Scrie un eseu de 2 3 pagini despre relatiile dintre dou personaje ale unui text narativ studiat, aparinnd lui

i Marin Preda. n elaborarea eseului, vei avea n vedere ur!toarele repere" # pre$entarea a patru ele!ente ale textului narativ, se!ni%icative pentru construcia personajelor alese &de exe!plu" te!, perspectiv narativ, aciune, con%lict, relaii te!porale 'i spaiale, construcia subiectului, !odaliti de caracteri$are, li!baj etc.() # evidenierea situaiei iniiale a celor dou personaje, din perspectiva tipologiei n care se ncadrea$, a statutului lor social, psi*ologic, !oral etc.) # relevarea trsturilor celor dou personaje, se!ni%icative pentru ilustrarea relaiilor, prin raportare la dou episoade+ secvene narative ale textului narativ ales) # expri!area unei opinii argu!entate despre relaiile dintre cele dou personaje, din perspectiva situaiei %inale+ a de$nod!ntului.

,ontinuand traditia ro!anului de inspiratie rurala, Marin Preda a creat prin Moro!etii un ro!an original, cu o vi$iune !oderna asupra lu!ii taranesti. Scrierea este alcatuita din doua volu!e publicate la doispre$ece ani distanta, pri!ul in -.//, iar ur!atorul in -.01. ,ele doua parti se sustin reciproc, reconstituind i!aginea satului ro!anesc de#a lungul unui s%ert de secol, prin povestea unei %a!ilii din satul Silistea#2u!esti. 3na din te!ele centrale care strabate ro!anul anuntata inca din titlu # este cea a %a!iliei, care, din cau$a lipsei co!unicarii dintre !e!brii sai, se va destra!a. 4secul acestei gospodarii traditionale are drept corespondent in planul si!bolic trans%or!arile din satul ro!anesc al vre!ii, care se va derurali$a, va %i sc*i!bat din insesi te!eliile sale de catre regi!ul co!unist. 5lie Moro!ete, personajul principal al ro!anului, repre$inta un tip aparte de taran in literatura noastra. 6u este o %iinta rudi!entara, ci are o co!plexitate psi*ologica ce tradea$a inteligenta, ironie sau c*iar spirit conte!plativ. 4ste un personaj exponential, repre$entand conceptia traditionala %ata de pa!ant si de %a!ilie, al carui destin expri!a !oartea unei lu!i, cea a satului traditional. Moro!ete este un pater %a!ilias, autoritatea principala in %a!ilia sa, pe care incearca sa o intretina cu ajutorul cultivarii pa!antului. 6iculae este %iul din cea de#a doua casatorie a lui Moro!ete, cea cu ,atrina, %iind !e$inul %a!iliei. Sarcina principala a lui 6iculae este sa aiba grija de oaia neasta!parata 7isisica, principala lui sursa de su%erinta, prin care Preda distruge !itul !ioritic, asa cu!, prin 6iculae, distruge si !itul copilariei vesele si lipsite de griji. Scena cinei din pri!a parte a volu!ului 5 este revelatoare pentru statutul !e$inului in cadrul %a!iliei, i!plicit in oc*ii tatalui acesta era ase$at in dreptul !a!ei sale, stand pe jos, pentru ca nu avea scaun. Me$inul nu era, asadar, un !e!bru i!portant al %a!iliei, %apt dovedit si de con%lictul pe care il va avea cu tatal sau in ceea ce priveste dorinta lui de a se duce la scoala. ,opilul isi doreste cu ardoare sa !earga la scoala si, in ciuda acordului !a!ei sale, nu pri!este sprijin din partea lui 5lie, care trebuie sa ii plateasca taxele. 8cesta sustine ca invatatura nu ii aduce niciun bene%iciu si il ironi$ea$a" 9alta treaba n#ave! noi acu!a: 6e apuca! sa studie!;. <elatia a%ectiva dintre cei doi este subre$ita de lipsa acuta de co!unicare. Moro!ete are i!presia ca cei din jur il inteleg si ca gesturile sale nu necesita nicio justi%icare, nicio

