Genul dramatic

Genul dramatic cuprinde acele creatii literare menite a fi reprezentate scenic. Opera dramatica impune anumite limite de timp si spatiu. Sentimentele si ideile autorului sunt transmise indirect prin intermediul actiunii si al personajelor. Interventia directa a autorului se realizeaza prin didascali. Operele dramatice se realizeaza prin: dialog, monolog dramatic si prin indicatiile scenice. Are caracter fictional , este organizat in acte , scene, tablouri si replici. Sunt prezente indicatiile scenice pt transpunerea textului in spectacol. Actiunea se dezvolta in jurul unui conflict dramatic care presupune: -forte puternic opuse aflate intr.o relatie ostila - existenta unui obstacol care determina nasterea unei crize - tensiune interna, incordare - un lant de evenimente orientat spre rezolvare. Intre spectator si scriitor apare o conventie, spectatorul admitand ideea ca pe scena apar adevarati eroi iar comuncarea este mediatea de regizor.

Comedia este o specie a genului dramatic in proza sau versuri, care provoaca rasul prin
surprinderea moravurilor sociale a unor tipuri umane sau a unor situatii neasteptate avand un final fericit si un rol moralizator.

Conflictul comic presupune contrastul dintre aparenta si esenta dintre pretentii si realitate.
Tipuri de comedie
Comedie: - de situatie - de moravuri - de caracter.

Comicul este o categorie estetica avand ca effect rasul declansat de contrastul dintre aparenta si
esenta , pretentii si realitate, asteptari si rezultate dintre ceea ce este si ceea ce vrea sa para ca este un personaj. Comicul implica existenta unui conflict, a unei situatii, a unor personaje.

O scrisoare pierduta
Ion L Caragiale

Este o opera dramatic destinata reprezentarii scenice. Este alcatuita din 4 acte fiecare cu un numar variabil de scene. Principalele moduri de expunere sunt dialogul si monologul dramatic. Prezinta tipuri umane sau situatii neasteptate cu un final fericit. Conflictul este realizat prin contrastul dintre aparenta si esenta. Sunt prezentate diferite forme ale comincului: ironia, umorul , comical de situatie, de nume de caracter.

Tema
Reprezentata in 1884 , O scrisoare pierduta este o comedie de moravuri si de caracter in care sunt satirizate ascpecte ale vietii politice (lupta pt putere in contextual alegerilor politice) si de familie( relatia dintre Tipatescu si Zoe ) a unor reprezentati corupti ai politicianismului romanesc.

Titlul pune in evident conflictul comic dintre ceea ce sunt si ceea ce vor sa para personajele ca
sunt. Pretinsa lupta pt putere politica se realizeaza de fapt prin lupta de culise avenad ca instrument al santajului politic O scirosare pierduta care reprezeinta petextul dramatic al comediei. Articulul nehotarat o indica atata banalitatea intamplarii cat si repetabilitatea ei (posibilitatea ca aceasta scrisoare sa se piarda oricand si in alte context dar cu acelasi effect) Tmpul si spatial sunt precizate destul de vag, actiunea comediei fiind plasata in capital unui judet de munte in zilele noastre adica la sfarsitul secolului al 19 lea in perioada campaniei electorale intr.un interval de 3 zile. Intriga porneste de la o banala intamplare : pierderea unei scrisori intime, compromitatoare pt reprezentatii locali ai partidului aflat la putere si gasirea ei de catre adversarul politic care o foloseste ca arma de santaj. Aceste fapt starneste o agitatie nejustificata si se rezolva printr.o impacare generala si neasteptata. Conflictul dramatic principal consta in confruntarea pt puterea politica a 2 forte opuse: reprezentatii partidului aflat la putere( prefectul Stefan Tipatescu, Zaharia Trahanache presedintele gruparii locale a partidului si Zoe sotia acestuia si amanta lui Tipatescu) si gruparea independent constituita in jurul lui Nae Catavencu ambitios avocet si proprietar al ziarului Racnetul Carpatiilor Conflictul secundar este reprezentat de grupul Farfuridi , Branzovenescu care se tem de tradarea prefectului.

