Universitatea din Craiova

Facultatea de Litere

Lucrare de licenţă
Conducător Ştiinţific:

Absolvent:

Craiova, 2009

4
Universitatea din Craiova
Facultatea de Litere

Titlul lucrarii:

Proza
Proza scurtă
scurtă a lui
I.L.Caragiale

Conducător Stiinţific:

Absolvent:

Craiova, 2009

4
 Proza scurta a lui I.L.Caragiale
Cuprins

Introducere 4
Capitolul  ! "L"Cara#iale $ viaţa %i activitatea literara 6
1.1. Repere biografice 6
1.. !cti"itatea
!cti"it atea literara
literar a a lui I.L.Caragiale
I.L.Car agiale #########################
######################### $
Capitolul  ! &ro'a scurta a lui "L"Cara#iale 1%
.1. Co&ple'itatea
Co&ple'it atea operei lui I.L.Caragiale
I.L.Cara giale ##############################
############################## 1%
.. Proza scurta ro&aneasca ( prezentare
prezentar e ##############################
################# ############# )
.*. +odernitatea
+odernit atea prozei scurte si a prozei in general a lui I.L.Caragiale
I.L.Car agiale ###
#####
####
## *
.4. Proza scurta a lui I.L.Caragiale
I.L.Car agiale si trasaturile
trasatur ile ei #######################
################### #### %
.4.1. ,curta prezentare a prozei scurte a lui I.L.Caragiale
I.L.Carag iale #############
############# %
.4.. Trasaturile prozei scurte a lui I.L.Caragiale
I.L.Cara giale ###############
####################
##### $
.-. Perspecti"e
Perspecti "e critice asupra operei lui I.L.Caragiale
I.L.Caragi ale #################
######################### *
Concluzii ######################################
#########################################################
################### *%
!ne'e #######################################
###########################################################
#################### 4)
ibliografie 4-

4
 Introducere
I. L. Caragiale a strălucit /n arta co&ediei0 aa /nc2t tentaţia de a lăsa proza
autorului /n u&bra teatrului a dăinuit o perioadă /ndelungată. Cu toate acestea0 c3iar de
la /nceput a e'istat o atracţie către proza lui0 atracţie ce se e'plică prin uni"ersul creat
de autor0 prin ineditul for&ulei epice0 prin proble&atica abordată0 prin "iziunea asupra
lu&ii sau prin crezul artistic.
Co&ple'itatea uni"ersului epic al scriitorului0 desc3iderea către &ultiplele
 perspecti"e de interpretare
interpretare e'plică interesul
interesul cresc2nd pe care /l st2rnete /n continuare
continuare
Caragiale. ste ade"ărat că0 de5a lungul ti&pului0 au e'istat "oci care au a"ut obiecţii
cu pri"ire la opera artistului0 unele &ai uoare0 altele &ai se"ere0 dar niciunele n5au
rezistat confruntării cu &onu&entala creaţie0 care poartă /ncă de la /nceputuri sigiliile
 perenităţii. tefan Cazi&ir
Cazi&ir consideră că perenitatea
perenitatea lui Caragiale decurge0
decurge0 &ai
&ai presus de
toate0 din /nsuirea sa de &are creator0 din locul care /i re"ine printre e'ponenţii de
"aloare nedepăită ai specificului nostru naţional0
naţional0 purtători ai celor &ai /nalte
contribuţii la e'pri&area i /&bogăţirea lui.
Critici0 istorici0 cercetători0 scriitori i cititori pasionaţi au bătătorit cu nesaţ
 paginile /n care se /nc3eagă lu&ea
lu&ea sc3iţelor0 a po"estirilor0 a po"etilor i a nu"elelor
nu"elelor
caragialiene. !stfel0
!stfel0 proza lui Caragiale0 /n toată di"ersitatea ei0 a atras nu&e de
 prestigiu0 care s5au /ntrecut
/ntrecut /n a sesiza0
sesiza0 a aprecia0 a co&enta
co&enta i a dezbate
dezbate acest do&eniu
do&eniu
al creaţiei scriitorului. +ii de pagini de istorie i critică literară0 de studii0 analize0
eseuri0 articole0 dicţionare0 antologii0 docu&ente0 in"estigaţii biografice0 reeditări0 au
fost consacrate operei caragialiene0 purt2nd se&nături celebre0 /ncep2nd cu Titu
+aiorescu0 73erea0 7. Ibrăileanu0 ugen Lo"inescu0 Paul 8arifopol0 Po&piliu
Constantinescu0
Constantinescu0 7. Călinescu0 erban Cioculescu0 9ladi&ir ,treinu0 Tudor 9ianu0 9ianu0
,il"ian Iosifescu0 Iorgu Iordan0 tefan Cazi&ir0 . l"in0 +ircea To&u0 To&u0 !le'andru
!le'andru
Călinescu0 +aria 9odă Căpuan0 lorin +anolescu0 ;u&itru +icu0 7eorge +unteanu0
9. anac3e0 +ircea Iorgulescu0 <. 8alis0 Li"iu Papadi&a0 ugen ,i&ion0 =icolae
+anolescu0 7elu =egrea0 Paul Cornea0 p2nă la Ion 9artic0 +arta Petreu0 !driana
73iţoi0 Ioana P2r"ulescu .a.0 fără a cuprinde aici toate nu&ele celor care au abordat din
diferite perspecti"e proza literară caragialiană.
Literatura de specialitate a conse&nat de>a o &ulţi&e de sintag&e0 cliee0
aprecieri consacrate: Caragiale 5 clasic al literaturii române
române? cel mai mare dramaturg,
Caragiale -satiricul; maestru al realismului critic; precursorul literaturii absurdului;
absurdului;
 pro&otor al deconstrucţiei
deconstrucţiei con"enţiilor literare? Caragiale 5 placă turnantă  a literaturii
ro&2ne? Caragiale 5 duplicitar; Caragiale 5 glissando etc0 astfel /nc2t /ntrebarea din
finalul cărţii lui Li"iu Papadi&a0 Caragiale, fireşte!  despre @c2te feluri de Caragiale
&ai sunt0 do&Ale B0 ar putea pri&i un răspuns
r ăspuns si&plu0 ade"ărat0
ade"ărat0 parafraz2nd pe unul
dintre colarii din sc3iţe: @+ulte0 do&AleDE i atunci se ridică /ndreptăţita /ntrebare: ;e
ce0 /ncă o dată despre CaragialeB Răspunsul prinde contur /n &e&orabila afir&aţie a lui
tefan Cazi&ir că niciodată nu "o& izbuti să5l epuiză& pe Caragiale. l este acela care
/ntotdeauna ne "a epuiza pe noi.
!adar0 /ncă o dată despre Caragiale 5 lucrarea de faţă propun2ndu5i să
ur&ărească aspectele &oderne ale prozei sctrte caragialiene. Critica i istoria literară au
conturat0 cu predilecţie0 clasicis&ul incontestabil al autorului0 aez2ndu5l pe Caragiale0
fără reţineri0 /n r2ndul marilor clasici  ai literaturii ro&2ne. !rgu&entul
!rgu&entul care susţine
această /ncadrare este acela că opera lui Caragiale dispune de se&nificaţii generale i de
"alori estetice specifice scriitorilor clasici: spiritul critic0 ec3ilibrul co&poziţiei0
afir&area sensului etic i estetic al artei0 rezistenţa /n ti&p0 capacitatea de a crea &odele
etc.
. l"in depăete această etapă i realizează /n opera citată o abordare a /ntregii
creaţii a lui Caragiale din perspecti"a relaţiei clasic 5 &odern. Criticul pornete de la

4
 ideea că un clasic se definete prin toc&ai caracterul nefinit al creaţiei sale0 de aceea
uni"ersalitatea se&nificaţiilor pe care le asigură0 i&boldul de a5l pri"i dintr5un alt ung3i
de "edere continuă să acţioneze. Fn lucrarea &enţionată0 criticul analizează c2te"a
ele&ente &oderne /n arta lui Caragiale.
+ai t2rziu0 !le'andru Călinescu0 /n Caragiale sau vârsta modernă a literaturii,
reuete să dea cea &ai nouă interpretare prozei scurte a lui Caragiale0 ur&ărind cu
 predilecţie e"oluţia for&elor
for&elor literare0 i @e'erciţiile de stilE.
stilE. Criticul renunţă la
for&ulele uzuale de tip tradiţional i se i&pune prin noutatea interpretării0 care constă
/ntr5o surprinzător de e'actă adec"are la te't.
+aria 9odă Căpuan0 Li"iu Papadi&a i alţii au &enţionat0 de ase&enea0 /n
conte'te diferite0 aspecte ale &odernităţii creaţiei caragialiene.
Pornind de la direcţiile de>a trasate0 de&ersul de faţă /i propune să dez"olte te&a
&odernităţii prozei scure a lui Caragiale /ntr5o for&ulă globală0 analitică i unitară.
Lucrarea de faţă cuprinde doua capitole. Fn pri&ul dintre a& for&ulat cate"a
repere biografice si a& prezentat acti"itatea literara a lui I.L.Caragiale. I&portantă
 pentru e'egeza
e'egeza te'tului literar este concepţia
concepţia lui Caragiale cu pri"ire la artă0 /n general0
general0
i la proză0 /n special. ,criitorul face pri&ii pai /n desprinderea de for&ele epice
tradiţionale ale "re&ii sale i abordează proza scuta dintr5o perspecti"ă inedită0 care5l
aază /n linia /nt2i a prozatorilor &oderni.
Gr&ătorul capitol este dedicat prozei scurte. ,e are /n "edere contribuţia scriito5
rului la afir&area i la i&punerea acesteia /n r2ndul genurilor  înalte.
 înalte. ;e fapt0 prin
Caragiale0 sc3iţa a dob2ndit un statut literar bine definit i i5a de&onstrat rele"anţa
artistică. Fn sc3iţe Heltansc3auun
Heltansc3auung5ul
g5ul caragialienesc /&bracă una dintre cele &ai
&oderne for&ule epice. La aceasta a contribuit i acti"itatea de gazetar a scriitorului0
care0 pe de altă parte0 a deter&inat0 la &odul cu ade"ărat e'e&plar0 /ntrepătrunderea
/ntrepătrunderea
dintre "iaţa cotidiană i literatură i a influenţat instaurarea unor noi raporturi
r aporturi /ntre
genurile canonizate i cele  joase.
Fn arta portretului0 se re&arcă o serie de ele&ente &enite să &odifice tiparul
clasic. Caragiale pro&o"ează generalizarea0 esto&parea portretului fizic0 /nlocuirea
figurati"ului cu i&aginea unui &odel e'istenţial0 in"estigarea lu&ii interioare i
utilizarea caricaturii ca re"elator.
Interesul scriitorului pentru realitatea dură  a e'istenţei /l deter&ină să5i
/nsuească te3nicile necesare studierii fiinţei u&ane /n cele &ai profunde i nebănuite
&anifestări ale ei. Fn literatura ro&2nă0 ;ela"rancea i 9la3uţă au &ers pe aceeai
direcţie0 dar  caurile
 caurile lui Caragiale /i "or găsi corespondenţele doar /n opera <ortensiei
Papadat engescu.
Fn cele doua capitole ale prezentei lucrări0 atenţia se concentrează pe
&enţionarea0 analiza0 interpretarea i punerea /n "aloare a acelor ele&ente specifice
care susţin prospeţi&ea i &odernitatea prozei scurte a lui Caragiale.

4
 C!PITLGL 1
I.L.C!R!7
I.L.C!R!7I!L
I!L ( 9I!Ț! ȘI !CTI9IT
!CTI9IT!
!T! LITR!R!
LITR!R!
1.1. Repere biografice
Scurta pre'entare
,5a născut /n ziua de 1 februarie 1%- 1%-00J1K /n satul <a <ai&a naleeJ*K0 care5i poartă astăzi
i&anal
nu&ele0 fiind pri&ul născut al lui uca CaragialeCaragiale și al "caterinei. Tatăl său 1%1  1%1 5
1%M)NN și frații acestuia0
1%M) acestuia0 Costac3e și Iorgu
Iorgu00 s5au născut la Constantinopol
Constantinopol00 ca fii ai lui
Ștefan0 de profesie bucătar0 anga>at de Ion 7eorge Caragea /n suita suita sa la sf2r
sf2rșitul anulu
anuluii
1%1..
1%1
!tras de teatru0 Luca s5a căsătorit /n 1%*$ cu actri actrița și c2ntărea
c2ntăreața Caloropul
Caloropulos0 os0 de
care s5a
s5a despăr
despărțit0 fără a di"orța "reodată
"reodată00 /nte&eindu
/nte&eindu55 și o fa&ilie
fa&ilie statornic
statornicăă cu
 brașo"eanca caterina0
caterina0 fiica negustorului
negustorului grec Luca C3iriac Caraboas.
Pri&ele studii le5a făcut /ntre anii 1%-$ și 1%6) 1%6) cu
 cu părintele +arinac3e0 de la
iserica ,f. 73eorg3e din
73eorg3e din Ploiești0 iar p2nă /n anul 1%64 a ur&at clasele pri&are II590 la
Școa
coala
la ;o&neas
;o&nească că din Ploiești0 unde
unde l5a a"ut /n"ățător pe pe azil
azil ;rago escu.Jnecesită citareK
;ragoșescu.
P2nă /n 1%6M
1%6M a a ur&at trei clase la 7i&naziul #$finții %etru %avel& din Ploie
%etru și %avel& Ploiești0 iar /n
1%6% a
1%6%  a ter&inat clasa a 95a liceală la uc ucurureești.
9iitorul
9iitorul &are clasic a absol"it 7i&n 7i&naziu
aziull @,finții Petru și Pa"e
Pa"el l din Ploiești0 pe
care l5a nu&it0 /n 7rand <Otel @9ictoria Ro&2nă0 Ro&2nă 0 orașul său natal.natal. ,ingurul
,ingurul institu
institutortor
de care autorul 'omentelor și5a adus a&inte a&inte cu cu recuno
recunoștință a fost ardeleanu
ardeleanull azil
azil
;răgoșescu0
escu0 acela
acela care
care /n
/n sc3i
sc3ița &e&oria
&e&orialistic
listicăă  (upă )* de aniani l5a pri&it /n clasă pe
"oie"odul Gnirii. !dolescentul
!dolescentul Iancu a /nceput să scrie /n taină poezii0 dar /nainte de
debutul literar a fost fascinat
fascinat de perfor&anțele teatrale ale unc3iului
unc3iului său0 Iorgu
Caragiale care era actor și șef de trupă0 fi'ată la uc ucuurești sau a&bulantă. Fn 1%6% 1%6% a  a
obținut de la tatăl
tatăl său autori
autoriza
zația de a frec"e
frec"entanta Conservatorul
Conservatorul de +rtă (ramatică 0 /n
care fratele acestuia0 Costac3e
Costac3e00 preda
preda la clasa
clasa de decla&ație și &i&ică.
&i&ică. Fn 1%M) a fost
ne"oit să abandoneze proiectul actoriei și s5a &utat &utat cu fa&ilia la u uccurureești0 lu2
lu2nd
ndu5u5și cu cu
seriozitate /n pri&ire obligațiile unui bun șef de fa&ilie. Tot Tot /n anul
anul 1%M)
1%M)00 a fost nu&it
copist la
copist  la Tribuna
Tribunalul
lul Pra3o"a
Pra3o"a..
La 1 &artie 1%%-1%%-00 s5a născut +ateiu
+ateiu00 fiul natural al +ariei Constantines
Constantinescu cu00
func
funcționară
ionară la Regie
Regie00 cu Caragiale0 care /l declară la oficiul stării ci"ile. L5a cunoscut pe
&inescu c2nd
&inescu  c2nd t2nărul poet0 debutant la  amilia0 era sufleur și copist copist /n trupa lui IorguIorgu..
Fn 1%M1
1%M100 Caragiale
Caragiale a fost nu&it
nu&it sufleur și copist la Te Teatrul
atrul =ațional din u uccur
ureești0 după
 propunerea lui +i3ail Pascal.
Pascal. ;in 1%M*
1%M* p2nă
 p2nă /n 1%M-
1%M-00 a colaborat la impele0 cu
"ersuri
"ersuri și proză
proză00 se&n2
se&n2nd nd cu
cu ini
inițialele
ialele Car și %olicar    Șarla și ciobanii0 fabulă
antidinasticăN. ,5a născut0 prin ur&are0 autorul satiric0 /nsă prin sacrificarea poetului
liric0 căruia /i "a supra"iețui0 ocazional0
ocazional0 autorul
autorul de fabule0 epigra&e și parodii.
Fn 1%%$
1%%$00 la M ( % ianuarie s5a
ianuarie s5a căsătorit cu !le'andrina urell0 urell0 fiica actorului 7aetano
urell.. ;in această căsătorie "or rezulta &ai /nt2i două fete: Ioana n. 4 octo&brie
urell
1%%$NN și !gat3a n. 1) noie&brie 1%$)
1%%$ 1%$)N0N0 care se sting de ti&puriu din cauza unei tuse
con"ulsi"e sau a difteriei la 1- iunie respecti"
iunie respecti" 4B &artie 1%$1 1%$1NNJ4K. La * iulie 1%$*1%$* i i se
naște un fiu0
fiu0 Luca
Luca Ion.
Ion.
Fn 1%%$
1%%$00 anul
anul &or
&orții poetului
poetului +i3ai &inescu0
&inescu0 Caragiale a publicat articolul /n 0irvana.
Fn 1%$) a fost profesor de istorie la clasele I5I9 la Liceul Particular ,f. 73eorg3e0 iar /n
1%$ și5a e'pri&at
e'pri&at intenția de a se e'patria la ,ibiu ,ibiu sau
 sau la rașo". Fn 1$)*0 la 4
februarie a a"ut o /ncercare de a se &uta la Clu> Clu>00 /nsă
/nsă /n luna noie&brie și5a stabilit
stabilit
do&iciliul pro"izoriu la erlinerlin.. Fn 1$)-0 la 14 &artie s5a stabilit definiti" la erlin.

&re'entare pe lar#

4
 ri de c2te ori i s5au solicitat date autobiografice0 Caragiale a replicat cu o
"e3e&enţă aparent ciudată0 contest2nd
contest2nd /n principiu folosul pe care l5ar
l5 ar putea aduce
cunoaterea "ieţii unui scriitor pentru /nţelegerea operei. @Gnui ele" de liceu din ţară0
care5i scrisese /n 1$)$0 rug2ndu5l să5i co&unice o serie de infor&aţii0 dra&aturgul
dra&aturgul i5a
răspuns0 de la erlin0 cu un refuz ce5l "a fi a&ăr2t pe bietul colar dornic să tie &ai
&ulte despre autorul $crisorii pierdute  dec2t /i spuneau profesorul i &anualul: QQ 
/ntruc2t opera care te interesează stă /naintea du&itale /ntreagă ( spre a fi /nţeleasă0
gustată i criticată0 ce ne"oi &ai are de alte date biografice despre autorul ei0 dec2t că e
născut atunci i acolo i că trăiete /ncă0 p2nă c2nd o &uri0 /n cutare locBSS
Fnzestrat cu o inteligenţă e'cepţională0 pe care c3iar unii din detractori i5au
recunoscut5o0 Caragiale
Caragiale ar fi dorit să ocupe /n societate un loc pe &ăsura /nsuirilor sale.
!cesta0 /nsă0 i s5a refuzat0 iar o&ul de &are "aloare s5a "ăzut constr2ns să se izbească /n
funcţii &ărunte i u&ilitoare. !ceasta este originea acelui fior de tristeţe care e'plică
oroarea sa de biografie: @ ... opera ( da? despre "iaţă ( nici să nu "orbi& ....
Poate toc&ai de accea biografia lui Caragiale ispitete at2t de &ult ...
@<ai&anaua sang"ină el /nsui aa cu& /l caracterizează cu &ult u&or 7.
Călinescu /ntr5o sa"uroasă paranteză din  1storia literaturii române
române de de la origini până în
 preent N I.L. Caragiale s5a născut la *) ianuarie 1%-0 l2ngă Ploieti0 la <ai&anale.
 preent 
!stăzi0 satul poartă nu&ele dra&aturgului.
Pasiunea pentru teatru ani&ă tradiţia fa&ilială0 astfel că scriitorul ur&ează
Conservatorul de +rtă (ramatică al unc3iului său0 Costac3e Caragiale. ;upă &oartea
Conservatorul
 pre&atură a tătului este0
este0 pe r2nd0 copist
copist la Tribunalul
Tribunalul din Pra3o"a0
Pra3o"a0 apoi sufleur la Teatrul
Teatrul
 =aţional din ucureti.
ucureti.
Fn 1%6%0 /l cunoate pe +i3ai &inescu0 /n trupa lui Iorgu Caragiale. !nul 1%M*
&arc3ează debutul său literar /n re"ista satirică impele. 9a fi redactor la &ai &ulte
 publicaţii0 pentru ca /n 1%M% să intre /n redacţia
redacţia ziarului 2impul, alături de &inescu i
,la"ici. Prin inter&ediul acestora se apropie de 3unimea, unde citete co&ediile 4
noapte furtunoasă i Conul eonida faţă cu reacţiunea,
reacţiunea,  a&bele fiind reprezentate pe
scena Teatrului =aţional din ucureti.
Co&edia care /l "a i&pune ca dra&aturg de pri&ă &ări&e este 4 scrisoare
 pierdută, a cărei pre&ieră are loc la 1* noie&brie 1%%4. Gn an &ai t2rziu "a fi
 pierdută,
reprezentată co&edia (-ale carnavalului.
carnavalului.
;ei consacrat prin co&ediile sale0 /n ciuda unor contestări i&pus0 /nsă0 de
autoritatea critică a lui Titu +aiorescu i Constantin ;obrogeanu 5 73ereaN0 Caragiale
trece0 după 1%%$0 spre proza de analiză psi3ologică i spre dra&ă.
,criitorul fondează0 /n 1%$*0 alături de !nton acalbaa0 ziarul  'oftul român,român,
iar /n 1%$40 /&preună cu ,la"ici i Cobuc0 editează re"ista 5atra. Tot /n această
 perioadă0 opera
opera sa cunoate o nouă direcţie spre
spre proza scurtă0 prin
prin "olu&ul  'omente
1$)1N.
Fn 1$)0 Caragiale este i&plicat /ntr5un proces de plagiat0 /n care este apărat0
 printr5o pledoarie
pledoarie re&arcabilă0 de arbu
arbu tefănescu ;ela"rancea.
;ela"rancea. Fnainte de a5i /nc3eia
 pledoaria la Curtea cu >uraţi de Ilfo"0
Ilfo"0 /n edinţa
edinţa din 11 &artie0 ;ela"rancea
;ela"rancea spune: @!
&uncit din greu? i5a robit tot talentul i toată inteligenţa lui pentru fala noastră0 a
tuturora? i tr2ind din greu0 n5a /ntind &2na ni&ănui i nu s5a pl2ns niciodată de
ingratitudinea acelor de care a dispus soarta poporului ro&2n0 nici că "iaţa unui popor
at2rnă nu nu&ai de dez"oltarea lui &aterială0 ci i de /nălţarea geniului lui.
;upă acest e"eni&ent0 se stabilete cu fa&ilia la erlin0 de unde ur&ărete cu
interes "iaţa politică i literară din ţară. ,e stinge din "iaţă la $ iunie 1$1.
9orbind despre originea scriitorului0 tefan Cioculescu de&onstrează pe larg i
docu&entat originea sud5dunăreană a acestuia0 &ai e'act0 greco5albaneză. ,tră&oii lui
Caragiale pe linie paternă erau originari din insula Idra a ar3ipeleagului grecesc0 insulă
locuită de ar"aniţi albaneziN. unicul scriitorului0 tefan0 a "enit /n ara Ro&2neacă