explicatie %ata de acestia. 4ste un tata autoritar, care nu accepta sa %ie contra$is in vreun %el. Moro!ete isi iubeste insa copiii. 5ronia %ata de %iii sai se pre$inta sub %or!a unor observatii cu scop corectiv si nu i$voraste din dispret sau rautate. =e exe!plu, lui 6iculae, care intar$ia sa vina la !asa, ii spune la un !o!ent dat" 9>e dusesi in gradina sa te odi*nesti, ca pana acu! statusi:; >otusi, cand vine vorba de !ani%estarea a%ectiunii, acesta isi cen$urea$a orice gest. ?a serbarea de s%arsit de an scolar, la care 6iculae ia pre!iul 5, Moro!ete vine pregatit sa auda ca %iul sau ra!asese repetent. Scena denota atat lipsa de interes a tatalui pentru preocuparile %iului sau, pentru viata acestuia din a%ara gospodariei, cat si lipsa de incredere in capacitatile intelectuale ale baiatului. Sting*ereala copilului, cri$a de %riguri care il cuprinde in ti!p ce incerca sa recite o poe$ie il i!presionea$a pe Moro!ete, dar gesturile sale de !angaiere sunt sc*itate cu !ulta stangacie. =orinta sa de a#si !entine po$itia de autoritate in %a!ilie printr#un co!porta!ent dur, uneori c*iar aspru, a dus toc!ai la slabirea relatiilor dintre !e!brii acesteia, dovada %iind si %uga de acasa a %iilor celor !ari cu oile si caii la 7ucuresti. in volu!ul al doilea, ce pre$inta o perioada de un s%ert de veac, con%lictul dintre Moro!ete si 6iculae trece in pri!#plan, pentru ca tatal si %iul repre$inta !entalitati di%erite" in Moro!etii, interesanta e proble!a lui 6iculae, caci con%lictul dintre el si Moro!ete si!boli$ea$a con%lictul dintre doua conceptii despre taran. >oc!ai din aceasta cau$a, ei devin re%lectori" !otivatiile lor launtrice interesea$a nu nu!ai ca expresie a adaptarii sau de$adaptarii spontane de o lu!e, ci si ca %iloso%ie de existenta. & 6icolae Manolescu ( Moro!ete isi va concentra toata energia pentru a#i aduce acasa pe %iii sai cei !ari si il va retrage pe 6iculae de la scoala pe !otiv ca nu ii aduce 9niciun bene%iciu;. 8tunci se va produce o ruptura intre tata si %iu. isi va pierde nu doar autoritatea parentala, ci si pe cea in sat, %apt care il %ace sa scada si !ai !ult in oc*ii lui 6iculae, care re!arca" 9il ve$i cu! ii ia altul vorba din gura, %ara niciun respect si el lasa %runtea in jos si nu $ice ni!ic;. 8cu! un anti!oro!etian ca %iloso%ie a existentei, 6iculae Moro!ete va ajunge activist de partid, adeptul unei 9noi religii a binelui si a raului;. =isensiunile intre tata si %iu capata acu! sensul unor !aniere di%erite de a concepe existenta) 5lie Moro!ete repre$inta conceptia traditionala %ata de pa!ant si de %a!ilie, in ti!p ce 6iculae, 9apostol al !arilor trans%or!ari;, este exponentul unei noi vi$iuni asupra satului, cea a socalis!ului. 8parandu#si principiile !odului sau de viata, Moro!ete pole!i$ea$a cu 9noua religie; a lui 6iculae, ne$druncinat in convingerile sale" 9,a vii tu si#!i spui ca noi sunte! ulti!ii tarani de pe lu!e si ca trebuie sa dispare!... si de ce cre$i ca n#ai %i tu ulti!ul prost de pe lu!e si ca !ai degraba tu ar trebui sa dispari, nu eu@...; Protestul tatalui sau, care apara rosturile taranesti traditionale, nu are niciun ecou in su%letul tanarului. Moro!ete isi pierde ast%el orice ur!a de autoritate parentala si ajunge sa %ie el insusi ironi$at de catre copiii sai. 6iculae ii conda!na %ara !ila tru%ia" 9crede ca el &Moro!ete( e centrul universului si cu! le aranja el, asa e bine, toata lu!ea trebuie sa#l asculte;. Aece ani !ai tar$iu, destituit din %unctia pe care i#o o%erise co!unis!ul, 6iculae isi continua studiile, devine inginer *orticultor si se casatoreste cu o %ata din sat. Moro!ete isi va trai ulti!ii ani din viata tot !ai departe de tot ce se inta!pla, tot !ai rupt de lu!e. Marea in%rangere a lui 5lie Moro!ete este insingurarea, dar !ai ales instrainarea de sine insusi, cri$a sa atingand di!ensiuni tragice. ?a in!or!antarea tatalui sau, 6iculae a%la de la sora sa, 5linca, de %aptul ca Moro!ete se stinsese incet, %ara de a su%eri de vreo boala.

>anarul are re!uscari pentru ca isi parasise tatal in ulti!ii ani si nu are liniste pana cand i!aginea acestuia nu ii apare in vis, 9in lu!ina vesnicei $ile de vara care scalda batatura si salca!ii de acasa;. ,on%lictul dintre cei doi va %i solutionat, se vor i!paca in visul lui 6iculae. in acest de$noda!ant tragic, se stabileste un ec*ilibru care lipsise de la bun inceput relatiei dintre cele doua personaje) !e$inul reuseste in %inal sa isi inteleaga tatal si isi da sea!a de a%ectiunea pe care i#o poarta. <elatia dintre Moro!ete si %iul sau, 6iculae, este una !arcata de tragis!, caci co!unicarea de%icitara a dus la o ruptura ne%ireasca intre cei doi. insa ceea ce da si !ai !ult dra!atis! situatiei este toc!ai regretul %iului din %inalul ro!anului, re!uscarile pe care le are 6iculae pentru %aptul ca isi parasise parintele. Biul isi da sea!a prea tar$iu de greselile sale. 3n consens la care ar %i trebuit sa se ajunga !ai devre!e a %ost stabilit nu!ai dupa !oartea lui Moro!ete. >ru%ia lui Moro!ete, incapacitatea celor doi de a co!unica unul cu celalalt, di%erenta dintre conceptiile lor asupra vietii, precu! si re%u$ul %iecauia de a ajunge la un co!pro!is au dus la un de$noda!ant tragic, care ar %i putut %i evitat.