ruxanda, pentru că nu opreşte crimele
soţului ei. Capitolul al III-lea (punctul culminant)-,,Capul lui Moțoc vrem...’’ cererea norodului revoltat.
Capitolul al IV-lea (deznodământul)- ,, De mă voi scula, pre mulţi am să popesc şi eu...’’ amenintarea
împotriva tuturor rostită de Lăpuşneanul care, bolnav, fusese călugărit şi pierduse astfel puterea
domnească.

Nuvelă de inspiraţie istorică ,,Alexandru Lăpusneanul’’ de Costache Negruzzi ilustrează

principiile ideologiei paşoptiste şi ale romantismului românesc, potrivit recomandărilor din ,,Introductie’’
în ,,Dacia literară’’. Negruzzi face din personajul Alexandru Lăpuşneanul un tiran de o cruzime ieşită din
comun, ca un advertisment adresat contemporanilor şi reconstituie culoarea de epocă în aspectul ei
documentar.

Nuvelă istorică ,,Alexandru Lăpusneanul’’ deschide drumul observaţiei realiste, prin tehnica
detaliului semnificativ şi prin surprinderea psihologiei mulţimii.