4
 din anar ("estita &a3ala a ,ta&bulului ( ca bucătar /n suita lui "odă Caragea0 pri&ul
nostru do&nitor fanariot.
 =u&ele de @Caragiale
@Caragiale este de origine turcească
turcească i /nsea&nă @oglindă
@oglindă neagră
cara U @negru? giali U @oglindăN0 nu&e parcă predestinat pentru spiritul caustic al
scriitorului ce ne5a pus /n faţă o oglindă neagră /n care0 de cele &ai &ulte ori0 nu "re&
să ne recunoate& c3ipul.
riginea sud5dunăreană
sud5dunăreană a lui Caragiale a dat &ultă apă la &oară de&igratorilor
scriitorului. Gnul dintre ei0 =. ;a"idescu0 poet i teoretician si&bolist0 a publicat
 pa&fletul Caragiale, cel din urmă ocupant fanariot sau inaderenţa lui la spiritul
românesc  ziarul Cuvântul liber, 1$*-N0 dar a pri&it replica pro&ptă a lui Po&piliu
Constantinescu0
Constantinescu0 prin articolul 1naderenţa (avidescu la spiritul comic. 5remea 0
 1naderenţa lui 0. (avidescu
1$*-N.
Fn cultura noastră e'istă o /ntreagă fa&ilie de spirite Caragiale0 alcătuită0 pe
l2ngă &arele scriitor0 din unc3ii săi0 Costac3e i Iorgu Caragiale0 din fiul său legiti&0
Luca Ion Caragiale0 poet i prozator &ediocru0 pre&atur dispărut0 i din fiul său
nelegiti&0 +ateiu I. Caragiale0 &are scriitor0 autorul capodopere
capodopereii Craii de Cutea 5ece.
!ceastă fa&ilie a fost nu&ită inspirat de Cornel Reg&an @dinastia R2sului i a carei
sprintene. articolul Caragialiştii, 6evista Cercului
Cercului iterar de la $ibiu,  1$M4N.
Capodoperele create de Caragiale au ca prolog lucrările unc3ilor săi0 Costac3e i
Iorgu0 prin ine"stirea critică a lu&ii &icii burg3ezii. ;iferenţa de ni"el artistic e0 /nsă0
enor&ă. Creatorul $crisorii pierdute "a cerceta societatea ro&2nească0 /n /nfăţiarea ei
de peste c2te"a decenii0 cu proprii săi oc3i i cu o pri"ire &ult &ai pătrunzătoare. Pute&
afir&a0 /nsă0 cu certitudine0 că /n talentul0 te&pera&entul artistic0 spiritul satiric al
&arelui Caragiale se &aturizează /nsuiri aflate /n &ugur la cei doi /naintei. !stfel0 nu
nu&ai gustul pentru teatru0 ci i considerarea acestuia ca &i>loc de reflectare critică a
realităţii0 scriitorul le datorează unc3ilor săi0 /n prea>&a cărora s5a for&at /n anii
tinereţii.
Fn ceea ce pri"ete te3nica dra&atică0 surprinzătoare pentru nea"izaţi0 i aceasta
se e'plică tot prin ucenicia lui /n teatru0 &i>locită de Costac3e i Iorgu. Pentru că scena
e'ercită o &are forţă de atracţie0 put2nd lesne @/&păti&i pe cine"a. Cu aceeai
generozitate0 ea oferă satisfacţii necunoscute0 ca i deza&ăgiri a&are. Caragiale a a"ut
 parte i de unele0
unele0 i de celelalte.
;acă despre datele biografice ale scriitorului nu e'istă prea &ulte puncte
contro"erse0 referitor la personalitatea sa0 s5au spus lucruri di"erse. !ctono&ile
!ctono&ile
 persoanei au &ers
&ers laolaltă cu di"ergenţele
di"ergenţele receptării operei.
operei. pera /&pru&ută
 poli&orfis&ul scriitorului0 al cărui
cărui c3ip este dericat
dericat /n ironie0 supralicitare0 o'i&oron.
o'i&oron.
;upă Cioculescu0 dra&aturgul
dra&aturgul era un @pedagog indirect0 un satiric care dorea
/ndreptarea relelor i contribuia la ade"ăratul progres social prin ironia sa decisi"ă.
Ironia0 principala coordonată a u&orului caragialian0 are ca punct de plecare idealul
unui stil de urbanitate0 /ntr5o "re&e c2nd re"istele u&oristice uzau de ar&a insultătoare
a "e3e&enţei agresi"e. ;e aceea0 satira sa din pri&ele /ncercări de la impele se
diferenţiază /n ton0 căut2nd prin instru&entul urban al ironiei rectificarea stilului
 pole&ic al &o&entului.
&o&entului. @Ironia sa nu spune
spune lucrurilor pe nu&e0
nu&e0 /nsă nici nu
/ntrebuinţează for&a "agă a euforis&ului0 din arsenalul poliţiei0 cabunăoară:
cabunăoară: un o& nu
 prea inteligent pentru un un prost sadea.
sadea. Ci0 di&potri"ă0 folosete
folosete toc&ai noţiunea contrară0
contrară0
a"anta>oasă "icti&ei: inteligis&D
!stfel0 doar cititorului a"izat /i este uor să descifreze ironia caragialiană0 care
 presupune pre"enirea
pre"enirea de fiecare
fiecare clipă a dictonului galic:
galic: @! bon entendeur0
entendeur0 salutD Cu
Cu
alte cu"inte0 atenţie la sub2nţelesD
Prin ironie i parodie0 "er"a acestui omo ironicus pendulează /ntre aciditate i
si&patie detaată. Cu& ironia se /nrudete cu parodia uneori p2nă la a se confunda cu
aceasta0 &odul parodic are /n "edere atitudinea faţă de realitatea co&parti&entală a

4
 lu&ii caragialiene. ,criitorul apelează la ironie ca la o @practică a discreditării0 i prea
 puţin ca la un tra"estiu
tra"estiu a&abil. Pendularea
Pendularea /ntre persifla>ul "esel
"esel i si&patia acidă
acidă este0
de altfel0 specifică parodiei. Parodia e"eni&entelor0
e"eni&entelor0 caracterelor0 instituţiilor0
&entalităţilor @populează opera lui Caragiale. Fn cifru parodic sunt /nfăţiate ur&ăririle
de tip poliţienesc din 4 noapte furtunoasă  i (-ale carnavalului
carnavalului0 @păti&aul a&or
dintre 9eta
9eta i C3iriac0 cu suspiciuni0 si&ulări de sinucidere0 spectacolele de&agogice ale
lui Rică 9enturino0
9enturino0 arfuridi sau Caţa"encu0 senti&entele republicane i re"oluţionare
ale conului Leonida i de +iţei aston.
Toate
Toate acestea nu sunt altce"a dec2t i&itaţii 3ilare ale unor realităţi serioase.
Trebuie să specifică&0
specifică&0 /nsă0 că /n structura co&icului caragialian nu intră
in"esti"a descalificantă i ni&icitoareN0 ori rictusul serdanic0 cel dispreţuitor p2nă la
ură0 ci se&nificaţia creati"ă. Caragiale se deosebete de satiricii ne2ndurători0 den ,Vift0
9oltaire0 <eine. !cetia sunt e'teriori lu&ii pe care o satirizează0 o pri"esc de la distanţă
i cu /ncruntare0 /n c3ip &oralistic0 pentru că0 /n realitate0 ei nu r2d0 ci bat>ocoresc0 nu se
 binedispun0 ci sese /ncr2ncenează.
/ncr2ncenează. ,pre deosebire
deosebire de ei0 Caragiale
Caragiale sur2de ironic0
a&uz2ndu5se copios0
copios0 cu inteligenţă. ;e ceB Pentru că el tie că r2sul re"arsă ade"ărul
asupra lu&ii.
Prin ur&are0 la &arele dra&aturg ro&2n0 satira e pusă sub incidenţa ironiei0 cu
toate for&ele ei0 de la bononie la caustecitate0 fără a face /nsă loc satirei "ituperante.
!lternarea continuă a &ătilor acestui Ianus ifrons se reflectă /n ec3i"olul satiric al lui
Caragiale0 totdeauna un >oc "ersatil /ntre seriozitate i persiflare0 /ntre stenografierea
realului i parodia subtilă.
!fir&2ndu5se /n &ediul Wuni&ii0 opera satirică a scriitorului /l plasează /n teoria
for&elor fără fond0 for&ulată de +aiorescu /n studiul /n contra direcţii
direcţii de astăi
astăi în
cultura română 1%6%N. Fn calitate de portretist satiric al burg3eziei
burg3eziei /n ascensiune0
ascensiune0
Caragiale e"idenţiază @ridicolul ce rezultă din neasi&ilarea ci"ilizaţiei0 din spoiala de
ci"ilizaţie0 din contrastul dintre pretenţie i realitate0 din a&estecul de ci"ilizaţie i
 barbarie ( a&estec
a&estec &anifestat /n idei0 /n si&ţiri0 /n purtări i li&ba>.
Gnice prin ti&brul originalităţii ini&itabile0 co&edia i0 /n egală &ăsură0 proza
de u&or a lui Caragiale "alorifică /n gradul cel &ai /nalt "oioia0 ironia a&icală sau
&ucătoare p2nă la sarcas& a poporului ro&2n.

1.. !cti"itatea literara a lui I.L.Caragiale

(iarist, publicist, poet
Fnceputul acti"ității >urnalistice a lui Caragiale
Caragiale poate fi datat0 cu probabilitate0
probabilitate0 /n
luna octo&brie 1%M*
1%M*00 la ziarul 2elegraful 0 din ucur
ucureești0 unde ar fi publicat rubrica de
anecdote intitulată Curio ităț i. !propierea de ziaristică este confir&ată0 cu certitudine0
Curioită
odată cu colaborarea la re"ista impele0 unde și5ar fi se&nat unele dintre cronici cronici cu
 pseudoni&ele: Car și %olicar 0 /n care sunt "izibile "ioiciunea
"ioiciunea și "er"a de bună calitate.
calitate.
 =u&ele /ntreg /i apare
apare la publicarea poe&ei
poe&ei 5ersuri /n 6evista contemporană
contemporană de la 1la 1
octo&brie 1%M4
1%M4.. Fn nu&ărul din luna dece&brie 1%M4 1%M4 al
 al re"istei0 nu&ele lui Caragiale a
apărut trecut printre scriitorii care for&au #comitetu
#comitetull redac ional&. Gn &o&en
redacț ional& &o&entt esențial
l5a constituit colaborarea la  6evista contemporană
contemporană0 la 4 octo&brie 1%M40 cu
1%M40 cu trei pagini
de poezie se&nate  1.. Caragiale. 7azetăria
7azetăria propriu5zisă și l5a re"endicat
re"endicat /nsă de la
apari
apariția bisăptă&2n
bisăptă&2nalulu
aluluii +legătorul liber 0 al cărui girant responsabil a fost /n anii 1%M-
5 1%M6
1%M6.. Fn lunile &ai și iunie 1%MM
1%MM00 Caragiale
Caragiale a redactat singur
singur șase nu&ere dindin #fo
#foiț a
alie și populară&0 Claponul . Fntre anii 1%M6 și 1%MM 1%MM a a fost corector la 7nirea
democratică.
Fn august 1%MM
1%MM00 la izbucnirea Războiulu
Războiuluii de Independen
Independență0 a fost conducător al
ziarului 0aț iunea română
română0 scos la propunerea publicistului francez rXdXric
francez  rXdXric ;a&X
1%4$
1%4$00 Tonnerre0
 Tonnerre0 r ranța 5 1$)M0 ucu ucureștiN. Fn această perioadă a apărut
apărut și Calendarul

4
 Claponului. 8iarul0 cu nu&eroase rubrici rubrici scurte și cuprinzătoare0
cuprinzătoare0 a fost supri&at
supri&at după
nu&ai șase săptă&2ni. Pun2ndu5și /n practică e'periența gazetărească de p2nă acu&0
Caragiale a /nceput0 /n dece&brie 1%MM0 colaborarea
1%MM0 colaborarea la 6omânia liberă0 public2nd
foiletoanele teatrale Cercetare critică asupra teatrului românesc . La Teatrul Teatrul =ațional
ional se
 prezenta /n această
această perioadă0 piesa piesa 6oma învinsă0 de !le'andre Parodi0 /nParodi0 /n traducerea lui
Caragiale. Fntre anii 1%M% și 1%%1 1%%1 a  a colaborat la 2impul 0 alături de &inescu0 Ronetti5
Ro&an și ,la"ici.
,la"ici. La 1 februarie 1%%)
februarie 1%%) re"ista
 re"ista Con"orbiri literare a
literare a publicat co&edia
/ntr5un act Conu eonida
eonida față cu reac iunea . Tot /n 1%M%
reac ț iunea 1%M% a a /nceput să frec"enteze
ședin
edințele
ele bucu
bucurereștene
tene ale
ale 3unimii0 la Titu +aiorescu și să citească din scrierile sale. La
Iași0 a citit 4 noapte furtunoasă /ntr5una /ntr5una din ședințele de la 3unimea. Fn 1%M$ Fn 1%M$ a  a publicat
/n Con"orbiri literare piesa
literare piesa 4 noapte furtunoasă . ;e Paște0 /n 1%M$ 1%M$00 se afla la 9iena0
9iena0
/&preună cu Titu +aiorescu.
;upă * ani de colaborare0 /n 1%%1 1%%100 s5a retras de la 2impul . ! fost nu&it0 cu decret
regal0
regal0 re"izor
re"izor școlar
colar pentru
pentru >udețele ,ucea"a și =ea&ț. Fn 1%%0 a fost &utat0 la cerere0
/n circu&sc
circu&scripripția !rgeș 5 92lcea.
92lcea . La 1 &artie 1%%4
&artie 1%%400 a a"ut loc pri&a
pri&a repreze
reprezentantație a
operei bufe 8atmanul 9altag 0 scrisă /n colaborare cu Iacob =egruzzi0 =egruzzi0 iar la 1M &artie a
&artie a
 participat la ședința 3unimii0 /n prez prezen
ența lui 9. !lecsandri.
!lecsandri.
Fn 6 octo&brie0
octo&brie0 /nso /nsoțit de
de Titu +aiorescu0
+aiorescu0 a citit la ani"ersarea 3unimii0 la Iași0 4
 scrisoare pierdută0 iar la 1* noie&brie0
 scrisoare pierdută noie&brie0 /n prezen
prezența reginei0 a a"ut loc pri&apri&a
reprez
reprezent
entaație a $crisorii pierdute 0 bucur2ndu5se de un succes e'traordinar.
;in iunie 1%%- și5a /nceput seria articolelor literare și politice la politice la 5oința na naț ională0
ională
condusă de !. ;. Yenopol.
Yenopol. La &oartea lui &inescu a
&inescu a publicat articolul /n 0irvana. !
colaborat cu articole
articole politice și literare la ziarul >uni&ist Constitu ionalul 0 sub
Constituț ionalul 
se&nătura C. și cu pseudoni&ele
pseudoni&ele alstaff 0 :oil 0 0astratin și 8ans. La % aprilie 1%%-0
aprilie 1%%-0 a
a"ut loc reprez
reprezenta
entația co&ediei  (-ale Carnavalului
Carnavalului0 pre&iată la - la - ianuarie 1%%60
fluierată la pre&ieră.
;in 1%$6
1%$600 a colaborat sub pseudoni&ele
pseudoni&ele  1on și uca la re"ista u&oristică umea
vece . La :iua a scris
scris articole politice și un reporta> la &oartea lui !le'andru dobescu. dobescu.
! condus0 din 1%$6 1%$600 "poca literară0 supli&ent al ziarului "poca. Fn Convorbiri critice și
/n 2impul  și5a publicat
publicat piesele
piesele de teatru. C2nd C2nd ,la"ici și Coșbuc au /nceput publicarea
re"istei 5atra 1%$4
 1%$4N0 N0 Caragiale s5a aflat printre principalii colaboratori. ;in 1%$- și
 p2nă /n 1%$$
1%$$ a a colaborat la re"istele: aeta poporului 0 "poca0 (rapelul 0 %ovestea
vorbei 0 umea vecevece 0 +devărul 0 oaie interesantă
interesantă0 iteratură și artă românească
românească0
literare. Fn 1%$6
 %agini literare 1%$6 a  a condus "poca literară. ;in 1%$$
;in 1%$$ a  a /nceput să publice la
 upta0 uceafărul 0 6omânul 0 Convorbiri. ;in 1%$$ 1%$$ a
 a sus
susținut
inut la 7niversul  seria
 seria de
 0otiț e critice0 care a oferit &ateriale "olu&ului 'omente. Prin articolul (espre 2eatrul 2eatrul
 0aț ional 0 de la 1$ noie&brie 1%$$ 1%$$00 a indispus
indispus co&itetul
co&itetul teatral
teatral din care el /nsu/nsuși făcea
 parte. 8iarul (ie :eit  din  din 9iena a publicat0 la * aprilie 1$)M 1$)M00 sub se&nătura 7n patriot 0
 pri&a parte din scrierea
scrierea politică <*= .
,pre deosebire de &inescu0
&inescu0 care "edea /n gazetărie o &isiune ci"ică directă0
Caragiale și5a asu&at5o indirect0
indirect0 ca o pedagogie
pedagogie i&plicită a prezentării
prezentării aspectului social0
sub for&a ironiei pentru /ndreptarea tuturor relelor.
Colaborar
Colaborarea ea susținută /n presă0
presă0 de la publica
publicațiile de prestigiu
prestigiu Convorbiri literare0
/n anii de participare la Wuni&ea0
Wuni&ea0 Convorbiri critice și 5ia româneascăă0 după 1$))
5iaț a româneasc  după 1$))00
2impul 0 Consti
Constitu tuț ionalu
ionalul l 0 "pocaN0 dar și /n publicații &ai obscure cărora nu le5a le5a refuzat
refuzat
spri>inul aeta săteanului 0 /n care au apărut Cănu Cănuț ă, om suc it și a anul lui
sucit 
 'ânjoalăN0 l5a făcut pe Caragiale să abordeze di"erse genuri publiciste precu&
reporta>ul și inter"iul0 articole politice0 dar ș i foiletoane a"2nd te&atică ș i alură stilistică
di"ersă.
Prin &odul de a scrie și prin di"ersitatea
di"ersitatea preocupărilor0
preocupărilor0 articolele
articolele politice ale lui
Caragiale au de"enit
de"enit sinteze satirice
satirice concentrate.  &ișcare caracteristică a făcut să
alterneze obser"a
obser"ația de &ora"uri
&ora"uri cu generalizarea și cu construirea ironică ironică de tipuri. Cu

4
 pri"ire la pa&fletul caragialian
caragialian trebuie re&arcat
re&arcat te'tul din <*= 0 greu de clasat /ntr5un
gen și așa destul
destul de elastic.
elastic.
;in rela
relațiile lui Carag
Caragiale
iale cu
cu publica
publicațiile anilor
anilor 1%M) 5 1$1)0 dincolo
1$1)0 dincolo de
constatarea unui interes
interes care s5a prelungit p2nă la capătul
capătul e'isten ței sale0 Caragiale a
/nnobilat genul publicistic.