Tensiunea dramatica este sustinuta gradat de un lant de evenimente care conduc la rezolvarea conflictului in finalul fericit al piesei: scrisoarea revine la destinatar ZoeEste utilizata tehnica amplificarii treptate a conflictului. Tensiunea dramatic este mentinuta de o serie de procedee compozitionale( modificarea brusca a raportului dintre personaje, rasturnarii de situatie, introducerea unor elemente surpriza, anticipari , amanarii) Exista 2 personaje secundare care au un rol aparte in constructia subiectului si mentinerea tensiunii dramatice: Cetateanul Turmentat (instrument al hazardului fiind cel care gaseste scrisoarea din intamplare in 2 randuri) si Dandanache(elemental surpriza prin care se realizeaza deznodamantul; el este acel personaj mai prost ca Farfuridi si mai canalie decat Catavencu) Actiunea pe moemntele subiectului Expozitiunea prezinta pe Stefan Tipatescu si pe Pristanda care citesc ziarului lui Nae Catavencu si numara steagurile. Venirea lui Trahanache cu vestea detinerii scrisorii de amor de catre adversarul politic Catavencu, declanseaza conflict dramatic principal si constitue intriga comediei. Convingerea sotului inselat ca scrisoarea este o plastografie si temerea acestuia ca Zoe ar putea afla de urzerile lui Catavencu sunt de un comic savuros. Naivitatea aparenta sau reala a lui Zaharia Trahanache si calmul sau, contrasteaza cu zbuciumul amorezilor Tipastescu si Zoe care reactioneaza impulsive si contradictoriu pt a zmulge scrisoarea santajistului. Actul 2 prezinta o alta numaratoare : a voturilor cu dar o zi inaintea alegerilor. Se declanseaza conflictul secundar reprezentat de grupul Farfuridi Branzovenescu care se teme de tradarea prefectului. Daca Tipatescu ii ceruse lui Pristanda arestarea lui Catavencu si perchezitia locuintei pt a gasi scrisoarea , Zoe dinpotriva ordona eliberarea lui si uzeaza de toata mijloacele de convingere feminine pe a determina pe Tipatescu sa sustina candidatura lui Catavencu in schimbul scrisorii. Cum prefectul refuza compromisul politic Zoe ii promite santajistului sprijinul sau. Telegrama primita de la centru solicita insa alegerea altui candidan (Agamemnon Dandanache) In actul 3 ( punctual culminant) actiunea se muta in sala mare a primariei unde au loc discursurile candidatilor Farfuridi si Catavencu in cadrul intruniri electorale. Intre timp Trahanache gaseste o polita falsificata de Catavencu pe care intentioneza sa o foloseasca pt contra santaj apoi anunta in sedinta numele candidatului ales de comitet : Ag Dandanache. Incercarea lui Catavencu de a vorbi in public de scrisoare esueaza, din cauza scandalului provocat de Pristanda. In incaierare Catavencu pierde palaria cu scrisoarea gasita pt a 2 a oara de cetateanul Turmentat care o duce destinatarei.

