Test de antrenament 4 – 2021

Subiectul I
A. 1. Sensul din text al secventei ”din cand in cand” este ”cateodata”.
2. Anul nasterii lui Barbu Cioculescu este 1927, intrucat in text se mentioneaza ca acesta l-a
intalnit pe Arghezi, ”in 1931, cand aveam 4 ani”.
3. Barbu Cioculescu are o atitudine politicoasa fata de Ion Barbu in momentul revederii, asa
cum reiese si din secventa ”l-am salutat cu respect”.
4. Tudor Arghezi s-a suparat pe tatal lui Barbu Cioculescu, ”nemultmit de cum scrisese tata
despre romanele lui”.
5. Ion Barbu este ilustrat in ultimul paragraf ca un om curios din fire, tehnic, intrucat autorul
sustine ca “mă chestionă în ce clasă sunt şi dacă-mi plac matematicile”. Desi este un poet
arhicunoscut, sunt faimoase elementele matematice regasite in opera sa, avand in vedere
afinitatile sale anterioare.

B. Intelegerea realitatii este o tema subiectiva de discutie, care poate fi influentata, in mod
incontestabil, de factori precum evenimentele marcante din viata personala, educatia primita,
mediul de provenienta etc.

Din punctul meu de vedere, poate avea loc o schimbare de perspectiva dupa analiza
semnificatiilor a mai multe dezbateri pe teme controversate, intrucat pe acest fel de
interactiuni se bazeaza devoltarea personala, insa exista si contraexemple, persoane cu opinii
puternice, care nu accepta alte realitati.

Pe de-o parte, adevarul este o valoare relativa, ce depinde de perceptia fiecarui individ chiar si
asupra unui eveniment lipsit de aspecte subiective, cum ar fi faptele istorice. Decursul acestora
este relatat diferit de catre diverse puteri opozante, astfel ducand la denaturarea/alterarea
adevarului, transmis mai departe in mod eronat. Iata de ce in textul-suport se mentioneaza ca
„Astea ti le-a spus taica-tu!”, relevand caracterul indoielnic al faptelor relatate. In urma discutiei
dintre Ion Barbu si autor, cel din urma cunoaste aspectele nevazute ale Evului Mediu.

Pe de alta parte, chiar si in ciuda unui schimb de experiente si opinii, anumite mentalitati raman
neclintite, indiferent de calitatea sau cantitatea argumentelor oferite in sprijinul unei ipoteze
formulate de catre alta persoana. Un exemplu relevant in acest sens se remarca in romanul
„Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi” de Camil Petrescu, in episodul discutiei de
la popota. Articolul legat de achitarea barbatului care si-a ucis sotia infidela starneste
controverse intre cadrele militare, insa niciunul dintre acestia nu pare sa-si fi schimbat parerea
in urma dezbaterilor intense.
Astfel, se poate spune ca exista posibilitatea de a influenta intelegerea realitatii cu ajutorul
opiniilor celorlalti, insa numai intr-o discutie deschisa, cu scopul largirii orizonturilor, fara a avea
propriul ego ca obstacol in dezvoltarea personala.

II. Indicațiile scenice sau didascaliile sunt instrucțiunile autorului unei piese de teatru, realizate
în vederea unei interpretări corespunzătoare a operei pe scenă. Notațiile autorului
coordonează actorul/cititorul, fixându-i cadrul imaginar și de interpretare și constituie o
caracteristică esenţială a genului dramatic.

În textul fragmentar selectat din opera „Omul care a văzut moartea” de Victor Eftimiu, acestea
notează succint detalii privind decorul, având elemente specifice epocii („Pe un perete, două
fotografii mărite cu cărbunele”, „rame de aur, foarte încărcate”).

Textul dramatic supus analizei este semnificativ pentru prezentarea acestor indicaţii scenice,
care conferă informaţii preţioase nu doar în jocul scenic, ci şi în lectura propriu-zisă, ajutând
cititorul să-şi reprezinte mintal evenimentele şi personajele.