)oftul ro*+n
Fn ianuarie 1%$*
1%$*00 retras
retras din ziaristic
ziaristicăă de la sf2rșitul anului
anului 1%%$0 Caragiale
1%%$0 Caragiale a
/nființat re"ista
re"ista u&oristică
u&oristică 'oftul român
român0 subintitulată pole&ic #6evista spiritistă
națională, organ
organ pentru răspândirea 2raiană& . Fncep2nd cu
răspândirea știin ț elor oculte în (acia 2raiană&
nu&ărul 110 re"ista a de"enit ilustrată0 public2nd caricaturi0 iar prin publicarea unora
dintre cele &ai "aloroase
"aloroase sc3ițe caragialiene0
caragialiene0 'oftul român
român s5a do"edit și un un organ
literar. Cu unele /ntreruperi0 re"ista a apărut p2nă /n anul 1$)1$)00 cu nu&eroase colaborări
Teleor 0 . 72rleanu0 I. !l.
!l. rătescu59
rătescu59ooinești0 !l. CazabanN.
Cazaban N. Calendarul 'oftului
român0 pe anul 1$)%0 de
1$)%0 de I. L. Caragiale
Caragiale00 a apărut
apărut la ucure
ucurești.

Conf
Confer eren
ențiar
iar
!utorul co&ediei 4 scrisoare pierdută a fost atras de fiecare dată de contactul cu
 publicul0 arăt2nd o predilecție deosebită pentru participarea
participarea la conferin
conferințe și șezători
literare0 frec"ente
frec"ente /n "re&ea sa. sa. Fn aceste /&pre>urări și5a &anifestat
&anifestat calitățile sale de
#causeur&  fer&ecător
 fer&ecător și inteligent0 de interpret
interpret ne/ntrecut al te'telor sale. La !teneul
Ro&2n0
Ro&2n0 institu
instituție fondată
fondată /n
/n 1%6-
1%6-00 din inițiati"a
iati"a unor
unor cărturar
cărturarii patrio
patrioți Constantin
sarcu0
sarcu 0 dr. =icolae
dr. =icolae Zretzulescu
Zr etzulescu00 9asile !le'andrescu5Grec3iaN0
!le'andrescu5Grec3ia N0 și care care /și propun
propunea ea 5
 progra&atic 5 să contribuie
contribuie la răsp2ndirea
răsp2ndirea /n cercuri c2t &ai largilargi a științei și a culturii0 I.
L. Caragiale a /nceput să să conferențieze din 1%$. ;ra&aturgul
1%$. ;ra&aturgul a prezentat aici
conf
confer
erin
ința aște și gâște0 care a pro"ocat
pro"ocat iritarea
iritarea societă
societății Wuni&ea și a lui Titu
+aiorescu.
+aiorescu.
La $
La $ &ai 1%$*
&ai 1%$* Carag
 Caragiale
iale a ținut o conferință la clubul &uncitorilor
&uncitorilor despre
despre %rostie
 %rostie
și inte
intelig enț ă0 făc2nd aluzii la +aiorescu.
ligen +aiorescu. La uzău0
uzău0 la 1-
la 1- &artie 1%$60 a
1%$60 a prezentat
conf
confer
erin
ința %rostie
 %rostie0 #în faț a unei colosale
colosale adunăr
adunări& i& .
;in 1%$%
1%$% a  a interpretat0 la !teneu0
!teneu0 cu "er"a5i recunoscută0
recunoscută0 unele dintre  'omentele sale0
/ncredințate publicului
publicului &ai ales
ales /n cotidianul
cotidianul 7niversul  M M septe&brie 1%$$
septe&brie 1%$$N. N. Fn seria
conferințelor științifico5culturale care a"eau loc0 de regulă0 >oia și du&inica searaN0 I.L.
Caragiale era progra&at cu #lecturi literare&
literare&0 la $
la $ ianuarie 1$)).

irector de teatru
I.L. Caragiale
Caragiale a fost0 printre altele0 și director al Teatrul
Teatrului
ui =ațional
ional din uc
ucurești.
Fn anul 1%%%
1%%%00 la 6 iunie0
iunie0 Titu +aiorescu0
+aiorescu0 &inistru al Instrucțiunii Publice0 ocup2ndu5se
de proble&a sc3i&bării
sc3i&bării conducerii Teatrului
Teatrului =ațional0 după &ai &ulte consultări
consultări a
3otăr2t0 la  iulie 1%%%
1%%%:: #(irector
#(irector al primului nostru teatru va fi tânărul dramaturg 1.. 1..
Caragiale&. Fn "2rstă de nu&ai
nu&ai *6 de ani0 &arele
&arele &aestru al dra&aturgiei
dra&aturgiei ro&2nești a
reușit să desc3i
desc3idădă stagiun
stagiunea0
ea0 la 1 octo&brie 1%%%
1%%%00 cu co&edia 'anevrele
 'anevrele de toamnă0 o
localizare făcută de Paul 7ust0
7ust0 /n care interpr
interpreeții au obținut succes
succesee re&arcabi
re&arcabile.
le.
 =efiind spri>init de c2ți"a &ari actori dra&atici ai ai ti&pului !ristizza Ro&anescu0
Ro&anescu0
7rigore +anoilescu și Constantin =ottaraN
=ottaraN și #sabotat& de unele
unele ziare
ziare bucur
bucureeștene0
tene0
Caragiale s5a "ăzut ne"oit să de&isioneze /nainte de /nceperea noii stagiuni0 /n 1%%$0
după ce
ce do"edise0
do"edise0 totu
totuși0 e"idente
e"idente resurse
resurse de organizator
organizator și o nebănuită energie.

 I.L. Caragiale
Caragiale  și „Junimea” 
;e la debutul său /n dra&aturgie 1%M$
1%M$NN și p2nă /n 1%$
1%$00 Caragiale s5a bucurat de
spri>inul Wuni&ii
Wuni&ii00 deși /n /ntregul
/ntregul proces de afir&a
afir&arere a scriitorului
scriitorului00 Wuni&ea
Wuni&ea /n
 /nsă
săși a fost
fost00
 p2nă prin 1%%4
1%%4 5
 5 1%%-
1%%-00 ținta atacurilor concentrate
concentrate ale ad"ersarilor
ad"ersarilor ei. ,e poate afir&a că că

4
 destule dintre ad"ersitățile /ndreptate
/ndreptate /&potri"a lui Caragiale se datorează și calității
sale de >uni&ist și de redactor
redactor la conser"ator5>uni&istul
conser"ator5>uni&istul ziar 2impul  1%M%  1%M% 5 5 1%%1
1%%1N.
N.
Pri&a piesă a dra&aturgului0 4 noapte furtunoasă 0 bine pri&ită de Wuni&ea și
 publicată /n Con"orbiri literare 
literare 1%M$
1%M$N0N0 unde "or apărea de altfel toate piesele sale0 a
 beneficiat0 la pre&ieră0
pre&ieră0 de atacuri deloc deloc negli>abile. ;upă trei trei ani de colaborare0
colaborare0
Caragiale s5a retras /n iulie 1%%1 1%%1 de de la 2impul 0 dar Co&itetul
Co&itetul Teatrului
Teatrului =a =ațional de la
Iași0 prezidat de Iacob =egruzzi0
=egruzzi0 /l nu&ește director de scenă0 post post pe care
care dra&aturgul
dra&aturgul
l5a refuzat. ! participat frec"ent la ședințele Wuni&ii Wuni&ii00 iar la /nt2lnirea din &artie 1%%4 1%%400 /n
 prezența lui !lecsandri
!lecsandri00 și5a &ărturisit preferința pentru poeziile lui &inescu &inescu.. La 6
octo&brie a
octo&brie  a citit la ani"ersarea Wuni&ii
Wuni&ii00 la Iași0 4 scrisoare pierdută 0 reprezentată la 1*
noie&brie00 /n prezen
noie&brie prezența reginei0 cu un &are succes. succes. Fn 1%%% Titu +aiorescu l5a nu&it
director al Te
Teatrul
atruluiui =ațional din uc ucuurești și i5a prefa
prefațat "olu&ul
"olu&ul de 2eatru 1%$$  1%$$N0
N0 cu
studiul intitulat Comediile d-lui 1.. Caragiale . Fn 1%$ 1%$00 la $ &ai0
&ai0 Caragiale a prezentat
/nsă la !teneu
!teneu o  o conferi
conferinnță cu titlul
titlul aște și gâște li literarre0 /&potri"a Wuni&ii
tera Wuni&ii00
deter&in2nd0 /&preună cu articolul  (ouă note0 ruptura cu Titu +aiorescu și /ncetarea
colaborării la Con"orbiri literare.
literare. La 1% noie&brie 1%$- 1%$-00 Petre P. =egulescu i5a
=egulescu i5a scris lui
,i&ion
,i& ion +e3edi
+e3edinnți că a obținut inut de la la Titu +aiorescu să
+aiorescu să se ceară colaborarea lui
Caragiale la Con"orbiri literare0
literare0 fără
fără reluarea
reluarea /nsă a rela
relațiilor personale
personale /ntre critic și
autorul articolului (ouă note. ;e5abia la 1- februarie 1$)% Caragiale și5a reluat
legăturile cu Titu +aiorescu0
+aiorescu0 tri&iț2ndu5i acestuia o felicitare cu prile>ul ani"ersării
sale.
,criind despre Comediile d-lui 1.. Caragiale  1%%-  1%%-N0N0 și referindu5se la tipologie
#">istă aceste tipuri în lumea nostră? ...N (acă sunt, atunci atunci de la autorul dramatic
dramatic
trebuie să cerem numai ca să ni le preinte în mod artistic& N0 Titu +aiorescu /l +aiorescu /l apără pe
&arele scriitor de acuzația de i&oralitate. !rticolul0 !rticolul0 care a pro"ocat celebra pole&ică pole&ică
dintre +aiorescu și 73erea73erea00 e"idențiază realis&ul tipurilor și al &ediului social:
#ucrarea
#ucrarea d-lui Caragiale este originală, comediile sale pun pe scenă câteva
tipuri din viața noastră
noastră socială
socială de astăi și le devoltă cu semnele semnele lor
caracteristice,
caracteristice, cu deprinderile
deprinderile lor,lor, cu e>presiile
e>presiile lor,
lor, cu
cu tot aparatul înfă ți șării lor
în situaț iile anume
anume alese de autor& .
de autor&
9enind /n /nt2&pinarea lui Caragiale0 +aiorescu +aiorescu a  a fost de părere că este necesar
să eludeze fondul de realitate al artei0 ce de"ine #ficț iune artistică artistică& &0 prile>
prile> de a ne /năl
/nălța
#în lumea
lumea ficț iunii ideale
ideale& &.
Șeful literar al Wuni&ii
Wuni&ii a  a arătat &ult ti&p față de Caragiale
Caragiale o foarte "ie
solicitudine0 duc2nd0 "re&e de zece ani0 o statornică colaborare. Piesa 4 noapte
 furtunoasă a a"ut ur&ătoa
ur&ătoarearea dedica
dedicație: #(. 2itu 'aiorescu este cu adânc respect rugat 
 să primească dedicarea
dedicarea acestei încercări
încercări literare,
literare, ca
ca un semn de recunorecuno știn ță și
devotamentul ce-i poartă autorul ei& . Caragiale a citit la Titu +aiorescu dra&a
 0ăpasta0 care a apărut la editura <ai&ann și a fost dedicată0 dedicată0 /n "olu&0 doa&nei
doa&nei !na T.
+aiorescu.. Fn calitate
+aiorescu calitate de colaborator al re"istei0 dra&aturgul
dra&aturgul a &enținut relații cordiale
cu toți ceila
ceilallți &e&b
&e&bri ri ai
ai Wuni&ii
Wuni&ii00 /n &od special cu Iacob =egruzzi0=egruzzi0 creatorul și
redactorul Convorbirilor literare 9a  9asile
sile Pogor 0 73. Panu0
Panu0 Petre +issir 0 căruia i5a
dedicat 4 scrisoare pierdută 0 =. 7aneN. 7aneN. Fn anii
anii acti"ită
acti"ității sale lala Convorbiri a ad&irat5o
 pe +ite Zre&nitz cu&nata
Zre&nitz cu&nata lui +aiorescu +aiorescuN0 N0 care a și tradus &ai &ulte&ulte te'te din
Caragiale0 /n "ederea publicării antologiei de literatură ro&2nă /n 7er&ania 7er&ania.. Ruptura cu
Wuni&ea a
Wuni&ea  a de"enit definiti"ă /n 1%$ 1%$00 c2nd
c2nd și5a /ntrerupt
/ntrerupt colaborarea
colaborarea la Convorbiri
literare. Gra lui /&potri"a "ec3ilor prieteni prieteni literari ș i a lui Titu +aiorescu a
+aiorescu a de"enit
obsesi"ă. ;e5abia peste c2ți"a ani0 colabor2ndcolabor2nd la "poca 1%$6 1%$6N0 N0 fostul >uni&ist a
regretat
regretat despăr
despărțirea de de +aiorescu
+aiorescu00 e"iden
e"idențiind &arile
&arile calită
calități ale criticului
criticului00 cu un rol de
 pri&ă &ărire /n cultura noastră0
noastră0 alături de <asdeu
<asdeu.. ;e la erlin
erlin00 la 1- februarie 1$)%1$)%00 de
ziua
ziua de naștere
tere a luilui +aiorescu
+aiorescu00 Caragiale i5a tri&istr i&is acestuia o călduroasă telegra&ă:

4
  #(in toată inima ca pe frumoasele vremi ale tinere tinere ții un bătrân școlar ureaă ureaă
ilustrului învățător la mulți ani ani cu
cu sănătate și veselie.
veselie. 2răiască
2răiască 'aiorescu!
'aiorescu!
Caragiale.&
La răspunsul de de &ulțu&ire0 Caragiale a re"enit re"enit cu o altă urare:
 #9ătrânul școlar este fericit
fericit că o pornire
pornire din inimă i-a fost întâmpinată cu atâta atâta
 grație din partea ilustrului
ilustrului și totdeauna neuitatului
neuitatului învă țător.
ător. /ncă
/ncă o dată, la mul ți  
ani, cu sănătate și veselie, trăiască 2itu 2itu 'aiorescu.&
ără să fi
fi reușit o reluare
reluare a colaboră
colaborăriirii la Convorbiri literare0 conștient tient de de locu
locull
uriaș deținut /n cultura
cultura noastră
noastră de presti
prestigioa
gioasasa re"istă
re"istă ieșeană0
eană0 Caragiale
Caragiale a /ncercat
/ncercat /n
anul ur&ător 1$)$
1$)$NN #o nouă și ultimă e>presie
e>presie a unei @mea@mea culpaAB  :
 #7n școlar puțin însemnat,
însemnat, care a știut mai mult să să te supere decât să se se
 folosească de învățăturile dumitale, î și permite, cu tot respectu respectul,l, a- ț i trimite din
depărtare urarea sa cordială $ă trăiască ilustrul nostru profesor 2itu 'aiorescu
întru mulți ani, sănătos,
sănătos, cuminte
cuminte și vesel!
vesel! a șa cum din tinere
tinerețe îl știe bătrânul
bătrânul
școlar. 1.. Caragiale&  [ Șerban Cioculescu
+aiorescu consi&țise /n aceste /&pre>urări doar o reluare reluare a relațiilor literare0 nu și
a celor personale0 cu acela care5l insultase. ;espre aceste &anifestări ale lui Caragiale0
Titu +aiorescu a
+aiorescu a realizat o scrisoare către ;uiliu 8a&firescu08a&firescu0 o interesantă si&bioză
/ntre o &are inteligență și nestatornicia unui caracter dificil și i&pre"izibil:
 #Convingerea ce o am despre Caragiale este că are una dintre cele mai vioaie
inteligenț e ce le poate produce
produce natura, eclectic,
eclectic, bună memorie, momente
momente în care
această e>traordina
e>traordinară ră vibratilitate celulară
celulară a materiei cenu cenu șii din creieri
creieri îl scoate
mai presus
presus de el însu și și-l face capabil
capabil de scrieri literare de mare mare valoare.
valoare. (in
caua acestei părpăr ț i a lui eu încid ocii la toate celelalte, pe care care însă le cunosc& .
 [ 2itu
2itu 'aiorescu
 =u &ai puțin re"elatoare0 /n aceastăaceastă direcție0 a fost și părerea lui ;uiliu
8a&firescu.. !cest
8a&firescu !cestaa credea
credea că spiritu
spiritull &alițios față de lucrări
lucrărilele unor
unor confra
confrați citite la la
Wuni&ea ar
Wuni&ea  ar putea fi trecute
trecute cu "ederea
"ederea grație #marii inteligenț e&. ;ra&aturgul era
#marii lui inteligen
#o fire atât de fantastică și de muncită, în care arama și diamantul sunt legate legate
împreună spre a da iluia unui inel ducal&  ;uiliu  ;uiliu 8a&firescuN.
8a&firescuN. ,tructura o&enească a
lui Caragiale0
Caragiale0 ca și aceea
aceea artistică0 era una duală: una de ironist și farsor0 farsor0 cu o rezer"ă
nesecată /n direcția &anifestărilor
&anifestărilor u&oristice și cinice0 și alta de senti&ental #"u sunt
un sentimental, domnule!& N0 neliniștit și &ăcinat de &elancolii ascunse și ciudate la un
ase&enea te&pera&ent.
Activitatea publicistică
-./ $ -./1 ;ebuteaza0 apoi colaboreaza
colaboreaza la E73i&peleE.  poe&a0 "ersuri0
"ersuri0 ii
apare in ARe"ista conte&poranaA 1 octo&brie 1%M4N.
-./ $ -./3 E7irant responsabilE
responsabilE la E!legatorul liberE0
liberE0 foaie liberala de opozitie.
-./3 $ -.// Corector la EGnirea de&ocraticaE
de&ocraticaE organ al tinerilor liberaliN0
redactor la EClaponulE &ai 5 iunie 1%%MN0 apoi i&preuna cu rederic ;a&e0 la
E=atiunea ro&anaE augustN si0 iarasi singur0 la ECalendarul ClaponuluiE dece&brieN.
La sfarsitul anului0 pe parcursul caruia ser"ise in Egarda ci"icaE0 incepe in ERo&ania
liberaE seria de foiletoane E cercetare critica asupra teatrului ro&anescE.
-./. La in"itatia lui +. &inescu0
&inescu0 pe care5l
care5l cunoscuse la 7iurgiu cu zece ani in
ur&a0 incepe in februarieN colaborarea la ETi&pulE.
ETi&pulE. !re loc pre&iera piesei lui !l.
Parodi0 ERo&ain"insaE in traducerea e'celenta a lui Caragiale0 care a"ea acu& 1 de
ani. In 6 &ai participa pentru pri&a data la intrunirile bucurestene ale EWuni&iiE. La 1
noie&brie citeste la Iasi0 la a Y95a
Y95a ani"ersare a EWuni&iiE0 co&edia E noapte
furtunoasaE sau E=u&arul $E.
-./9 Pre&iera piesei
piesei E noapte
noapte furtunoasaE.
furtunoasaE. La al doilea spectacol Ion 73ica0
directorul =ationalului inter"ine in te't fara consi&ta&antul autorului. Iritat0 acesta isi