Actul 4( deznodamantul) aduce rezolvarea condlictului initial pt ca scrisoarea ajunge la Zoe iar Catavencu se supune conditiilor ei. Intervine un alt personaj Dandanache a carui propulsare politica este cauzata de o poveste asemanatoare : si el gasise o scrisoare compromitatoare pe care o pastreaza si pt alte imprejurari. Este ales in unanimitate si totul se incheie cu festivitatea condusa de Catavencu unde adversarii se impaca. Comicul de moravuri vizeaza viata de familie ( triunghiul conjugal Zoe Trahanache Tipatescu) si viata politica(santajul , falsificarea listelor electorale satisfacerea intereselor personale) Comicul de caracter reliefeaza defectele general umane pe care Caragiale le satirizeaza :demagogia lui Catavencu , prostia lui Farfuridi, servilismul lui Pristanda, senilitatea lui Dandanache. El se combina cu comical numelor proprii prin care autorul sugereaza dominant de character , originea sau rolul personajelor in desfasurarea evenimentelor. Comicul de situatie se refera la evenimente care provoaca rasul, intamplari ce se desfasoara rapid cu rastunarii de situati neprevazute; situatiile comice provin din intriga iar folosirea scrisorii ca instrument al santajului politic e ridicola provocand o agitatie nejustificata si in final o impacare la fel de nejustificata. Comicul de situatie este bine individualizat in dialogul dintre Trahanache si Tipatescu din primul act. Trahancche este invitat la Catavencu si afla de la acesta despre sciroarea de amor pe care Tipatescu i.a trimis.o Zoei. El ii descrie gradat si amanuntit lui Tipatescu discutia pe care a avut.o cu Catavencu atingand un punct maxim cand ajunge sa spun ape dinafara continutul scrisorii, Prezenta lui Ag Dandanache candidatul propus de contru se inscrie si ea in cadrul comicului de situatie; aceste povesteste cum a ajuns sa fie ales deputat, prin santaj, la fel ca si Catavencu gasind o scrisoare de amor adresata unei femei casatorite. Adevaratul comic de situatie reiese din faptul ca o atribuie pe Zoe cand luiTipatescu cand lui Trahanache. O alta situatie comica apare in deznodamant si il are in prim plan pe Catavencu care din stapana situatie cata vreme detinuse scrisoarea devine umil si sustinator entuziast al taberei adverse. Limbajul este principala modalitate de individualizare a personajelor, formele gresite ale cuvintelor , erorile de exprimare, ticurile verbale evidentiind incultura , statutul de parvenit sau trasaturi psihologice ale personajelor comice. Prin comical de limbaj se realizeaza caracterizarea indirect . Astfel Trahanach isi tradeaza originea greceasca , stalcind neologismele eprimandu.se confuz cu abateri de la normele literare ceea ce reflecta incultura. Ticul sau verbal aveti putintica rabdare reflecta viclenia personajului. Prin imbinarea tututror acestor tipuri de comic O scrisoare pierduta isi atinge scopul moralizator.