4
 retrage piesa de pe afis. 9a face pri&a calatorie in strainatate0 la 9iena0 ca in"itat al lui
Titu +aiorescu.
-..0 EConul Leonida
Leonida fata cu reactiuneaE este este citita in cercul
cercul EWuni&iiE acasa
acasa la
+aiorescu.
-..- Retras de la ETi&pulE0
ETi&pulE0 "a fi nu&it in octo&brie0 prin decret decret regal0 re"izor
re"izor
scolar pentru >udetele =ea&t si ,ucea"a.
-..2 ste transferat0
transferat 0 la cerere0 in >udetul !rges59alcea.
!rges59alcea. 9a pune astfel o necesara
distanta intre el si 9eronica +icle0 cu care a"usese o scurta idila0 e"itand astfel si
 posibilele accese
accese de "iolenta ale ale lui &inescu. unctia
unctia de re"izor inceteaza
inceteaza in
octo&brie.
-..$02$-. !re loc pre&iera farsei farsei ,oacra5&ea
,oacra5&ea ifina  soacraN.
soacraN.
-..1 1 &artie0 pre&iera operei operei bufe E<at&anul altagE0
altagE0 scrisa in colaborare
colaborare cu
Iacob =egruzzi. 1* noie&brie0 intaiul spectacol cu E scrisoare pierdutaE. ,uccesul
depaseste orice asteptari0 gratie si actorilor I. Petrescu Tra3anac3eN0
Tra3anac3eN0 C. =ottara
TipatescuN0
TipatescuN0 I. =iculescu Cata"encuN0 !. Catopol arfuridiN0 !nton Leonteanu
ranzo"enescuN0
ranzo"enescuN0 ,t. Iulian PristandaN0 =. +ateescu Cetateanul tur&entatN0 !ristizza
Ro&anescu 8oeN. unctionar la Regia +onopolurilor0 unde o "a cunoaste pe +aria
Constantinescu?
Constantinescu? din aceasta legatura se "a naste +ateiu I. Caragiale
-..$01$0. Pre&iera piesei piesei E;5ale
E;5ale carna"aluluiE0
carna"aluluiE0 care
care a fost fluierata.
fluierata. In
septe&brie0 +aiorescu publica in ECon"orbiri literareE Co&ediile d5lui Caragiale.
-...$0/$02 ste nu&it0
nu&it0 tot prin decret regal0
regal0 director general
general al teatrelor.
ficialitatile si presa ii pri"esc cu ostilitate initiati"ele.
-..9 ,e casatoreste cu fiica ar3itectului
ar3itectulu i 7aetano urell0 !le'andrina. 9a 9a a"ea
cu aceasta &ai &ulti copii0 dintre care au supra"ietuit doi : Luca n. 1%$*N0 "iitor
scriitor0 &ort tanar0 si caterina n. 1%$4N. ;e&isioneaza - &aiN din functia de director
general al teatrelor. In &ai0 apare la ditura E,ocecE "olu&ul Teatru0 Teatru0 prefatat de Titu
+aiorescu cu studiul publicat in 1%%-.
-.90$02$0 !re loc pre&iera piesei =apasta.
-.9- 9o9olu&ele
lu&ele Teatru
Teatru si =apasta sunt respinse de la pre&iul !cade&iei in
sedinta din 14 aprilie cu ) de "oturi contra0 * pentruN. Rolul cel &ai i&portant in
deza"uarea operei scriitorului il "a >uca > uca liberalul ;. !. ,turza0 care l5a acuzat0 declarand
sententios ca dra&aturgia
dra&aturgia lui ar fi i&orala si antinationala. ;e altfel0 singurul &e&bru al
EWuni&iiE care a a"ut lealitatea sa pledeze in fa"oarea fostului colaborator a fost Iacob
 =egruzzi.
-.92 7andul unui Ee'il "oluntarE0 de de asta data
data la raso"0
raso"0 il tenteaza
tenteaza iarasi.
Conferentiaza la !teneu
!teneu despre E7aste si gaste literareE0 atragandu5si ostilitatea
EWuni&iiE si a lui +aiorescu. !par "olu&ele E=ote si sc3iteE si EPacatE.
-.9 ,coate0 i&preuna
i&preuna cu C. aclabasa0
aclabasa0 pri&a serie a E+oftului ro&anE.
ro&anE.
-.91 diteaza0 i&preuna cu I. ,la"ici si 7. Cosbuc0 re"ista @9atra. @9atra.
-.93 !pare "olu&ul
"olu&ul E,c3ite usoareE.
usoareE. In colaborare
colaborare cu ,t.  . Iosif scoare
scoare re"ista
Epoca literaraE supli&ent al gazetei EpocaE.
-.9/ !cti"itate publicistica
publicistica la EpocaE
EpocaE 0 E;rapelulE. Ii apar "olu&ele
"olu&ele E,c3iteE0
traduceri originale ditura ,aragaN si E=otite si frag&ente literareE.
-.99 Registrator clasa
clasa I la Regia +onopolurilor
+onopolurilor ,tatului. ;ela"rancea0
;ela"rancea0 de"enit
 pri&ar al capitalei il nu&este
nu&este in postul onorific de de &e&bru in co&itetul
co&itetul Teatrului
Teatrului
 =ational. La M septe&brie
septe&brie incepe
incepe colaborarea la EGni"ersulE0
EGni"ersulE0 cu foiletoane
foiletoane ce "or
for&a "olu&ul E+o&enteE.
-90- ,arbatorit la !teneul
!teneul Ro&an pentru pentru - de ani
ani de acti"itate
acti"itate literara. Publica
Publica
"olu&ul E+o&enteE ditura ,ocecN. E;isponibilizatE de la Regie0 scoate0 de la 1 aprilie
 pana la 1% noie&brie0
noie&brie0 a doua serieserie a E+oftului Ro&anE.
Ro&anE. Gn gazetar obscur0
obscur0 Constantin
Constantin
!l. Ionescu CaionN0 iritat de intepaturile din E+oftulE0 il acuza ca ar fi plagiat

4
E=apastaE dupa piesa unui ficti" dra&aturg &ag3iar Ist"an Ze&en.
Ze&en. Caragiale ii
intenteaza proces pentru calo&nie.
-902 Curtea cu >urati
>urati din Ilfo" il conda&na
conda&na in lipsa 5 la 11 &artie
&artie 5 pe Caion
Caion la
inc3isoare corectionala0 cinci sute de lei a&enda si zece &ii de lei daune5interese.
Glterior0 Caion e ac3itat. l isi "a continua calo&niile0 in"ocand si nu&ele lui L. Tolstoi
Tolstoi
si publicand brosura Eriginalitatea lui Caragiale0 doua plagiateE. Caragiale a fost aparat
la proces de arbu ,t. ;ela"rancea.
-901 In &arie0 !cade&ia
!cade&ia respinge de la pre&iu0
pre&iu0 "olu&ul +o&ente0
+o&ente0 preferandu5i
o si&pla culegere de docu&ente.

4pera lui Cara#iale pe scurt

Articole:
o 1$)M
o !pelul la unire
o Cronica senti&entala
o 7ogosi
o Resbelul 1%MM
o LIberalii si conser"atorii
o Parla&entare gogos>
o Glti&ele gogosi calde
o Intre ,tan si ran
o Reactiunea
o ,arbatori &a3nite
o Procedee electorale
o ,ub ce regi& trai&
o Iarasi pro&isiunea ;o&nului lea"a
Co*edii:
o  noapte furtunoasa 1%M$N
o Conu Leonida fata cu reactiunea 1%%)N
o  scrisoare pierduta 1%%4N
o ;5ale carna"alului 1%%-N
o  soacra
o <at&anul altag
o 1 !prilie
Conferinte:
7aste si gaste literare 1%$N
ra*a:
 =apasta 1%$)N
nstantanee:
Incepe&D 1$)$N
)o*ente si sc5ite:
o +oftangii
o  =atiunea ro&ana
ro&ana
o Caldura &are
o Wustitie
o +itica
o !rt.14
o Politica
o  zi sole&na
o Politica inalta
o Gn pedagog de scoala noua

4
 o ;5l 7oe
o Lantul slabiciunilor
o La +osi
o ubico
o Wertfe patriotice
o ,ituatiunea
o Telegra&e
o Proces5"erbal
o Glti&a ora
o Infa&ie
o C..R.
o Repausul du&inical
o Grgent
o Wustitia ro&ana
o La posta
o +osii
o Politica si delicatete
o Wustitia ro&ana
o ;u&inica To&ii
o  lacuna
o Cadou
o ;iplo&atie
o Cadou
o Glti&a e&isiune
o 9izita
o  cronica de Craciun
o Refor&a
o - de &inute
6uvele si povestiri:
o  faclie de Paste 1%%$N
o In "re&e de razboi 1%$%N
o ;in carnetul unui "ec3i sufleur
o Gn artist
o 7rand <otel E9ictoria Ro&ana E
o & cu noroc
o Pacat 1%$N
o  =orocul culegatorului
culegatorului
o  in"entie &are
o Po"este
o oborul
o  =oaptea in"ierii
o aioneta inteligenta
o Canuta0 o& sucit
o La 3anul lui +an>oala
o ;oua loturi 1$)1N
o Caut casa ...
o La conac
o +onopol
o +a&a
o Ion
o Partea poetului

4
 o Pastra&a trufanda
o Zir Ianulea
o Calul dracului
&arodii:
o ,a&arandita
o ;a 5 da&ult ... +ai da5da&ult ...
7olu*e:
o ;in carnetul unui "ec3i sufleur 1%M151%MN
o In "re&e de razboi 1%$%N
o  =ote si sc3ite 1%$N
1%$N
o Pacat 1%$N
o ,c3ite usoare 1%$6N
o ,c3ite 1%$MN
o  =otite si frag&ente literare
literare 1%$MN
o +o&ente 1$)1N
o Titrica 0 ,otirescu \ Co 5 ni"el de sc3ita 1$)-N
o pere co&plete 5* "olu&e 1$)%N
o ,c3ite noua 1$1)N

C!PITLGL 
PR8! ,CGRT!
,CGRT! ! LGI I.L.C!R!7I!
I. L.C!R!7I!L
L

4
 .1. Co&ple'itatea operei lui I.L.Caragiale
Pentru I.L. Caragiale0 scrisul cu finalitate literară a fost o acti"itate poli&orfă0 care
l5a solicitat i de care s5a lăsat solicitat /n cele &ai neateptate &oduri0 de la atracţia
aproape fanatică la detaarea totală.
Fn cazul lui Caragiale0 traseul de la for&a brută0 acea @&ateria &undi0 spre
&ateria superior organizată te'tul literarN0 este &arcat de @indicatorii: co&edie0 sc3iţă0
nu"elă0 dra&ă.
Personalitatea scriitorului i5a sedus pe conte&poranii săi0 /ncep2nd cu seniorii P.P.
Carp0 Titu +ariorescu0 Iacob =egruzzi i 9asile Pogor0 care au fost fer&ecaţi de
inteligenţa scăpătătoare0 /n per&anentă "eg3e0 ce rele"a parcă un de&on al contradicţiei
i o "italitate plină de nepre"ăzut. Caragiale si5a fi'at i&aginea unui omo duple>  la
ni"elul biograficului i a unui scriitor bi"alent /n sfera categoriilor etice. @;uplicitatea0
spune lorin +anolescu0 este @te&a obositoare
obositoare a "ieţii i a literaturii &arelui
dra&aturg.
Fn plan artistic0 I.L. Caragiale creează interfer2nd co&icul i tragicul0 notiţe de
 >urnal i nu"ele0 parodia
parodia i dra&a0 @&oftul
@&oftul i co&edia0 transfor&ă
transfor&ă specii necanonizate
necanonizate
din registrul &inor al oralităţii /n se&ne definitorii ale te'tului literar @serios.
Partea cea &ai rezistentă i "aloroasă a creaţiei lui Caragiale o constituie
co&ediile0 prin inter&ediul cărora scriitorul s5a i&pus ca unul dintre cei &ai &ari
co&ediografi ai lu&ii0 alături de !ristofan0
!ristofan0 Plautus0 +oliere i 7ogol.
Co&ediile aduc /n pli&5plan lu&ea burg3eză i o&ul ei reprezentati"0 "ăzut "ăzut prin
două for&ă instituţionale caracteristice: fa&ilia i politica.
Pri&a realizare &a>oră a lui Caragiale0 @ noapte furtunoasă 1%M$N0 este o
co&edie de &ora"uri pe te&a par"enitis&ului i a adulterului. roul0 Wup2n ;u&itrac3e0
c3erestegiu i căpitan /n 7arda Ci"ică0 nu ur&ărete altce"a dec2t să par"ină i să
acu&uleze c2t &ai &ult capital. ,oţia acestuia0 9e 9eta0 /l /nală c3iar cu o&ul lui de
/ncredere0 C3iriac. Wup2n ;u&itrac3e se /nală el /nsui atunci c2nd /l bănuiete pe
t2nărul @a&ploaiat i ziarist0 Rică 9enturiano0
9enturiano0 că @atenteză la onoarea lui de fa&ilist.
Fncă de la /nceput pute& intui rolul co"2ritor al raportului ade"ăr5&inciună /n
conflictul dra&atic.
@Conul Leonid faţă cu reacţiunea 1%%)N este o farsă /ntr5un act0 ce /l aduce /n
 pri&5plan pe Leonida0
Leonida0 pensionarul carecare se laudă că
că a fost re"oluţionar
re"oluţionar i a participat la
detronarea lui Cuza. Treziţi din so&n0 Leonida i consoarta sa0 fi&iţa0 /i i&aginează0
 pe fondul discuţiilor
discuţiilor purtate de cu seară0
seară0 un tu&ult politic a&eninţător.
a&eninţător. Fn final0 acesta se
do"edete a fi o petrecere de lăsata secului.
@;5ale carna"alului 1%%-N este o co&edie /n trei acte inspirată din lu&ea
&a3alalei. !cţiunea0
!cţiunea0 eliberată de co&plicaţiile dra&atice0 este una si&plă: =ae 7iri&ea0
frizer de &a3ala0 /ntreţine c2te o pasiune secretă pentru două da&e de aceeai
@e'tracţie0 fiecare dintre acestea a"2nd
a"2nd i c2te un a&ant.  &ulţi&e de peripeţii0 ]ui5
 pro5]uo5uri0 incursiuni rapide
rapide ale persona>elor
persona>elor a&eninţă dez"ăluirea
dez"ăluirea intrigilor.
Piese /n care geniul lui Caragiale cunoate deplina &anifestare este0 /nsă0 @
scrisoare pierdută0 >ucată /n pre&ieră la 1* noie&brie 1%%4. Fn pri"inţa surselor de
inspiraţie au e'istat &ulte supoziţii0 inoperante /nsă /n do&eniul artei. Caragiale /nsui
&ărturisea că @/n &aterie de artă0 plăs&uirea persona>elor este o creaţiune lăsată
e'clusi" inspiraţiei i talentului autorului ...
Te&a
Te&a co&ediei o constituie "iaţa social5politică dintr5un orăel de pro"incie /n
circu&stanţele tensionate ale alegerii unui deputat0 e"eni&ent care antrenează energiile
i capacităţile celor anga>aţi0 /ntr5un fel sau altul0 /n farsa electorală. Prete'tul
dra&aturgic0 ce /ncinge spiritele i acti"ează conflictul0 este pierderea de către 8oe0
soţia lui 8a3aria Tra3anac3e0
Tra3anac3e0 a unei scrisori de a&or ce i5a i5 a fost adresată de Tipătescu0

4
 prefectul >udeţului. Intriga co&plicată
co&plicată a piesei
piesei se nate0 aadar0
aadar0 din a"atarurile scrisorii
 pierdute i regăsite0
regăsite0 aceasta de"enind
de"enind un suprapersonaj, de care depinde destinul
celorlalţi.
9orbind despre apariţia "olu&ului @+o&ente0 7eorge Ranetti nota entuziast:
@=u &o&ente0 &aestre0 ci QQ &onu&ente SS trebuia tr ebuia să botezi ad&irabilul "olu&.... Fn
@+o&ente i sc3iţe0 Caragiale se do"edete un scriitor inegalabil0 stăp2nind ca ni&eni
altul arta conciziei0 put2nd fi considerat &aestrul genului scurt /n literatura noastră. Fn
 proza scurtă sunt
sunt "izate o serie de instituţii i de &ora"uri sociale0
sociale0 iar persona>ul nu &ai
e bono&ul fericit sau creatorul de autoiluzii0 ci persona>ul alienat.
Proze scurte0 ade"ărate instantanee de "iaţă0 &o&entele i sc3iţele reco&pun
caleidoscopic
caleidoscopic i&aginea unei societăţi dezec3ilibrate0 reţin2nd se&idoctis&ul0
de&agogia0 i&oralitatea con>ugală0 ad&inistraţia birocratică0 snobis&ul etc. !stfel
concepute0 @&o&entele
@&o&entele sunt sc3iţe dialogate0 &ici piese de teatru /n care persona>ele se
&ică i "orbesc ca pe scenă. !ceastă
!ceastă lu&e este0 /n esenţă0 aceeai pe care a i&ortalizat5
o Caragiale i /n piesele de teatru0 dar poate ce"a &ai e"oluată ca poziţie socială i
 politică. ;iferenţa dintre cele
cele două lu&i s5ar
s5ar putea e'plica i prin faptul că /ntre ele se
interpun aproape două decenii. 9iaţa bucureteană de la 1$))0 adică cea surprinsă /n
@+o&ente0 /n co&paraţie cu cea de la 1%%)0 oglindită /n co&edii0 dob2ndise un
oarecare aer de &are ora.
Fn ti&p ce co&ediile i sc3iţele lui Caragiale alcătuiesc acea parte a operei sale /n
care co&icul deţine su"eranitatea absolută0 nu"elistica este sectorul ce contrastează
frapant cu perioada e'tre& de "ie a co&ediilor. =u"elistica
=u"elistica include două direcţii
i&portant: direcţia analitică printre nu"elele reprezentati"e nu&ăr2ndu5se @;ouă
loturi0 @ făclie de Pate0 @Fn "re&e de război etcN i direcţia fantastică
f antastică @Zir
Ianulea0 @La 3anul lui +2n>oală0 @Calul ;raculuiN.
C3iar i atunci c2nd transcende lu&ea culiselor i a flecărelii pe orice te&ă0 pentru
a pătrunde /n zonele gra"ităţii sau ale fantasticului0 pri"irea lucidă a autorului "a
/nregistra noi trau&e &orale. =u"elele din pri&a categorie incearcă in"estigarea
ad2ncurilor sufleteti.
Refle'ele naturaliste dau natere unor eroi degeneraţi0 sadici0 cri&inali0 &arcaţi de
tare ereditare.
 =u"elelor psi3ologice
psi3ologice li se alătură prozele
prozele /n care se /ncearcă
/ncearcă incursiuni /n
teritoriile fantasticului0 poate i sub influenţa lui dgar !llan Poe. @La 3anul lui
+2n>oală0 @Calul dracului se desfăoară /ntr5o at&osferă a&biguă0 iar @Zir Ianulea0
 pri"ind de la o po"estire
po"estire a lui +ac3ia"elli0
+ac3ia"elli0 reface un uni"ers
uni"ers balcanic5oriental0
balcanic5oriental0 plin de
culoare.
;ra&a @=ăpasta "ădete aceeai
aceeai siguranţă a construcţiei ca i co&ediile0
/ncadr2nd un frag&ent de "iaţă intens se&nificati" /n geo&etria unui conflict a cărui
coerenţă a fost suficient de &igălos g2ndită spre a nu dăuna supleţei lui.
 =u pute& ignora0
ignora0 /nsă0 /n legătură cu aceste scrieri0 un nu&ăr de /n"oiri
i&portante ale proble&aticii i artei scriitorului. Precu&pănete /n scrierile citate
analiza psi3ologică efectuată @cu &etodă0 e'plicit nu preponderent co&portistic0
i&plicat0 ca inainteN. Tragicul0 subiacent /n &arile co&edii0 de"ine i el e'plicit0 dens.
,e poate obser"a i pre"alenţa analizei psi3ologice0 scrutarea unor contiinte ră"ăite
 p2nă la autoni&icire
autoni&icire sau p2nă la ni&icirea
ni&icirea celor din >ur.
>ur.
pera celui &ai &are dra&aturg ro&2n oferă i&aginea unui ansa&blu unitar0 a
cărui coeziune internă se e'plică prin intercondiţionarea celor două uni"ersuri
co&ponente: cel co&ic i cel tragic. @Co&edia u&ană creată de Caragiale /i află
originalitatea /n procesul con"ertirii co&icului /n tragic. Co&icul caragialian este un
co&ic fără ieire0 bazat pe un r2s5capcană.
 =u nu&ai ca dra&aturg0
dra&aturg0 dar i ca
ca prozator0 &ai ales prin @+o&ente
@+o&ente i sc3iţe0
sc3iţe0
scriitorul ilustrează deopotri"ă uni"ersul co&ic i cel tragic.

4
  =iciun alt scriitor /nainte de Caragiale nu a realizat
realizat un co&ic &ai
&ai crud0 prin lipsa
lui de &ena>a&ente i prin situarea persona>elor /n zona penibilului absolut. R2sul său
nu &ai este pur i si&plu "esel0 ci pare profetic0 un r2s crispat /n faţa unei lu&i
dezec3ilibrate0 reduse la cele &ai >osnice porniri0 /n faţa unei lu&i defor&ate0
dezu&anizate.
ste e"ident faptul că0 la fel ca /n cazul tuturor &arilor co&ici0 i /n cazul lui
Caragiale0 z2&betul ascunde durerea0 iar co&edia de"ine tragică. @;uplicitatea0 ca
te&ă a literaturii &arelui dra&aturg0 de&onstrează că /ntre co&ic i tragic @e'istă o
relaţie i&ti&ă0 delicată i tulburătoare ... Calităţile lor sunt re"ersibile i co&icul se
 poate transfor&a /n contrariul său.
Caragiale a fost un persona> 3istrionic: unii au "ăzut /n el cinicul lipsit de caracter0
alţii l5au considerat o natură i&presionabilă. ;espre Caragiale0 73eorg3e TulbureTulbure
 po"estete cu&0
cu&0 /n 1$$10 la la>0 atunci
atunci c2nd /ntr5o
/ntr5o cu"2ntare de bun
bun sosit a fost
caracterizat drept u&orist i satiric0 acesta a protestat0 afir&2nd că e un scriitor
senti&ental.
bser"ă& cu interes0 /nsă0 că &arii săi conte&porani0 cei care l5au cunoscut
/ndeaproape0
/ndeaproape0 /ntăresc /ntrutotul această caracterizare: @... puţini de tot au &ai ră&as cei
ce5i dau sea&a că e un lucru de pl2nd c2nd autorul ne silete să recunoate& că /n
ade"ăr nu cel &ai "rednic0 cel &ai cu&secade0 nici cel &ai curat suflet0 ci cel &ai
t2&pit i cel &ai &iel iese /n lu&ea noatră /n"ingător.
!se&enea unui Ionus ifrons0 care cu o faţă r2de i alta pl2nge0 Caragiale dă
natere /n opera sa unei categorii estetice &ult &ai co&ple'e0 i anu&e0 tra#ico*icului.
arduri ale unei a&are deziluzii0 ascunz2nd dezgustul sub a&uza&ent0 co&ediile
scriitorului denunţă dispariţia "alorilor funda&entale.

.. Proza scurta ro&aneasca ( prezentare

Fn ceea ce pri"ete literatura ro&2nă0 un ele&ent definitoriu0 constant i prolific0 a
fost /ncă de la /nceput dacă ar fi să a&inti& doar  4  4 samă de cuvinte  5 "olu&ul
cronicarului Ion =eculceN proza scurtă0 sub diferitele ei for&e i denu&iri po"este0
 po"estire0 sc3iţă sau
sau nu"elăN. Gn e'erciţiu
e'erciţiu benefic0 pentru
pentru /ntărirea acestei con"ingeri0
con"ingeri0
ar putea fi parcurgerea celor peste cincizeci de autori aici fiind inclui doar cei &ai
cunoscuţiN pe care /i analizează Ion 9lad /n studiul său a&plu dedicat povestirii
ro&2neti de la origini i p2nă /n perioada postbelică. =u&ărul nu este deloc
nese&nificati" dacă &ai adăugă& la ea e"oluţia sc3iţei i nu"elei0 plus proliferarea
 proei scurte /n perioada conte&porană. ;e altfel0 cu foarte puţine e'cepţii0 /n &area
 proei
lor &a>oritate0 toţi prozatorii ro&2ni i c3iar unii poeţi0 au practicat te'tul scurt0 de la
Ion =eculce0 Costac3e =egruzzi0 =icolae ili&on0 +i3ai &inescu0 Ion Creangă0 Ioan
,la"ici sau Ion Luca Caragiale i p2nă la 9asile 9oiculescu0 +arin Preda0 tefan
ănulescu0 +ircea <oria ,i&ionescu0 +ircea =edelciu sau +ircea Cărtărescu.
Perfect plauzibilă i susţinută de &ulte argu&ente
argu&ente este afir&aţia confor& căreia
 proza ro&2nească
ro&2nească a stat0 la /nceputurile
/nceputurile ei i p2nă la /nceputul secolul al YY 5 lea0 sub
do&inaţia te'tului scurt. ,c3i&barea do&inaţiei o pute& plasa /n perioada interbelică0
atunci c2nd romanul  eclipsează
 eclipsează creaţiile de &ici di&ensiuni0 datorită unor realizări
ro&aneti e'cepţionale.
e'cepţionale. ;ar să nu uită& că i celebrii scriitori interbelici Li"iu
Rebreanu0 +i3ail ,ado"eanu0 <ortensia Papadat5engescu0 +ircea liade sau c3iar
9asile 9oiculescu0 ce"a &ai t2rziu0 au o se&nificati"ă parte din operă ocupată cu nu"ele
i po"estiri i nu toţi dintre ei le5au folosit pentru a5i pregăti &arile desfăurări epice0
do"adă faptul că data apariţiei acestor "olu&e este posterioară &ultora dintre ro&anele
lor care0 fără /ndoială0 au ec3ilibrat situaţia i din punct de "edere cantitati"0 dar &ai
ales 5 lucru foarte i&portant 5 au adus un surplus "aloric e'traordinar.
e'traordinar. Cu toate că
 perioada interbelică a i&pus o stăp2nire
stăp2nire clară a ro&anului0
ro&anului0 lucru datorat /n special
special

4
 beneficei sale di"ersificări
di"ersificări i graţie unor ro&ancieri
ro&ancieri e'traordinari0 genul scurt era de
ase&enea prezent i acti"0 consolid2ndu5i0
consolid2ndu5i0 la r2nd lui0 funda&entul i statutul său de
categorie i&portantă i c3iar obligatorie /n cadrul unei literaturi care are pretenţia de a
fi luată /n sea&ă.
;upă cu& era de ateptat0 do&inaţia ro&anului s5a accentuat /n pri&a parte a
 perioadei postbelice0
postbelice0 dar de data aceasta
aceasta ea a fost
fost fa"orizată i de anu&iţi
anu&iţi factori politici
 binecunoscuţi.
 binecunoscuţi. Ro&anul beneficia /n această
această perioadă
perioadă de certe pri"ilegii0
pri"ilegii0 dar i de o
"igilenţă &ai &are din partea autorităţilor aa5zise @culturaleE. Cu toate acestea0 proza
scurtă /i continua e'istenţa prolifică /n anii A6) i AM)0
A M)0 un nu&ăr destul de &are de
scriitori i&portanţi anunţ2ndu5i resuscitarea. ,pre e'e&plu0 o serie de scriitori0 printre
care =icolae 9elea
9elea sau ănu =eagu0 re"alorifică resursele sc3iţei0 pe ur&ele lui Ion I on
Luca Caragiale. ;ar0 lucru i &ai i&portant0 asistă& la /nnoirea for&ală i te&atică a
 prozei scurte. !& putea a&inti
a&inti aici autori cu "iziuni
"iziuni literare foarte diferite precu&
;u&itru Radu Popescu0 ;u&itru epeneag0 ugen Gricaru0 9asile !ndru sau 7abriela
!da&eteanuN.
!da&eteanuN. Conco&itent0 grupul de prozatori de la T2rgo"ite0 /i propune o serie
de e'peri&ente narati"e aplicate te'tului scurt0 i totul /ncepe să de"ină o nouă
a"entură0 pe c2t de bine"enită0 pe at2t de spectaculoasă.
ără discuţie0 anii A%) reprezintă o perioadă foarte i&portantă0 /n care proza scurtă0
/n ciuda unei do&inaţii generale i uni"ersale a ro&anului0 /i rec2tigă o poziţie
centrală /n scena literaturii. =u doar o generaţie care profită de potenţialul ei0 nu doar
 publicarea a zeci
zeci de "olu&e /n care
care sunt de&onstrate
de&onstrate calităţile ei deosebite0
deosebite0 dar se
 profilează c3iar i un progra&
progra& artistic autoNi&pus i i o teoretizare a tuturor
tuturor aspectelor
care o reNdefinesc. !stfel0 genul scurt /i rec2tigă poziţia pe care a &ai ocupat5o cu
c2te"a decenii bune /n ur&ă0 resuscitarea lui a"2nd un rol foarte i&portant la &o&entul
respecti"0
respecti"0 &ai ales prin &area ansă pe care o dădea deideologizării actului artisitc. Fn
stilul lui +i3ail ,ado"eanu de la /nceputul secolului0 scriitorii optzeciti aproape că se
/ntreceau /n publicarea nu&eroaselor lor "olu&e de po"estiri0 proze scurte0 "ariaţiuni
sau /ncercări0 &ai ales după publicarea "olu&ului colecti" (esant DEF,  carte ce a făcut
destul de &ultă agitaţie i a atras at2t pri"irile &ultor scriitori c2t i pe cele ale criticii
literare0 pusă faţă /n faţă cu o nouă abordare a prozei.
Indiscutabil0 proza scurtă poate fi acceptată ca &arcă /nregistrată a
 post&odernis&ului
 post&odernis&ului literar ro&2nesc. ;upă cu& cu& o spun /n anu&ite
anu&ite incursiuni critice
c3iar reprezentaţii ei0 această specie trebuie să >oace un rol i&portant /n literatura
actuală. Ceea ce caracterizează &ai presus de toate discursul teoretic al optzecitilor
este postulatul confor& căruia post&odernis&ul nu trebuie să &ai /&brace for&a unei
 poetici a ro&anului0 ci ci &ai degrabă pe aceea
aceea a prozei
prozei scurte. Trebuie
Trebuie adăugat0
adăugat0 totui0 că0
dintr5un anu&it punct de "edere0 poetica post&odernis&ului nu se află dinaintea unei
alegeri c3iar at2t de tranante0 /ntre o poetică a ro&anului i una a prozei scurte0 i că
a&bele direcţii de desfăurare /i păstrează0 /n cele din ur&ă0 propria legiti&itate.
Gnul dintre cele &ai i&portante &o&ente de cotitură /n e"oluţia literaturii
conte&porane este anul 1$%*.  dată cu apariţia  (esantului DEF,  apare constituit un
nucleu de scriitori cu o identitate literară foarte clar trasată. La &i>locul deceniului al
optulea0 după doi ani de la apariţia acestui "olu&0 =icolae +anolescu /ncearcă de>a să
siste&atizeze0 /n cinci trăsături distincti"e0 noua orientare a prozei. i nu a fost singurul
care a e"idenţiat ele&entele distincti"e ale unie noi poetici narati"e. Fn nenu&ărate
articole ale "re&ii apăreau co&entarii i referiri directe la noua proză. Printre aceste
trăsături trebuie a&intite i acestea: obser"area &inuţioasă a realităţii cotidiene0
/nregistrarea e'actă a li&bii "orbite pe stradă0 neliterare0 co&binarea celor &ai "ariate
te3nici i procedee0 lipsa subiectului i a etapelor lui clasice0 atitudinea ironică faţă de
real i faţă de literatură0 co&binată cu utilizarea interte'tualităţii.
;ar c3iar cu c2ţi"a ani /naintea "olu&ului colecti" coordonat de "id ,.
Cro3&ălniceanu0 anul 1$M$ este i&portant pentru i&punerea noii specii literare0

4
 datorită "olu&ului +venturi într-o curte interioară,  se&nat de +ircea =edelciu0 cel care
"a de"eni liderul noii generaţii de scriitori0 un e'celent teoretician0 dar &ai ales
 practician al prozei scurte
scurte post&oderniste
post&oderniste ro&2neti. ;e &enţionat
&enţionat faptul că ele&ente
ele&ente
 post&oderniste0 i nu puţine0 apăruseră
apăruseră de>a /n cărţile &e&brilor
&e&brilor grupului de la
T2rgo"ite0 cărora Ion ogdan Lefter le5a dedicat /n ))* o carte /n care /i nu&ete0 pe
 bună dreptate0 @pri&ii
@pri&ii post&oderniE0 dar care
care nu au a"ut o aa &are desc3idere
desc3idere spre
genul scurtN. P2nă la sf2ritul deceniului nouă0 +ircea =edelciu "a publica /ncă trei tr ei
"olu&e de proză scurtă cărora li se "or alătura "olu&ele se&nate de ;aniel 9ig3i0 9ig3i0
Cristian Teodorescu0
Teodorescu0 73eorg3e Crăciun0 tefan !gopian0 Ioan 7roan0 ,orin Preda0
edros <orasangian i &ulţi alţii. =oul statut al prozei scurte este aadar unul
 pri"ilegiat0 consolidat0
consolidat0 apărat i &ereu supralicitat
supralicitat &ai cu sea&ă
sea&ă /n pri&a parte a
deceniului nouă0 depăindu5i rolul de e'erciţiu /n "ederea scrierii unor naraţiuni &ai
a&ple0 &ulţi dintre scriitorii optzeciti lucr2nd din greu la edificiul ei i&punător0 i prea
 puţini recunosc2nd0
recunosc2nd0 aa cu& face
face Ioan 7roan0 că că nu se /ncu&etă
/ncu&etă să scrie ro&an
ro&an fiindcă
nu stăp2nea /ncă te3nicile necesare de construcţie epică. Fn acelai loc0 "orbind despre
@"irtuţile i ser"itutile prozei scurteE scriitorul &ai adăuga că prin insistenţa cu care se
apleacă asupra unui singur aspect0 prin &odul specific de dilatare a a&ănuntului0 proza
scurtă poate descoperi zonele profunde ale realităţii u&ane0 fiind0 /n felul ei0 tot o for&ă
de cunoatere. !utorul
!utorul de proză scurtă si&te enor& i "ede &onstruos? nea"2nd
altitudinea ro&ancierului0 zona sa de in"estigaţie este @&icrocos&osul u&anE. ;e
ase&enea0 destinul persona>ului din proza scurtă este e'tre& de condensat0 redus la
liniile sale esenţiale sau0 i &ai des0 pri"it /ntr5un singur punct0 adică un &o&ent de
criză. Proza scurtă este0 /n opinia scriitorului0 inducti"ă0 fi'2nd particularul pentru a
tri&ite la general. +ai &ulte sunt proble&ele pe care le ridică Ioan 7roan /n articolul
respecti".
respecti". Fn pri&ul r2nd0 proza scurtă pornete de la detalii0 de la a&ănunte aparent
nese&nificati"e0 dar pe care le dilatează0 ea face din ţ2nţar ar&ăsar0 oferă unor fapte
&inore o i&portanţă &a>oră sau0 cu& spune "id ,. Cro3&ălniceanu0 obiectul de
obser"aţie predilect este @u&anitatea infir&ă0 frustrată sau pur i si&plu &arginalizată.E
 dată cu proliferarea genului scurt0 s5au produs beneficii din &ai &ulte puncte de
"edere. ,pre e'e&plu0 ugen =egrici e'plică0 /n eseul său dedicat literaturii ro&2ne din
 perioada co&unistă0
co&unistă0 &odul /n care proza
proza scurtă0 scăp2nd
scăp2nd de "igilenţa
"igilenţa autorităţilor care /l
ţineau sub obser"aţie atentă pe fratele ei &ai &are /n special0 a fost un spaţiu al
e'peri&entelor literare fără frontiere0 la /nceputul deceniului nouă. eno&enul s5a
generalizat /nsă /ntr5at2t /nc2t a cuprins /ntreaga creaţie /n proză a celor &ai
reprezentati"i scriitori ai perioadei. ;acă s5ar /ncerca scrierea istoriei
e'peri&entalis&ului ro&2nesc0
ro&2nesc0 anii A%)
A %) ar acoperi probabil paginile cele &ai
i&portante. ;in alt punct de "edere0 !le' tefănescu0
tefănescu0 nu e de acord cu opinia confor&
căreia genul scurt ar fi doar o etapă /n dru&ul spre construcţii &ai a&ple0 nu puţini
scriitori ro&2ni i străini put2nd fi in"ocaţi /&potri"a acestei &ode. !naliz2nd
!naliz2nd
a"anta>ele i deza"anta>ele fiecăreia dintre specii0 proză scurtă i ro&an0 criticul "a
a>unge la ur&ătoarele concluzii0 că proza scurtă prezintă a"anta>e pe care ro&anul nu le
"a oferi niciodată. Fn cadrul lor se pot izola detalii a căror se&nificaţie s5ar esto&pa /n
ro&an. ;acă ro&anul trăiete prin cuprindere0 genul scurt trăiete /n sc3i&b prin
 punerea /n pri& plan.
plan. Prin ur&are0 nu este
este "orba deci de a pri"i cu /ngăduinţă genul
scurt0 ci de a recunoate că acesta /i aduce partea sa /n ec3ilibrul genurilor literare0 cu
at2t &ai &ult /n peisa>ul literaturii conte&porane. !a cu& se poate obser"a0 anii A%)
fa"orizează re"ana prozei scurte /n faţa ro&anului i o redob2ndire a statutului ei /n
cadrul literaturii ro&2ne.
;acă ar fi să căută&0 /ntr5o perioadă &ai &ult sau &ai puţin /ndepărtată0 &odele
literare pentru proza scurtă fie ea c3iar post&odernistăN0 nu&ele lui Ion Luca Caragiale
nu poate fi cu niciun c3ip e"itat0 din nenu&ărate &oti"e. Fn pri&ul r2nd0 trebuie
a&intită obser"area &icroscopică a realităţii /n stilul ase&ănător optzecitilor de &ai

4
 t2rziu @si&t enor& i "ăd &onstruosEN0 centrarea epicului pe detaliul aparent anodin. Fn
al doilea r2nd0 nu pute& să nu a&inti& spiritul parodic care re"igorează &a>oritatea
&a>oritatea
sc3iţelor sale. ;acă aceste două &ărci caragialiene sunt /n general reNcunoscute0 /n
spri>inul ur&ătoarelor două "o& /ncerca să aduce& i c2te"a argu&ente. bser"ă& /n
cel de5al treilea r2ndN o anu&ită predispoziţie a >ocului
> ocului co&binati"0
co&binati"0 situată la ni"elul
discursului0 un carnavalesc te>tual  i  i compoiţional.
compoiţional. Te'te ca 2emă şi variaţiuni, 
 +prilie, roanica
roanica sinucidere strada idelităţii  sunt doar c2te"a e'e&ple de
sinucidere din strada
inginerie te>tuală  c2t se poate de e"idente. Gnul dintre pri&ii post&oderniti 5 /l nu&i&
aici pe incontestabilul +ircea <oria ,i&ionescu 5 nu se reţine să afir&e că /n  'omente
 şi sciţe a"e& do"ada unui @3iperrealis& /nainte de 3iperrealis&0 un frag&entaris&
avant la lettreG  i
 i că /n cel de5al patrulea r2ndN clasicul scriitor este un &aestru al
uni"ersurilor de 32rtie fiindcă specia0 con"enţional
con"enţional nu&ită sc3iţă0 /i oferă un c2&p de
&icare aproape neted0 unde istoria sau conflictul dau prioritate e'presiei "erbale0
aceasta de5o ingeniozitate uluitoare. ;acă ter&eni ca  fragmentarism  sau te>tualism ar fi
e'istat pe "re&ea lui Caragiale sau /n posteritatea lui i&ediatăN /n repertoriul criticii
literare0 sunt con"ins că afir&aţiile scriitorului t2rgo"itean ar fi fost de &ultă "re&e
anticipate. ,c3iţa caragialiană /n unele ipostaze ale saleN este un frag&ent care0 la
r2ndul lui0 trece prin alte secţionări at2t la ni"elul conţinutului c2t i al discursului. ;e
altfel0 Ion Luca Caragiale0 datorită caracteristicilor la "re&ea aceea nerecunoscute
integralN operei sale0 este re"endicat
r e"endicat de către post&odernitii de &ai t2rziu.

.*. +odernitatea prozei scurte si a prozei in general

a lui I.L.Caragiale
le&ente de &odernitate

pera lui Caragiale0 /n general0 i proza narati"ă0 /n special0 arată că scriitorul nu

agreează stilul @/nfloritE. Ca i prozatorii &oderni de &ai t2rziu0 Li"iu Rebreanu0 Ca&il
Petrescu etc.0 el este se"er /n pri"inţa figurilor de stil.,criitorul insistă asupra faptului
că0 /n opera de artă0 trebuie să se realizeze concordanţa dintre structura ei i realitatea
 pe care o e'pri&ă
e'pri&ă
Caragiale sugerează
sugerează prin aceasta că arta intră /n co&petiţie cu realitatea pe care o
oglindete i o /n"inge prin putere i "oinţă creatoare. pera de artă de"ine @căutarea
&iraculoasăE care atrage cu o forţăf orţă &ai puternică dec2t realitatea0 de"ine un @>oc
secund &ai purE0 cu& "a spune &ai t2rziu Ion arbu.
Pro&o"2nd criteriile funda&entale ale fru&osului susţinute de clasici0
Caragiale0 ase&enea scriitorilor &oderni0 /i /ndreaptă atenţia către ceea ce ră&2ne0
către ceea ce este @actualE /ntr5o operă literară. ,criitorul aduce /n discuţie ter&enii
viabil  i
 i durabil  pe
 pe care /i aază /ntr5o ingenioasă opoziţie.
Ter&enul viabil  poartă
 poartă /n te't nuanţe se&antice sinoni&e cu etern prin
tri&itere la capacitatea de a renate0 pe c2nd  durabil  i&plică
 i&plică ideea de li&ită? opera
aceasta ră&2neB c2t ti&p "a ră&2neaB
r ă&2neaB ;acă este "iabilă0 opera de artă posedă
capacitatea de@a trece peste ne&ărginirea ti&pului0 &anifest2nd aceeai forţă de
atracţie.
!tracţia pe care opera de artă o &anifestă /n ti&p reprezintă o altă di&ensiune
&odernă a "iziunii scriitorului. Ca i autorii &oderni i &ai ales criticii &oderniN0
Caragiale obser"ă &eta&orfozele posibile ale creaţiei literare0 intuiete capacitatea
acesteia de a dez"ălui noi se&nificaţii0 sustrăg2ndu5se
sustrăg2ndu5se astfel pericolului
@i&obilizăriiE /ntr5o unică interpretare. Poate acesta este i unul dintre &oti"ele
 preocupării autorului pentru
pentru actul creaţiei0 aspri&ii
aspri&ii cu care5i trata el /nsui
/nsui scrisul.