O scrisoare pierduta (caracterizarea personajelor) Zaharia Trahanache Este "prezidentul comitetului permanent, comitetului electoral, comitetului scolar, comitetului agricol, si a altor comitete si comitii" se bucura de o veche si solida autoritate, de prestigu recunoscut chiar si in opozitie"am tinut la dumneata ca la capul judetului nostru"(Catavencu). "Venerabilul neica Zaharia" este "stalpul" local al partidului de guvenamant, edsi sustine ideea integritatii morale a societatii, practica inselaciunea atat in familia sa cat si sef al partidului, falsificand listele cu alegatori. Atunci cand prestigiul si reputatia lui sunt in pericol, constata "A, ce corupta societate, nu mai e moral, nu mai sunt printipuri, nu mia e nimic: enteresul si iar enteresul". Ambitia politica si comoditatea vietiiil fac sa se pastreze cu strasnicie"enteresul" de a fi prieten cu prefectul, care "I-a facut si-i face servicii", sustinand "candidatul pe care-l pune pe tapetpartidul intreg", pentru ca" de la partidul intreg atarna tot binele tarii si de la binele tarii atarna binele nostru". Este vaninos incornorat, ridicol prin contrastul dintre aparenta si esenta, este senil si ramolit, plat in gandire, dar numai aprarent naiv, pentru ca pregateste cu abilitate contrajantasul.Este incult, dovada fiind ticurile verbale" ai putintica rabdare", repetarea mecanica a unor fraze, imprumutate de la fiul sau "de la facultate"pe care-l citeaza cu emfaza:"Tatito, unde nu e moral, acolo e coruptie si o sotietate fara printipuri va sa zica sugereaza zahariseala(Zaharia)si faptul ca poate fi modelat usor(trahana = coca moale) de catre superiorii" de la centru"sau de "enteres", dar mai ales de Zoe. Candoarea comica, ilustrata si de refuzul lui de a considera scrisoarea decat "plastrografie", consolandu-l pe Tipatescu sa nu-si mai faca sange rau, ca miselia oamenilor merge pana acolo incat " sa vezi imitatie de scrioare! Sa zici si tu ca e a ta, dar juri, nu altceva, sa juri!" il include pe Trahanache in tipologia incornoratului simpatic. Stefan Tipatescu Este prefectul judetului pe care il administreaza ca propia mosie, avand o mentalitatede stapan absolut: "mosia, mosie, fonctia, fonctia, coana Joitica, caoan Joitica, trai nanaca pe banii lui Trahancahe, Babachii(Pristanda). Tanar, prezentabil, tipul, aventurierului, Tipatescu este orgolios, abuziv, incalca legea, daca "o cer interesele partidului" si admite si admite matrapazlacurile politaiului("ai tras fumusel condeiul"), pentru ca acesta este " scrufulos la datorie" , adunad informatii necesare despre tot se intampla in oras. Este demagog, face caz de amoralitatea lui Catavencu("AH , ce lume, ce lume!"), cand el insusi este corupt si imoral, traind tihnit in umbra Zoei Trahanache, inseland increderea pe care o are in el"nenea Zaharia".Numele lui de la "tip" care semnifica june prim, om rafinat, aventurier, abil.

Zoe Trahanache Sotia lui Zaharia Trahanache su amanta lui Tipatecu, este singurul; personaj feminin al lui Caragiale care prezinta doamna distinsa din societatea burgheza, nefacand parte, ca celelalte eroine, din lumea mahalaleor. Este tipul cochetei, este inteligenta, autoritoara, ambitioasa si isi impune vointa in fata oricui. Marcheaza in comedie triunghiul conjugal, prin care Caragiale satirizeaza tarele morale ale societatii burgheze. Este o luptatoare hotarata, folosind tot arsenalul de arme feminine pentru a-si salva onoarea, de la rugamintii si lamentatii("Fanica daca ma iubesti, daca ai tunut tu lamine macar un moment in viata ta, scapa-ma, scapa-ma de rusine"), trecand de la amenintarea cu sinuciderea("Trebuie sa-mi cedezi, ori si nu atuncea mor si daca mor, dupa ce-oi muri poate sa se intample orice") pana la o energie impresionanta la o femeie ce se dovedeste a fii o luptatoare("Am sa lupt cu tine, om ingrat si fara inima"). Desi femeile in epoca nu aveau dreptul la vot, ea isi impune candidatul,pe Nae Catavencu, avand un singur tel, acela de a capata scrisoarea de amor, altfel si-ar fi distrus prestigiul sio pozitia sociala, viata tihnita si lipsita de griji din care beneficia din plin("il aleg eu, eu si barbatul meu"). Penduland dintre sot si amant cu inteligenta si abilitate, conduce din umbra manevrele politicii, toti fiind constienti de puterea ei(" al dumeavoastra , coane Fanica si -al caoaneii Zoitica" - Pristanda). Are asupra barbatiilor o seductie aparte, care o face intelegatoare, generoasa, savarsind cu delicatete gestul de iertare a lui Catavencu atunci cand isi recapata "scrisorica", asigurandu-se cu abilitate de devotamentul acestuia pentru a conduce festivitatea alegilor, pentru ca aceasta" nu-I cea dinr urma Camera". Cetateanul turmentat inclina si el" In cinstea coaneii Joitichii ca e dama buna!" Nae Catavencu Avocat, directorul ziarului"Racnetul Carpatilor" este tipul demagogului si reprezentantul unei adevarate scoli de frazeologie patriotala