4
 !dept al clarităţii0 preciziei0 conciziei0 Caragiale respinge categoric
digresiunile0 descrierile0 @u&pluturileE "ăzute ca factori perturbanţi ai dina&icii
te'tului.Concluzia se i&pune de la sine: renunţarea la @u&pluturileE ne&oti"ate.
ste ade"ărat că /n proza literară a lui Caragiale e'istă pasa>e pe care /nsui autorul
le5ar califica drept @prisoase de stilE0 dar aa cu& obser"a !le'andru
!le'andru Călinescu0
acest lucru se /nt2&plă /n cazul /n care ele e'pri&ă intenţiile parodice ale
scriitorului.
Fn (ouă loturi, Caragiale i&aginează două &odalităţi de organizare a finalului f inalului
naraţiunii: una0 care prin parodia &inunată /n ea /nsăiN aninată la sf2ritul sc3iţei0
denunţă o for&ă literară /n"ec3ită0 alta0 care prin finalul eliptic0 abrupt0 e"idenţiază
"iziunea &odernă a prozatorului.
I&plicarea cititorului /n finalul acestei nu"ele0 precu& i /n &ulte alte te'te0
reprezintă o altă di&ensiune a &odernităţii "iziunii estetice a scriitorului0 care constă
/n acreditarea ideii că un autor se confruntă nu nu&ai cu cititorii săi0 ci i cu un
siste& de nor&e0 con"enţii literare0 care /l obligă să aleagă o anu&ită "ariantă
artistică de e'pri&are0 din &ai &ulte posibile.
9iziunea
9iziunea asupra &ultiplelor for&e pe care le poate /&brăca discursul literar /l
 plasează pe Caragiale
Caragiale /n r2ndul scriitorilor
scriitorilor &oderni. Fnzestrat cu abilitate
abilitate
scriitoricească0 el realizează /n &ulte din te'tele sale ade"ărate @e'erciţii de stilE0 cu&
le nu&ete !le'andru
!le'andru Călinescu. Pastia i parodia sunt două tipuri de te'te pe care le
@reco&andăE i le practică I. L. Caragiale.Fn acelai ti&p0 te'tele parodice reprezintă
atitudinea &odernă0 /ndrăzneaţă a scriitorului de a discredita0 prin deconstrucţie i
 prin supralicitare0 procedee
procedee literare0 figuri0 stiluri i c3iar
c3iar genuri intrate /n criză0 la
sf2ritul secolului trecut.
Ca i scriitorii &oderni de &ai t2rziu0 Caragiale sesizează feno&enul
feno&enul
de&onetizării figurilor de stil. Lipsa talentului i a autenticităţii e&oţiei este nefericit
/nlocuită de i&agini peri&ate0 banale0 lipsite de conţinut.Caragiale e'peri&entează
e'peri&entează
a&bele sensuri ale de"enirii te'tului: e'tinderea i condensarea0 pe care le stăp2nete
/n egală &ăsură. iecare opţiune este dictată de &oti"aţia co&poziţională. !bilitatea!bilitatea
/n abordarea aceluiai subiect /n "ariante stilistice diferite este poate i rezultatul
tande&ului perfect al scriitorului cu ziaristul.
Concepţia estetică a lui Caragiale0 aa cu& se poate "edea p2nă aici0 prinde
contur /n c2te"a te'te din do&eniu0 dar se definete pe deplin0 ca i /n cazul lui
&inescu0 /n /ntreaga operă.Caragiale se situează0 prin proză0 /n postura iniţiatorului
unei &icări de interacţiune dintre "iaţa practică i literatură0 a cărei consecinţă este
e"oluţia genurilor literare.
La ni"elul structurii co&poziţionale0 identifică& /n proza lui Caragiale i un alt
ele&ent de &odernitate: dislocarea &o&entelor subiectului.!ceastă
subiectului.!ceastă cauzalitate se
&anifestă &ai ales /n co&poziţiile clasice cu e'poziţiune0 intrigă0 desfăurare0 punct
cul&inant i deznodă&2nt0 unde fiecare dintre aceste sec"enţe este deter&inată de
 precedenta.Procedeul
 precedenta.Procedeul nu este nou0 nou0 dar este preferat
preferat i tot &ai fructificat de scriitorii
&oderni care au /n "edere principiul spontaneităţii i i&pre"izibilităţii /n creaţie.
Pe l2ngă această particularitate co&poziţională0
co&poziţională0 se obser"ă i adoptarea
diferitelor perspecti"e narati"e0 fapt care produce &odificări la ni"elul instanţelor
co&unicării. Cercetarea "ieţii interioare0 a obsesiei fi'ate /n subcontient i a
reacţiilor e'terioare deter&inate de acesta0 se realizează
r ealizează /n @co&plicitateE cu
naratorul i este una din trăsăturile prozei &oderne. Tot de proza &odernă ţine i
 pendularea /ntre realitate
realitate i "is0 precu& i concordanţa
concordanţa dintre stările
stările sufleteti i
&ediul e'terior.
'istă /n proza lui Caragiale cel puţin patru zone /n care ele&entele literaturii
&oderne se reunesc /ntr5o for&ulă estetică bine indi"idualizată: proza scurtă0 portretul0

4
fantasticul sau @tăr2&ul nelinitiiE i registrul tragic0 unde forţele iraţionalului0
&aleficului0 destinului0 3azardului in"adează e'istenţa u&ană.

Gni"ersul sc3iţelor.ficienţa
sc3iţelor.ficienţa genului scurt.

Proza scurtă 5sc3iţele 5 aduc /n faţa cititorului o lu&e "ie0 agitată0 ade&enitoare
 prin forţa "ieţii prinse /n ea0
ea0 prin persona>e "eridice
"eridice p2nă la senzaţia
senzaţia de cunoatere0
cunoatere0 de
identificare0 o lu&e care te in"ită să păeti fără sfială /n ea i care /ţi oferă de la /nceput
 plăcutul senti&ent că că nu eti toc&ai străin acolo.
Teoria
Teoria egalităţii genurilor literare0 pe care scriitorul o susţine cu insistenţă
generează celebrele sc3iţe i foiletoane u&oristice ale lui Caragiale i /l aază pe autor
/n r2ndul scriitorilor &oderni.
Ter&enul
Ter&enul de sc3iţă a fost /&pru&utat din artele plastice i purta se&nificaţia
sc3e&ei0 a conceptului unei lucrări 5 planul ei /nainte de a fi e'ecutată. Prin e'tensie0
sc3iţa de"ine /n literatură o specie care trasează rapid un spaţiu epic de at&osferă ori
 biografic0 a"2nd /n centru e&oţia "ie0 nealterată0
nealterată0 a autorului.
Prezentarea su&ară
su&ară a scriitorilor care au creat fiziologii i sc3iţe p2nă la Caragiale
subliniază două aspecte i&portante: &ai /nt2i0 feno&enul apariţiei0 e"oluţiei i
rezistenţei /n ti&p a sc3iţei0 apoi ideea că0 /n cazul autorilor &enţionaţi0 sc3iţa este
ocazională i0 de cele &ai &ulte ori0 greu de identificat0 din cauza alunecării către
 po"estire0 nu"elă0
nu"elă0 &e&orialistică.
Prin Caragiale c3iar de la pri&ele sc3iţeN specia a dob2ndit un contur definiti"0
i&pun/nd te3nici0 tipologii0 &oti"e cu o &are putere de seducţie0 care au cucerit i
fascinat pe conte&porani /nfluenţ2ndu5i p2nă la pastiă0 uneori !l. 9la3uţă0 arbu
tefănescu ;ela"ranceaN.
;e ce at2ta insistenţă pe fi'area coordonatelor te&porale ale e'istenţei B ;e ce
si&t persona>ele lui Caragiale ne"oia /nregistrării ti&pului concret indi"idual B Ce se
ascunde /n spatele orelor fi'e0 &inutelor calculate0 progra&ului riguros /ntoc&it B Poate
este &arcată /n acest fel e'istenţa &onotonă0 e'asperantă
e'asperantă sau0 di&potri"ă0 poate că este
&odul /n care se /ncearcă a da un sens0 c3iar i for&al0 e'istenţei.
,e pare că0 prin reperele te&porale0 eroul caragialian /i /ntreţine iluzia unui sens
al e'istenţei /ntr5o lu&e a aparenţelor i a agitaţiei gratuite.

!rta portretului /n proza lui Caragiale

I&aginaţia creatoare i ingeniozitatea scriitorului cul&inează /n i&presionantul

nu&ăr de c3ipuri zugră"ite /n proza sa. 'actitatea notaţiilor0 aezarea /ntr5un ung3i
fa"orabil detaliilor care surprind linia definitorie a unui persona>0 adaptarea li&ba>ului
la registrul epic 5 tragic0 &isterios0 co&ic 5 sunt c2te"a dintre trăsăturile artei
 portretistice caragialiene.
caragialiene. ,pectaculoasă
,pectaculoasă ră&2ne /nsă "arietatea
"arietatea tipurilor de portrete.
!stfel se pot identifica /n creaţiile /n proză ale scriitorului: portretul colecti"0 portretul
portretul
trunc3iat0 portretul &isterios0 portretul caricatural0 portretul neter&inat etc.
!utorul realizează un astfel de portret0 rupt de for&ula realistă tradiţională0 un
 portret care nu ia conturul
conturul unei indi"idualităţi
indi"idualităţi /n plan fizic i &oral0 ci tinde să
abolească distanţa faţă de specie0 &ai &ult c3iar să "olatilizeze fiinţa /nsăi /n refuzul
de a recunoate "reo trăsătură distincti"ă din cele ad&ise /ndeobte. !a cu& re&arca
+aria 9odă
9odă Căpuan0 detaliile asupra cărora insistă autorul nu susţin /ntregul0 ci
figurează /n te't doar pentru a fi retrase0 postul2ndu5se i&posibilitatea
i&posibilitatea selectării /ntre
trăsături posibile0 dar cărora li se refuză e'istenţa. !ceastă
!ceastă &odalitate a artei
caragialiene surprinde procesul depersonalizării
depersonalizării u&ane fiind una dintre trăsăturile
literaturii &oderne.

4
 Cele c2te"a aspecte &enţionate ale portretului fizic /n proza lui Caragiale
&arc3ează contribuţia lor la i&aginea de ansa&blu a persona>ului0 &ai ales /n cazul
analizei portretelor generalizatoare0 cele care cuprind at2t aspectele fizice0 c2t i pe cele
&orale.
rice trăsătură particulară este /nlăturată0 portretul fiind creionat la &odul
i&personal0 aa /nc2t el poate fi oricine i ni&eni totodată. l nu e nici t/năr0 nici bătr/n0
nici fru&os0 nici ur/t0 nici prea5prea0 nici foarte5foarte. Crede& că arta lui Caragiale de
a reţine ele&entele u&ane general 5 "alabile e'plică actualitatea prozei i i&plicit a
 persona>elor sale.
sale.
Portretul literar0 at2t ca tip specific de descriere0 c2t i ca unitate internă a operei
literare0 presupune o ga&ă "ariată de te3nici i &i>loace de realizare. ;acă /n arta
fotografică portretul depinde de >ocul de lu&ini i u&bre0 de calitatea &aterialelor
folosite0 de capacitatea artistului de a găsi ung3iul fa"orabil surprinderii e'presiilor
se&nificati"e0 dacă portretul pictural este condiţionat de culori0 de &aterialele pe care
sunt reprezentate c3ipurile0 de /nde&2narea artistului0 de priceperea i &ăiestria lui0
atunci nu este &ai puţin ade"ărat că i portretul literar pretinde o serie bogată de te3nici
i de &i>loace /n "ederea conturării i&aginii u&ane. Literatura0 ca i artele a&intite0
dispune de un inepuizabil depozit de &i>loace de realizare a portretului graţie resurselor 
creatoare ale scriitorilor.
I.L. Caragiale0 prin /ntreaga creaţie i /n &od special prin proză0 a arătat cu&
 poate folosi geniul
geniul creator &aterialul brut pe care
care natura i5l oferă i &ai
&ai ales ce
capodopere rezultă din /nt2lnirea spectaculoasă a naturii cu geniul creator. Fn concepţia
concepţia
lui Caragiale0 această /nt2lnire presupune o &uncă serioasă.
Fn proză0 Caragiale reuete /n &od e"ident desprinderea de @reţeteleE0 de
&odelele i de procedeele tradiţionale consacrate i in"entează for&e surprinzătoare0
crez2nd /n puterea de sugestie a cu"2ntului0 a co&binaţiilor i a asocierilor de cu"inte.
!rta portretistică are la bază concepţia autorului că opera de artă "iabilă este nu&ai cea
/n care e'presia &aterială a /&brăcat e'act o intenţiune.

;i&ensiunea fantasticului la Caragiale

antasticul dese&nează
dese&nează ceea ce nu e'istă /n realitate 5 lucruri i&aginate0 de
necrezut0 un alt @tăr2&E /n care legile realităţii sunt abolite. ;e fapt0 definirea
ter&enului s5a do"edit a fi o operaţie dificilă i a constituit o preocupare constantă de5a
lungul ti&pului.
;efinirea fantasticului a pro"ocat dispute se&antice care /i au originea /n
a&biguitatea ter&enului sau cel puţin /n cele două accepţiuni ale acestuia? aceea de
&anifestare a supranaturalului /n "iaţa de toate zilele i aceea de trăsătură caracteristică
a /ntregii literaturi0 dată fiind originea &itică0 legendară a acesteia.
antasticul din literatura cultă &odernă /i trage se"a din literatura populară0 din
cea antică i &edie"ală0 dar dob2ndete ade"ărata
ade"ărata se&nificaţie prin faptul că tinde să
concureze realul0 să se identifice cu o forţă neateptată0 ciudată0 incredibilă 5 totui
 posibilă 5 a e'istenţei
e'istenţei uni"ersale.
Ca i /n alte do&enii0 a trasa un itinerar e'act al apariţiei literaturii fantastice /n
spaţiul ro&2nesc ră&2ne o proble&ă destul de dificilă.
Literatura ro&2nă a sec.al YIY5lea /nregistrează creaţii /n care au apărut ger&enii
fantasticului a"2nd o sursă diferită de cea a fabulosului feeric.Tot
feeric.Tot acu& apar i pri&ele
te'te care se /nscriu sferei fantasticului autentic.
Concepută după rigorile realis&ului0 care presupune conectarea la ordinea
cotidianului cu legile i relaţiile sale specifice0 proza lui Caragiale configurează
configurează /n
acelai ti&p un uni"ers specific prozei &oderne prin inaugurarea unui nou principiu0 cel
al incertitudinii. !stfel se conturează
conturează /n cele &ai &ulte dintre naraţiuni un >oc abil al

4
 posibilului cu i&posibilul0
i&posibilul0 al "erosi&ilului cu ne"erosi&ilul0
ne"erosi&ilul0 cre2ndu5se o lu&e cu
nu&eroase punţi de trecere de la realitate la insolit0 de la co&ic la absurd. Caragiale0
obser"atorul atent i @dibaciE al lu&ii ce5l /ncon>oară0 este i un fin creator de at&osferă
fantastică. ugen ,i&ion consideră că la Caragiale0 ca i la creatorul &odern al
fantasticului0 . !.
!. Poe0 o &ică iregularitate0 un cli"a> /n structura realului0 o
coincidenţă stranie de lucruri conduc la intrarea /n spaţiul ezitării care /nsea&nă0 de
fapt0 tăr2&ul fantasticului.
;in declaraţia: @si&t enor& i "ăz &onstruosE0 /nt2lnită /n rand 8dtelHD5ictoria
română G, trebuie /nţeles că autorul percepea realitatea /n di&ensiunile ei fabuloase.
!spectele ei negati"e0 pur satirice0 /i "or declana u&orul0 iar relaţiile dintre ele&ente
sunt pipăite la intensitatea enor&ităţii.  uoară trecere0 i de la enor& sau &onstruos i
 p2nă la fantastic nu5i
nu5i dec2t un singur
singur pas. i Caragiale /l face.
face.
;upă gradul de circu&scriere /n sfera fantasticului0 te'tele /n proză ale lui
Caragiale pot fi /&părţite /n cinci categorii: te'te @realisteE cu inter"enţii episodice ale
supranaturalului0 te'te ale /nceputurilor /n care do&ină fantasticul parado'al0 de tip
science5fiction0 te'te a căror sc3e&ă alegoric5fabulistică le aază /n zona &iraculosului
din bas&ul popular0 te'te care e'plorează oniricul i te'te ce aparţin fantasticului
 propriu5zis.
!a cu& /n &intea copiilor bas&ul ră&2ne un tăr2& feeric0 /n care se refugiază cu
 bucurie i /n care trăiesc
trăiesc cele &ai fru&oase
fru&oase &o&ente alături
alături de prinţi i prinţese0 de
Ilene5Cos2nzene i eţi5ru&oi0 tot aa &iraculosul0 feericul i fantasticul din proza
lui Caragiale aduc o doză de anecdotic i u&or ce rela'ează0 destinde0 dar i /nalţă i
&oralizează.

@,i&t enor& i "ăz &onstruos.E

,uflul unei noi &ode literare se face si&ţit i printre scriitorii ro&2ni0 care
e'peri&entau de>a desprinderea de for&ulă ro&antică0 &anifest2nd un "iu interes
 pentru estetica realistă.
realistă. Realis&ul c2tigă
c2tigă uor adepţi prin /nlăturarea
/nlăturarea li&itelor i&puse
de clasicis& i ro&antis&.
Fn proza lui Caragiale0 e'istă un sector al aa5nu&itelor nu"ele psi3ologice i
@tragiceE0 /n care autorul depăete registrul co&ic i &anifestă un "iu interes pentru
situaţii li&ită0 pentru trăiri dra&atice0 pentru registrele gra"e0 tragice ale e'istenţei
indi"idului. !"2n
!"2ndd o percepţie a realităţii apropiată de cea a scriitorilor &oderni0 el
 păete aici pe o cale opusă0 năzuind a /nfăţia
/nfăţia ura tenace i răzbunarea
răzbunarea i&placabilă0
i&placabilă0
/&pletite cu disperarea0 cu nebunia i cu &oartea. tefan Cazi&ir obser"ă că se poate
obser"a că proble&atica nu"elelor lui Caragiale0 n.n.N este una do&inant psi3ologică0
/n care se sondează cu asiduitate abisurile "ieţii interioare.
Fn e'plorarea lu&ii interioare0 Caragiale se apropie cel &ai &ult de naturalitii ale
căror te3nici i teorii le cunotea. ără a fi un ad&irator al acestora0 Caragiale se
/nrudete cu ei0 /n acea parte a creaţiei sale care stă sub se&nul tragicului0 prin interesul
&anifestat faţă de stabilirea legăturilor cauzale ale unei lăco&ii ce atinge pragul
grotescului0 prin ur&ărirea atentă a factorului ereditar0 prin sondarea subcontientului0
subcontientului0
 prin analiza unor &anifestări
&anifestări patologice etc.
etc.
Proza caragialiană din zona tragicului stă sub se&nul acestei sensibilităţi0
scriitorul surprinz2nd /n fiecare bucată o realitate agresi"ă /n care fiinţa u&ană se
degradează0
degradează0 se prăbuete.
Prezentarea celor c2te"a puncte de "edere0 "iz2nd influenţa naturalis&ului /n
 proza lui Caragiale0
Caragiale0 nu are intenţia /ncadrării
/ncadrării cu orice preţ a unei
unei părţi din proza
autorului /ntr5o &icare literară0 ci obser"ă /n această zonă a creaţiei caragialiene noi
"alenţe ale artei scriitorului0 te3nici inedite0 care /l aază /n r2ndul desc3izătorilor de
dru&uri /n proza ro&2nească &odernă.
&odernă. ,criitorii &oderni culti"ă o nouă estetică.

4
 Plec2nd de la ideea că fru&osul tradiţional este desuet0 uzat0 uneori c3iar ridicol0 ei se
/ndreaptă cu interes către o altă faţă a e'istenţei0 ur2tul0 /n toate "ariantele lui:
de&onicul0 terifiantul0 co&arul0 patologicul0 &orbidul0 grotescul0 rele"2nd "alori
e'presi"e surprinzătoare i o neateptată capacitate de a e&oţiona.
Pe fundalul esteticii realis&ului i naturalis&ului0 Caragiale croiete i prin aceste
nu"ele dru&ul către proza &odernă a "eacului ur&ător. Co&arul0
Co&arul0 obsesia0 spai&a
 paro'istică0 "iolenţa0
"iolenţa0 cruzi&ea0 tara ereditară
ereditară sunt c2te"a @stări
@stări li&ităE abordate de
Caragiale /n proza tragică. Fn zugră"irea acestor te&e literare0 scriitorul adoptă te3nici
&oderne0 absolut necesare in"estigaţiei uni"ersului interior.
Gna dintre caracteristicile prozei lui Caragiale0 care /l apropie de scriitorii
&oderni0 sesizată de . l"in0 este percepţia realităţii dintr5o perspecti"ă ce terge
graniţele dintre tragic i co&ic. Inspirat de "iaţa cotidiană0 unde graniţele dintre cele
două tăr2&uri0 tragicul i co&icul0 sunt fragile0 Caragiale surprinde trecerea dintr5un
registru /n altul /ntr5o for&ă inedită /n te'te precu& Cănuţă,om sucit, (ouă loturi,
 1nspecţiune.
'presie a fuziunii realis&ului cu naturalis&ul0 opera caragialiană din sfera
tragicului ră&2ne desc3isă 3er&eneuticii i reprezintă un &o&ent rele"ant pentru
e"oluţia prozei ro&2neti0 anticip2nd pe Li"iu Rebreanu0 <. P. engescu0 Ca&il
Petrescu0 9asile
9asile 9oiculescu etc.

.4. Proza scurta a lui I.L.Caragiale si trasaturile ei

.4.1. ,curta prezentare a prozei scurte a lui I.L.Caragiale
Proza scurtă a fost abordată de &a>oritatea scriitorilor ro&2ni0 fie sub for&a
sc3iţei sau a nu"elei0 ea ilustr2nd capacitatea scriitorului de a sintetiza0 de a adopta un
stil concis.
Perioda prozei scurte la I.L.Caragiale se re&arca prin: "olu&ul 'omente 1$)1N0
"olu&ul 0uvele si povestiri
povestiri 1$)%N.
Gr&eaza un &o&ent greu /n "iata lui Caragiale: procesul Caion. !cuzat pe
nedrept plagiat copiatN0 aparat la proces de arbu5,tefanescu de la 9rancea.
9rancea. Caragiale
si5a /naintat operele acade&iei spre a fi pre&iate0 dar ele au fost respinse. =e&ultu&it
din 1$)- se stabileste la erlin. ,tabilirea la erlin n5a /nse&nat /nsa o rupere totala de
cei de acasa0 asfel /n anul 1$)M /n ti&pul rascoalelor taranesti Caragiale a scris un
 pa&pflet <*=. (in primavara pâna în toamna .
7eorge Ronetti la aparitia "olu&ului 'omente afir&a 1$)1N: @ 0u momente
maiestre, monumente!&.  +o&entele si sc3itele sunt &ici instantanee de "iata0 prin care
ne ofera o i&agine co&ple'a0 a societatii ti&pului. Critica literara a re&arcat talentul
e'ceptional a lui Caragiale0 /n surprinderea unor aspecte se&nificati"e ale "ietii inti&e
si publice0 /n realizarea unei tipologii "ariate si reprezentati"e. +area perfor&anta a lui
Caragiale este ca realizeaza aceste lucruri pe un spatiu &ic0 doua5trei5patru pagini. ;eci
 pri&a caracteristica esentiala acestor proze este conci'iunea.
esentiala a acestor
Fn aceste proze scurte se obser"a talentul dra&aturgului prin stiinta dialogului
foarte scurt0 dar care indi"idualizeaza spi3ologii.
spi3ologii.  replica de&onstreaza de &ulte ori
ni"elul de cultura0 interesul do&inant0 psi3ologia persona>ului. ;in doua trei trasaturi
Caragiale sugereaza un caracter. Fnscenarea
Fnscenarea este prezenta si aici prin pretioase
obser"atii0 co&entarii ale autorului. Caragiale are o "iziune critica0 satirica asupra
realitatii. !ceste proze scurte alcatuiesc un ade"arat &ozaic realist0 satiric al societatii
contenporane autorului. oarte "ariate din punctul de "edere a continutului0 &o&entele
si sc3itele ne ofera o i&agine cuprinzatoare a institutiilor0 &ora"urilor epocii: scoala:
7n pedagog de scoala noua 0 (ascal prost 0 9acaloriat; de&agogia politicienilor:
 +micul I 0 2riumful talentului? >ustitia: %etitiune0 +rticolul JK0 +rendasul român0
 +rendasul român

4
2empora? in&oralitatea "ietii de fa&ilie: 2ren
2ren de placere 0 'ici cadouri? educatia gresita
din unele fa&ilii burg3eze: 5iita 0 (-l oe? presa: 2riumful talentului 0 2elegrame .
Și /n prozele scurte co&icul este bine realizat. Caragiale "alorifica si /n proza
scurta o serie de procedee noi0 ca de e'e&plu oratoria0 rupturile la ni"elul li&ba>ului
 a
 a calduraN0 li&ba>ul bo&bastic din presa. fectul este co&ic si satira /n acelasi ti&p
"iz2nd incultura0 de&agogia0 suficienta.

.4.. Trasaturile prozei scurte a lui I. L. Caragiale

Gnul dintre scriitorii nostri care
care au /nteles i&portanta
i&portanta enor&a a acestor li&buri
e'istentiale0 a partilor in"izibile ale 3artii co&porta&entului u&an si le5a preluat uneori
 prin transplantN /n te'tele
te'tele produse a fost I. L. Caragiale.
Caragiale. pera sa este o colectie uriasa
de ^recon"ersii ale inutilului0 cotidianului ^dese&nificat0 &acerarilor diurne si
coliziunilor indi"idului cu landurile ontologice "ecine. Fnt/lni& aici foarte &ulte
 pregatiri0 asteptari0 debateri0 iritari si rabufniri de origine &ai &ult sau &ai putin
 pregatiri
obscura0 toate trad2nd /nsa ne/ntelegerea cronica a pro'i&itatii. Iata0 de altfel0 o noua
^intrare /n tabloul ^&ani3eic national &inescu_Caragiale? daca Poetul a fost fascinat
&ai ales de ^&acroscopicul cos&ic0 Prozatorul s5a interesat /n pri&ul r2nd de
^&icroscopicul
^&icroscopicul "ietii de zi cu ziN. ara /ndoiala ca acuitatea ^"izualizarii aproape
cine&atografice a contat enor& /n acest >oc > oc al recuperarilor. pera lui Caragiale fiind
aproape specializata /n conte>te situationale
conte>te situationale0 contine nenu&arate sugestii ale
 proble&aticii pe care
care o propun0 li"reaza
li"reaza &ateria pri&a a unui studiu siste&atic0
i&plic2nd inclusi" ipoteze
ipoteze asupra &entalitatilor0
&entalitatilor0 pri"itor
pri"itor la raporturilor ^eului cu
^granitele sale.
Refularea e'terioritatii conduce0 ine"itabil0 la 8refularea8 celuilalt. ste un pri&
^dosar 3er&eneutic0 a"2nd drept ^file sau ^co&ponente
^co&ponente inco&pre3ensiunea
reciproca0 aparentaN co&pre3ensiune reciproca si negarea co&pre3ensiunii.
Gn caz frec"ent0 poate cel &ai frec"ent0 este ( asadar ( cel al inco*pre5ensiunii
reciproce. +ultele ^duete care apar /n dra&aturgia si proza scurta a lui Caragiale
contin etalari ale unor co&ple'e pro"enind din autoindezirare. !5l !5l refuza pe celalalt0 a5i
nega argu&entatia0
argu&entatia0 la li&ita a5l in>uria sau ^a5i da pal&eN sunt rezultate ale unor
conflicte interne e'teriorizate. Paradig&atica ra&2ne aici perec3ea Lac3e_+ac3e.
Lac3e_+ac3e. Fn
sc3ita 4 lacunaL0 de e'e&plu0 desi persona>ele nu se despart si ^fizic asa cu& se
/nt2&pla /n alte prozeN0 dialogurile nu fac dec2t sa conse&neze
conse&neze continua deri"a a
reciprocitatii. Persona>ele nu pot stabili un minimum consensual 0 fiecare este preocupat
de o ^obsesie a sa:
^ ( Ci staiD &onser? &a plictisesti
(  t2rziu0 Lac3e sapte trecute
( =u e nici sapte si >u&atate.
( ra "orba la sapte.
( Las` ca stiu eu Ce5ti pasaB
( ;a0 &onser? dar nu se face pentru ca sa lasa& s5astepte 0 1M$N.
9ezi
9ezi si sa"uroasele
sa"uroasel e dialoguri
dialogur i de aceeasi natura din  %etitiuneLN
!lta situatie este cea a aparentei co*pre5ensiuni reciproce0 e"ident ca
 pro&o"2nd co&icul
co&icul /ntr5un grad si &ai&ai &are0 deoarece
deoarece acu& se ascund
ascund ade"aratele
ade"aratele
discordante0 ne/ntelegeri
ne/ntelegeri etc. ;e referinta ra&2ne aici raspunsul ^rezon al lui
Ipingescu0 unul care rezu&a perfect aprobarea ca &od generalizat al ignorantei. Fn
7ltima emisiuneL0 ^focalizarea co&una a persona>elor asupra te&ei banutilor cu
"aloare din ce /n &ai &ica si care /i afecteaza pe toti0 /ntruc2t toti ^cer0 adica cersescN
genereaza /n final o "eritabila coliziune a opiniunilor0 /ntretinuta0 ce5i drept0 de aparitia
 parintelui +atac3e:
+atac3e:
^si &erge sont2c5sont2c
sont2c5sont2c la &asa parintelui sa5i arate banutii de nic3el.

4
 ( I5a&
I5 a& "azutD raspunde parintele cu 3u&or.
( ;a parinte +atac3e0 saru`&2na0 o sa scoata si de douazeci de paraleB ;o&`
To&ita zice arabanciu
(  sa scoataD  sa "edeti "oi ce5o sa scoataD
( CeD
( Pe dracu o sa5l scoata0 "ai de capul "ostruD
( Ce5o sa scoata0 parinteB /ntreaba d. Iancu.
( CeB Lasa ca o sa "edeti "oi0 p2rlitilor0 ceD
( Ce5o sa scoata0 parinte +atac3e0 saru` &2naB
(  sa scoata de c2te doua parale
( CeBD
( si de c2te5o paraD
( C2ndBD
( !cu0 zilele astea 0 1MMN.
Gn te't re&arcabil pentru ne#area co*pre5ensiunii este %arado>al 0 care
e'ploreaza &ecanis&ele  sucirii persona>ului0 a carui ^logica pro"oaca  stupoarea
 stupoarea
 =aratorului0 o stupoare
stupoare intrata /nsa aproape
aproape /n refle' e prezenta
prezenta /n incipit  si
 si /n e>cipit N0
N0
deci cu&"a de&onstrati"a:
^ ( Care "a sa zica
zica ( &i5a raspuns
raspuns d. Teofil
Teofil despartindu5ne
despartindu5ne ( eu ur&ez strict &orala
sociala. N
( ;ar stii0 d5le Teofil0
Teofil0 ca nu e asa0 &a iarta
( =u pot sa &ai stau0 cu toata buna "ointa ce as a"ea sa te5ncura>ez a discuta
filozofie &orala &5asteapta la &asa. La re"edere.
I&posibil s5o scoti la capat cu d. Teofil.
Teofil. 0 4)N.
Prozele lui Caragiale selecteaa dialoguri0 surprind cra3uri &entale sau atitudinale
instantanee0 i&posibilitati logico53er&eneutice0 interactiuni slabite0 distorsiuni
apercepti"e rele"abile0 /n toate di&ensiunile lor0 /n "orbirea de un bizar rafina&ent al
deteriorariiN si autogenerari ^incontrolabile ale li&ba>ului0 de"enit o for&a decentrata0
dispersata0 ^poetica0 dislocant5referentiala0 transreferentiala cf. antologicele Caldura
mare si a postaN.
Refuzul celuilat_celorlalti poate sa ia si for&a clinica din (oua loturi.  astfel de
^ininteligibilitate face trecerea catre cel de5al doilea ^dosar0 pe care /l pute& nu&i al
nonintegrabilitatii &ediului. !ici principalele ^file sunt: nonintegrarea superficiala si
gra"a.
6oninte#rarea superficiala. Partenerul de discutie0 atunci c2nd apare0 nu &ai
este acu& dec2t un si&plu ascultator. Fn $ituatiunea0 ca si /n &ulte alte ^situatii0
inaderenta se &anifesta printr5un debuseu "erbal:
^=ae0 foarte afectat0 bea pa3arul lui de bere p2na5n fund0 apoi0 dupa ce ofteaza
ad2nc:
;u pot pentru ca sa$ti spui pe parola *ea de onoare ca$*i pare foarte rau< ar
stii=> foarte rau<< foarte rau<<< pentru ca sa a?un#e* sa vede* tara *ea, care era
peste putinta ca sa preva'a cineva o situatiune foarte trista, fiindca le$a* spus si
du*nealor>
  ! Cari du*nealor=
! u*nealor cu cari cari a* fost@ 'ic: pot pentru ca sa spui ca nu se poate ceva *ai
trist, ca sa vie un *o*ent orisic+t ai 'ice, c+nd ve'i ca bate fali*entul la use si nu
*ai e nici un patriotis*>8 2, -0" eclicul
eclicul poate sa fie *ai banal sau *ai
neobisnuit" n O blana rara un eB$capitan o eBpropria'a8 pe fosta a*anta de
nu*ita blana, preteBt+nd o boala a copilului lor" ata finalul pro'ei:
Scandal< Dlana< Cu* se poate=> blana< ia$o de unde nu e" Copilul s$a facut f acut ,
din norocire, bine, dar, din nenorocire, blana nu s$a *ai #asit<
A< Ce *ediu social<8 2, 121"

4
 n Gazometru o 'i estivala la Sinaia este perturbata8 de o inte*pestiva ploaie,
suficienta Ensa pentru ca sa se cree'e o anu*ita tensiune En o*o#enitatea de p+na
atunci a celor doua cupluri:
La un *o*ent, cocoanele aluneca pe clisa soselii si cad pe se'ute, poc< si fac
a*+ndoua : 5E<8
a d" 6ae se opreste si 'ice lui d" ancu:
! a5a5a5a< si$a ruptara #a'o*etru<
! &ardon, asta$i vorba de *itocan< raspunde *ada* onescu, si s$a
ridicatara a*+ndoua foarte suparate: p+nG la Ducuresti n$a *ai vorbitara cu d"
6ae>8 2, 123
Holul naratorului este acela de a directiona cel *ai frecvent,
frecvent, evident, En
re#istru ironic eveni*entialul, de a forta epifaniile frictiunii, de a se*nala si c5iar
a cultiva oarecu* cinic$eBperi*ental< 5iatusurile ontice, folosindu$se de anu*ite
eBcrescente necesare ale eBplicatiei, preci'arii, naturalizarii  faptelor"
 faptelor" e
re*arcat proliferarea ! En interiorul acestor pro'e ! a for*atiunilor liliputan$
5er*eneutice, a unor nucleoide8 de sens" 4ric+t de literale ar fi Ensa episoadele,
decupa?ele, cadrele narative, ele sunt
s unt totdeauna #+ndite dintr$un un#5i
*etafi'ic8, sunt miscate, smucite" Faptul ca de *ulte ori naratorul
naratorul se a*esteca8
printre persona?e, si*ul+nd acelasi inconfort al po'itionarii e si el *ai *ult dec+t
relevant"
6oninte#rarea #rava" 'ponentiala pentru respecti"a ^directie 3er&eneutica
ra&2ne &ult5discutata sc3ita 1nspectiune. =enea !ng3elac3e
!ng3elac3e are &ari proble&e cu
^inspectia care nu &ai "ine0 /nsa acestea sunt fleacuri pe l2nga proble&ele pe care le
are cu el /nsusi. Pe acestea din ur&a nu le poate rezol"a. ^=eintegr2nd ne/nteleg2ndN
&ediul /n care e ne"oit sa traiasca0
traiasca0 profesia pe care o practica0 nu5i ra&2ne dec2t
razbunarea0 dar care nu se poate e'ercita dec2t asupra singurului sau real ^ina&ic:
 propria persoana.
persoana.
Fn aceasta proza /ntreaga si&pto&atologie a co&porta&entului persona>ului este
construita pe ^disponibilitatea de a refuza tot ceea ce îl înconjoara 0 ceea ce nu poate
cul&ina dec2t cu refuul de sine . ara /ndoiala ca /si face loc si o ^enig&a sintetizata
&agistral /n paragraful final: ^;ar0 nenea !ng3elac3e0
!ng3elac3e0 cu&inte0 n5a "rut sa raspunza.
r aspunza.N0
N0
dar ceea ce &i se pare decisi" /n for&ula prozei e disonanta euHambient 0 analizata cu o
e'traordinara finete /n toate i&plicatiile ei.

.-. Perspecti"e critice asupra operei lui I.L.Caragiale

;ezbaterea critică asupra lui Caragiale pare sa /ntruc3ipeze o piesă de teatru cu
tendinţe spre co&edie0 iar uneori c3iar cu ticuri "erbale. Pri&ele contribuţii critice0
&ai i&portante sunt in esenţă riposte i pledoarii.

4
 !cuzaţiile de i&oralitate i lipsă a senti&entului ci"ic lansate /&potri"a lui
Caragiale de la pre&iera  0opţii furtunoase i /nnoite /n legătură cu  $crisoarea
 pierdută, ating apogeul o dată cu reprezentarea co&ediei (-ale carnavalului
 pierdută,
astfel inter"enţia lui Iitu )aiorescu, care /ncearcă să e'plice0 /ntr5un
 pro"oc2nd astfel
articol publicat /n re"ista Convorbiri literare
l iterare,, că originalitatea operei dra&atice a lui
Caragiale "ine din realitatea auto3tonă0 pe care el /ncearcă să o prezinte pun2nd /n
scenă c2te"a tipuri din "iaţa socială0 pe care le dez"olţă cu se&nele lor caracteristice0
cu deprinderile lor0 cu e'presiile lor0 cu tot aparatul /nfăţiării lor /n situaţiile anu&e
alese de autor.  Iitu )aiorescu0 Comediile (-lui 1. . Caragiale0 /n (in #Critice&0
ditura Tineretului0 ucureti0 1$6M0 pp. -%5M) i de ase&enea acelai articol /n  1. .
Caragiale0 ditura &inescu0 ucureti0 1$M40 pp.*$54$ N.
,pecificul lui Caragiale constă /n a /nfăţia realitatea din latura ei co&ică0
lăs2nd totui să se "adă aspectele serioase0 căci0 spune +aiorescu0 0./ndărătul oricărei
co&edii se ascunde o tragedieE.
;upă ce a subliniat &eritul incontestabil al co&ediilor lui Carasiale @/nfăţiat
 prin scoaterea plină
plină de spirit a tipurilor i situaţiilor
situaţiilor din c3iar &iezul unei părţi
părţi a
"ieţii noastre sociale0 fără i&itare sau /&pru&ut din literaturi străineE0 +aiorescu se
dedică disculpării dra&aturgului0 acuzat /n presă că piesele lui ur&ăresc scopuri
 politice i ofensează
ofensează &orala publică.
publică.
!ici criticul părăsete sfera operei lui Caragiale i pătrunde /n cea a esteticii
generale0 spre a e'pune cunoscuta sa teorie asupra &oralităţii artei. inalul
articolului face loc unor >udecăţi de "aloare: #(-ale carnavalului este o si&plă farsă
de carna"al0 precu& se i nu&ete0 "eselă0 fără pretenţii i un public nepre"enit nu
 poate cere alta dec2t
dec2t un &o&ent
&o&ent de bună petrecere.
petrecere.
Co&ediile do&nului Caragiale0 după părere a noastră sunt plante ade"ărate0 fie
tufi0 fie fire de iarbă i dacă au "iaţa lor organică0 "or a"ea i puterea de a trăiE.
+aiorescu recunoate in Caragiale un o& /nzestrat cu &ultă cunotinţă a artei
dra&atice dar nu salută /n el un &are creator.
Fn acelai an de &are efer"escenţă pole&ică0 Constantin ;obrogeanu573erea
;obrogeanu573erea
fi'ase pri&ele >aloane ale analizei proprii0 răspunz2nd prin articolul Caragiale
 fluierat, unei brouri cu titlu identic0 ce interpretase tendenţios rezer"ele critice
for&ulate /n ziarul socialist (repturile omului  pe &arginea comediei (-ale
carnavalului. &  Caragiale este /nt2iul scriitor dra&atic realist i &ai ales este cel
dint2i care a adus pe scenă &a3alaua0 factor /nse&nat /n "iaţa noastră socială cu
/ncepere &ai cu sea&ă de la 1%4%E. Ştefan Ca'i*ir, op. cit . 0 p. *1. N.
 /n
 / n 0 o a p t e a furtunoasă şi $crisoare pierdută,  73erea consideră că autorul a
$crisoare pierdută,
do"edit spirit de obser"aţie i &ăiestrie /n zugră"irea tipurilor dar &ai ales sub
aspectul &anifestării lor e'terioare.
Totui0
Totui0 alături de aceste &erite0 el "ede i @două nea>unsuri foarte grele pentru
un scriitor: nu analizează ad2nc sufletul persoanelor i se &ulţu&ete nu&ai cu
for&a "ăzută0 iar /n al doilea r2nd are idealul /n trecut0 este conser"atorEA.
'presia definiti" cristalizată a opiniilor sale asupra co&ediilor lui Caragiale o
dă /n a&plul studiu din 1%$)0 /n introducerea acestuia criticul e'pun2nd concepţia concepţia sa
asupra specificului dez"oltării &oderne a societăţii ro&2neti.
;upă o analiză a co&ediilor el atestă o certă recepti"itate faţă de &arile "alori
ale artei lui Caragiale i &ai &ult dec2t at2t0 un autentic entuzias& critic0 cu
rezultate dintre cele &ai bune.
Fi păstrează rezer"ele cu pri"ire la analiza psi3ică a tipurilor pe care nu o
consideră suficient de profundă. Fn ce pri"ete proble&a idealului social. 73erea
substituie teza conser"atoris&ului lui Caragiale prin aceea a indiferenţei scriitorului
/n &aterie de politică socială.

4
 ;upă I%$) cercetarea operei lui Caragiale trece /n sea&a unei noi generaţii de
critici. =.&etra%cu /i recunoate &eritele lui Caragiale obser"2nd fineţea0 subtilitatea
 psi3ologică cunoaterea
cunoaterea &obilului fiecărei
fiecărei acţiuni o&eneti
o&eneti di"inaţia e'presiei
corespunzătoare.
Trec2nd
Trec2nd la obiecţii0 afir&ă ca puterea de in"enţie a lui Caragiale este li&itată0
li &itată0
ca ur&are tipurile0 situaţiile i c3iar e'presiile se repetă. TiculTicul "erbal scoate
 persona>ele din iluzia
iluzia realităţii.
Piesele sunt discutabile i din punct de "edere &oral. Clasa &i>locie nu5i
regăsete /n co&ediile lui Caragiale "irtuţile de 3ărnicie0 onestitate i bun si&ţ.
Căsătoria0 instituţie funda&entală a societăţii este ridiculizată consec"ent0 adulterul
apare ca o stare ende&ică.
;acă la prognosticul caducităţii adăugă& obser"aţiile critice &enţionate
anterior5&onotonie0
anterior5&onotonie0 sc3e&atizare0 a&oralis&5"ede& că articolul lui Pătracu conţine
te&ele de bază ale tuturor negatorilor lui Caragiale.
La &o*piliu ;liade Causeries litteraires, III0 ucureti0 apud0 Ştefan Ca'i*ir0
op. cit.0 p. *-. N teza lipsei de durabilitate a co&ediilor lui Caragiale /&bracă 3aina
 profeţiilor su&bre: @=5a& /ncetat /ncetat să aplaudă&
aplaudă& $crisoarea pierdută,  pentru că este
 piesa cea &ai
&ai bună a repertoriului
repertoriului nostru i &ulte lucruri zugră"ite
zugră"ite de ea /ncă
subzistă0 dar peste douăzeci de ani "a fi poate ne"oie să se recurgă la &e&oria
 bătr2nilor0 iar
iar peste cincizeci
cincizeci de ani la cărţile de istorie.
istorie.
;upă Po&piliu liade0 nenorocul lui Caragiale constă /n a nu fi abordat
subiecte cu o se&nificaţie &ai trainică. ,ingura contribuţie analitică poziti"ă a lui
Po&piliu liade "izează co&poziţia 0opţii furtunoase.
Gn punct de "edere inedit /n &ai &ulte pri"inţe aduce studiul consacrat de "
Sanielevici, 'omentelor,
 'omentelor, pri&a analiza dedicata sc3iţelor lui Caragiale. Cu referire
 prealabila la co&edii
co&edii se constată că că autorul lor @scoate
@scoate din contrastul for&elor
for&elor
occidentale cu fondul oriental efecte co&ice nepieritoare0 iar te&a pieselor lui
Caragiale este azi &ai de actualitate dec2t oric2ndE.
Re&arcabila la <. ,aniele"ici este sublinierea sensurilor desc3ise spre "iitor
ale criticii sociale /ntreprinse de Caragiale.
Pentru )" ra#o*irescu, co&icul caragialesc a constituit obiectul unor
 preocupări prelungite
prelungite 5 cu inter&itenţe 5 ti&p de aproape
aproape patru decenii0
decenii0 fără "reo
e"oluţie sub aspectul ideilor funda&entale0 for&ulate li&pede de la /nceput.
Criticul este pri&ul care a recunoscut /n creaţia lui Caragiale o "aloare
uni"ersală indestructibilă: @Co&ediile lui Caragiale sunt0 cred eu0 opere clasice care
"or putea produce e&oţiuni estetice "eritabile /n toate ti&purile i la toate
 popoareleE Critică dramatică0 ucureti0 1$)40 bucăţile YII5YI90 apud Ştefan
Ca'i*ir0 op. cit.0 p. *6N. Fn opoziţie cu cei ce pre"edeau uzura co&ediilor prin
 prefacerea societăţii0
societăţii0 +. ;rago&irescu a subliniat
subliniat că persona>ele
persona>ele posedă pe lăngă
 particularităţile de &o&ent
&o&ent o "iaţă proprie ce "a "a /nfrunta "alurile ti&pului.
ti&pului.
Regretabil la ;rago&irescu este faptul că /n susţinerea unor idei >uste se
recurge nu o dată la argu&ente fragile sau la e'agerări. ,e consideră de pildă0 că cea
&ai bună cale de a do"edi trăinicia lui Caragiale i a respinge tradiţionalele acuzaţii
este contestarea sensului critic al co&ediilor. Toate Toate ideile "ulnerabile ale lui
;rago&irescu sunt aprig contestate0 /ntr5un studiu pedant i confuz asupra co&icului
dra&atic0 al discipolului său ,carlat ,truţeanu.
Reflectarea co&icului caragialian /n critica lui ;u#en Lovinescu /nregistrează
două &anifestari &ai i&portante. Pri&a &anifestare constă /ntr5un eseu publicat /n
Con"orbiri criticeN0 /n care pro&o"ează un dialog platonic cu trei persona>e cu
nu&e si&bolice: !&p3itron
!&p3itron !gat3onN. 7lon indulgenţaN i Pierop3onios
acri&onia. Cele trei persona>e poartă un dialog critic la adresa operei lui Caragiale.

4
 bser"aţiile rezultate din dialog nu se raportează nu&ai la Caragiale ci la
/ntreaga literatură de &ora"uri0 gen literar "iolent li&itat /n spaţiu i ti&p.
;in dialog nu se desprinde nici o concluzie clară0 acesta do"edindu5se un
si&plu rezu&at al poziţiilor for&ulate de alţii.
!l doilea studiu al lui Lo"inescu despre Caragiale0 a fost publicat /n Convorbvi
literare,  /n care &ărturisete intenţia unei stricte sforţări de obiecti"itate0 nu &ai
recurge la persona>ele tiute dar adoptă atitudinea lui Picrop3onios0 adică tendinţa
&ini&alizării lui Caragiale.
!stfel Lo"inescu consideră că dei /nzestrat cu o reală putere de obser"aţie a
contrastelor dintre for&ă i fond0 cu un &are talent de a proiecta sub specia scenică
tipuri care printr5o unitate sufletească energică
energică i e'presi"ă0 au de"enit si&boluri ale
&entalităţii unei /ntregi clase sociale0 spiritul lui Caragiale nu a fost totui
t otui at2t de
 profund pentru a contura
contura aspecte co&ple'e.
co&ple'e. l s5a li&itat
li&itat la o suprafaţă uor
uor de
ridiculizat i /ntr5o tendinţă /n care nu el era cel dint2i desc3izător de cale.
;e aceea0 după ce opera sa s5a bucurat de prestigiul unei literaturi prea actuale0
"a ră&2ne &ai t2rziu cu realitatea unei "alori &ai &ult docu&entare.
docu&entare. Prin critica lui
ugen Lo"inescu0 reaua /nţelegerea lui Caragiale /nregistrează o "eritabilă
 perfor&anţă.
Gn interes "iu pentru opera lui Caragiale a &anifestat i brăileanu J"
brăileanu0 $tudii literare0 Wuni&ea0 Iai0 1$%60 trei studii despre Caragiale:  %e
reacţiunea&  i
marginea #0opţii furtunoase&, %e marginea lui #Conu eonida faţă cu reacţiunea&
proprii în opera comică a lui Caragiale0 pp. 1M*5M? de ase&enea J"
 0umele proprii
brăileanu0 $piritul critic în 'untenia-Critica socială e>tremă Caragiale0 /n 1..
Caragiale0 d. cit0 pp. 6$5%4. N fiind0 la /nceput0 &ai preocupat de sensul ei sociologic
i &ai apoi din ce /n ce &ai &ult de "alorile ei estetice. In interpretarea atitudinii
 politice a lui Caragiale0
Caragiale0 se&nalează o surprinzătoare /nrudire de de opinii /ntre
+aiorescu i ;obrogeanu573erea: pri&ul "orbise despre absenţa tendinţei politice
/n opera lui Caragiale0 iar al doilea despre indiferenţă politică a dra&aturgului.
;upă părerea lui Ibrăileanu @&arele nostru satiric face parte din categoria
&inescu0 dintre intelectualii /ndureraţi de realitatea noastră0 de &izeria clasei de >os
i /n special a ţărăni&iiEA.
 definiţie riguroasă a "alorii lui Caragiale0 a dat Ibrăileanu
I brăileanu consider2nd că
acesta este cel &ai &are creator de "iaţă din /ntreaga noastră literatură.
,tudiul lui Ibrăileanu asupra nu&elor proprii /n opera co&ică a lui Caragiale0
ilustrează /n c3ip inedit capacitatea unică a scriitorului de a surprinde caracteristicul
i de a51 condensa.
Ibrăileanu este pri&ul care a se&nalat e'istenţa unor ele&ente clasice /n
co&poziţie i /n concepţie: rapiditate acţiunii0 apoi faptul că /ncepe de obicei atunci
c2nd conflictele sunt aproape de rezol"are0 c2nd ter&enii proble&ei s5au produs toţi.
Caragiale redă e'plozia0 respectă unitatea de ti&p i de loc0 /n cuprinsul
aceluiai studiu0 "italitate fără egal a tipurilor caragialiene este e'plicată prin
apartenenţa lor la o operă dra&atică0 co&ică i clasică.
 contribuţie dintre cele &ai substanţiale la definirea co&icului caragialesc
aduc studiile lui &aul (arifopol  &aul (arifopol0 %ublicul şi arta lui Caragiale,
Caragiale, /n
 1.. Caragiale0 d. cit.0 pp. 1)%51M.. N. Criticul s5a bucurat de /ncrederea i prietenia
lui Caragiale /n anii din ur&ă ai acestuia0 /&pre>urarea /ngăduindu5i să pri"ească
opera /n lu&ina unor atitudini re"elatoare ale autorului ei. @Caragiale iubea ad2nc
farsa i paiaţeria tradiţional? faţă de for&ele cele &ai si&ple ale co&icului0
curiozitatea i capacitatea sa de a se a&uza nu cunoteau nici osteneală0 nici
saturaţieEA.

4
 8arifop ol re&arcă talentul lui Caragiale /n &aterie de caricatură0 orice caracter 
al lui fiind
f iind un e'ces0 orice situaţie 5 o cul&inaţie. ;e ase&enea0 obser"ă abundenţa
ticului "erbal cu puternice rădăcini /n realitatea in"estigată.
La te&elia &etodei lui Caragiale0 8arifopol aază "iziunea dra&atică i
 pitorească asociată
asociată cu o esenţială
esenţială "ocaţie a caricaturii.
caricaturii.
Ca un succesor al lui 8aritopol0 /n e'egeza co&icului caragialian0
&ărturisindu5i constant afinitatea de opinii0 s5a &anifestat &o*piliu
Constantinescu &o*piliu Constantinescu 0 1..Caragiale0 /n 1.. Caragiale0 d. Cit.0
 pp.$-51)%.N. !cesta /l situează pe Caragiale sub se&nul realis&ului clasic0 idee pe
care o argu&entează susţinut de"enind pi"otul central al interpretării sale. Fntr5un
 pri& studiu0 criticul accentuează
accentuează /ntre se&nificaţiile
se&nificaţiile &a>ore ale operei
operei inesti&abila
ei "aloare ca docu&ent artistic.
Prin nu&eroase paralele i filiaţii tipologice0 o /ntinsă parte a studiului
ilustrează neisto"ita &icare ce ani&ă uni"ersul caragialesc. Integr2nd psi3ologiile
indi"iduale /n societate0 Caragiale apare @ca istoric u&orist care dezlănţuie
instinctele de par"enireE. Clasicis&ul lui Caragiale i se rele"ă criticului /n pri&ul
r2nd prin @obiecti"area /n conte&plaţie a tendinţelor lui satiriceEA.
Printr5o e'punere &ai largă i &ai siste&atică a ideilor0 al doilea studiu despre
Caragiale a lui Po&piliu Constantinescu
Constantinescu capătă caracterul unei sinteze superioare.
Clasicis&ul scriitorului este acu& subliniat prin situarea lui /ntr5o anu&ită
fa&ilie spirituală0 @Caragiale e un &oralist0 /n sensul clasic francez0 care /n loc să
gra"eze portrete0 ca un La ruere0 sau să scrie &a'i&e ca un La Roc3efoucauld0 de
care se apropie &ai &ult prin intuiţia ce o are asupra o&ului0 fiind dotat cu un
esenţial geniu dra&atic a scris co&edii.
!spir2nd spre o caracterizare integrală a co&icului lui Caragiale criticul
stabilete ca repere funda&entale sociologia cu "iziunea ciclică a tipurilor0
 psi3ologia cu integrarea
integrarea indi"idului /n tipologie
tipologie i li&ba>ul care se integrează /n
a&2ndouă straturile.
9arietatea
9arietatea peisa>ului u&an /i /ntreţine lui Po&piliu Constantinescu senti&entul
unităţii sale lăuntrice plină de se&nificaţii. Prin acuta percepţie a unor procese
istorice esenţiale0 Caragiale se do"edete 00un &are sociolog al par"enitis&ului
auto3tonE.
J" Călinescu Jeor#e Călinescu 0 1storia literaturii române
române de la origini până
până în
 preent 0 ditura +iner"a0 ucureti 1$%60 p. 4%$0 "ezi de ase&enea J" Călinescu0
 1..Caragiale /n 1..Caragiale0 d. Cit.0 pp.1$M51-. N0 consacră c2te"a pagini /n
române, lui Caragiale pe care /l aază in fa&ilia
 1storia literaturii române, f a&ilia 00&arilor sensibili
sc3i&onosiţi0 bufoni de prea &ultă inteligenţă plasticaE alături de !nton Pann0
 pitarul <ristac3e0 +inulescu0
+inulescu0 !rg3ezi.
!rg3ezi. etc.
Călinescu aduce un aer inedit i pătrunzător consider2nd că scriitorul critică
liberalis&ul prin ironizarea >uni&is&ului natural ro&2nesc
r o&2nesc i lipsa de /ncredere /n
 puterile ţării. Fn (omina bona, ideea este reluată din alt ung3i0 obser"2ndu5se că
for&ula &aioresciană a for&elor fără fond trebuie refor&ată sau aplicată >ust.
Lu&ea caragialiană este una 3aotică uneori0 fiind nu&ai insuficientă din punct
de "edere stilistic0 de unde i co&icul.
 altă proble&ă cu fineţe de 7. Călinescu este cea a te&pera&entelor.
Caragiale este0 obser"ă criticul0 00ner"os0 senti&ental0 pasional0 /n general spas&odic
spas&odic
i toată această dispoziţie o trans&ite
tr ans&ite persona>elor sale cele &ai cinice. ;e e'e&plu0
Tra3anac3e
Tra3anac3e este placid dar nu&ai /n aparenţă0 din tact politic0 Wup2n ;u&itrac3e0
Caţa"encu0 C3iriac0 au o iritabilitate patentă.
Totui0
Totui0 "iaţa afecti"ă a persona>elor nu cunoate tulburări profunde. ,tarea lor
socială este biga&ia ti3nită. =ici pe alte planuri ale e'istenţei lor e&oţionale nu se
/nregistrează tensiuni persistente.

4
 Călinescu respinge ideea că eroii lui Caragiale ar suferi de platitudine i
unidi&ensionalitate.
unidi&ensionalitate. Gn erou care e'istă /ntr5un &ediu de ficţiune este un erou
co&ple'0 căci eroul "iu nu se prezintă adesea dec2t cu profilul0 iar toate
di&ensiunile lui pot rezulta din conte&plarea lui /ndelungă.
Calineseu co&bate ideea caducităţii operei lui Caragiale susţin2nd că eroii pot
fi transportaţi /n alte &edii fără a5i altera esenţa. glindind u&anitatea /ntr5 un
anu&e &o&ent istoric0 opera lui Caragiale0 sc3e&atică i sugesti"ă0 "e3iculează
"e3iculează eroi
uni"ersali.
Paginile pe care Iudor 7ianu  le5a consacrat lui Caragiale e"idenţiază o
definiţie a "iziunii scriitorului: 00Caragiale este un obser"ator lucid i e'act dar
&aterialul obser"aţiilor sale nu ră&2ne niciodată /n stare de pulbere infinitezi&ală0
ci se adună /n "iziunile unor caractere tipiceE Şerban Cioculescu, 7l" Streinu,
Iudor 7ianu0 1storia literaturii române
române moderne M 1 .. Caragiale, 1, ucureti0 apud0
Ştefan Ca'i*ir, op. cit .0.0 p.-5-*0 "ezi de ase&enea Iudor 7ianu0 1..Caragiale /n 1..
Caragiale0 d. Cit.0 pp. 1M51%6. N.
Realis&ul tipic este for&ula lui artistică. stetica lui coincide /nsă cu aceea a
clasicis&ului nu&ai pe porţiuni &ărginite căci0 /n lucrarea de reliefare a tipicului0 el
nu si&plifica i&aginea o&ului p2nă a nu reţine din ea dec2t singurele ei trăsături
general5u&ane0 aa cu& fac clasicii.
Pe pri&ul plan al creaţiilor sale stă o&ul social0 i nu&ai /ntr5un plan &ai
ad2nc0 susţinandu5l pe acela0 apare caracterul o&enesc general. ;e ase&enea0 T.
9ianu
9ianu &enţionează /n continuare0 interesul lui Caragiale pentru o& i nu pentru
&ediul lui &aterial0 pentru peisa>ele sau lucrurile care5l /ncon>oară.
,ituat /n ansa&blul literaturii naţionale0 Caragiale reprezintă o &are dotaţie
clasică i realistă0 o natură socială "olubilă i epicuree. insoţindu5se uor cu se&enii0
&ai /nt2i pentru plăcerea de a5i obser"a i de a surprinde tipicul indi"idual0 un
cetăţean atent la stările de spirit ale patriei sale0 pe care studiind5o din ung3iul &ai
/ndepărtat al unui poet co&ic0 a tiut s5o /nzestreze cu noi criterii /n lucrarea de a se
cunoate i de a se rectifica.
!utor de cercetări funda&entale despre "iaţa i opera lui Caragiale cărora de5a5
lungul a trei decenii li s5a de"otat cu precădere0 Şerban Cioculescu proiectează
asupra co&icului caragialesc0 lu&ina unei /nţelegeri subtile i e'acte.
Gnul din prile>urile folosite /n acest scop este conspectul e'egezelor negatoare al căror
aparat de&onstrati" se spulberă prin detectarea principiului "ulnerabil.  Ştefan
Ca'i*ir0 op. cit . p. -*.N.
Recunosc2nd
Recunosc2nd /n Caragiale un &are clasic al literaturii0 epoca postbelică i5a
receptat cu plenitudine &esa>ul artistic0 /n alcătuirea căruia a desluit &ai li&pede
li &pede
 patriotis&ul constructi" i i ad2nci&ea realistă.
realistă.
Perioada ulti&elor doua decenii0 /n care se scriu i contribuţiile &ai noi ale lui
7. Călinescu0 T. 9ianu0 i erban Cioculescu0 a dat studiilor caragialene o dez"oltare
fără precedent.
 preocupare fructuoasă /n această direcţie a &anifestat i Silvian osifescu0
autor al unei a&ple introduceri la noua ediţie a operelor scriitorului0 precu& i al
suitei de studii reunite sub titlul 'omentul Caragiale.
Ca o trăsătură esenţială a noului studiu calitati" &arcat /n literatura noastră de
apariţia lui Caragiale0 criticul se&nalează 00puterea de sinteză0 caracterul siste&atic
al satirei care pătrunde /n esenţa siste&ului i atrase toate obser"aţiile /n >urul
feno&enului centralE. Fn proble&a clasicis&ului caragialesc0 se rea&intete că
00obser"aţia &orală i cea socială nu pot fi separate la CaragialeE.
,. Iosifescu subliniază capacitatea scriitorului de a percepe &icarea socială5
/&pre>urare care /i opune ate&poralităţii pro&o"ate de clasicis&0 se re&arcă /n

4
 sf2rit că separaţia dintre traic i co&ic ilustrată de o parte a operei0 nu se păstrează
 p2nă la capăt.
capăt.
Concluzia este că autorul a reţinut din "iziunea clasică ceea ce răspundea unui
tip de inteligenţă iubitoare de claritate i ec3ilibru. Fn precizarea ti&brului specific al
operei0 o pri"ire lucidă /nlătură se&nul egalităţii dintre "eselie i tristeţea disi&ulată.
Silvian osifescu0 'omentul Caragiale0 d. Pentru literatură0 ucureti0 1$6*0 p. 1)1. N.

Concluzii
Iz"or2t din entuzias&ul re/nt2lnirii cu creaţia uneia dintre cele &ai lu&inate &inţi
ale culturii noastre0 cercetarea de faţă se /nc3eie cu senti&entul că despre proza scurta a
lui Caragiale &ai sunt &ulte lucruri de spus. Caragiale0 aa cu& obser"a 8arifopol0 e /n
at2tea feluri0 /nc2t orice re"enire la te't "a a"ea parte de noi i nebănuite re"elaţii. i
re"enirea este sigură0 pentru că0 aa cu& re&arca +aria 9odă Căpuan0 opera @are /n ea
o &obilitate0 o energie ce o altoiete pe &ereu &icătoarele J...K strategii de lectură0 de

4
 aceea se "or găsi &ereu noi perspecti"e de abordare. Proza scurta a lui Caragiale0
fa&iliară p2nă la banalizare0 este /n acelai ti&p o pro"ocare0 fiind &ereu desc3isă
 pentru noi interpretări.
Gr&ărind unele aspecte ale &odernităţii prozei scurte a lui Caragiale0 a&
constatat /n pri&ul r2nd că0 /n creaţia epică0 scriitorul nu ne propune0 sub egida
 per&anenţei i a uni"ersalităţii0
uni"ersalităţii0 ade"ăruri
ade"ăruri "ec3i0 uzate0 inoperante0
inoperante0 ci se află /n circuitul
"iu al proble&aticii conte&porane0 aa /nc2t0 pri"ită din acest ung3i de "edere0 ea este
surprinzător de actuală.
!ceastă actualitate nu poate fi rezu&ată
r ezu&ată doar la corespondenţele cu realitatea
conte&porană0
conte&porană0 politicianis&0 corupţie0 i&oralitate0 de&agogie0 i&postură0 &iticis&0
 par"enitis&0 lipsa "alorilor
"alorilor etc. Caragiale este un scriitor &odern0 actual0
actual0 /n pri&ul r2nd
 prin "aloarea creaţiei
creaţiei sale. Tudor
Tudor 9ianu
9ianu surprindea
surprindea acest sens
sens al actualităţii spun2nd
spun2nd că
@&arile opere sunt acelea care ne lasă altfel dec2t era& &ai /nainte0 opere care sea&ănă0
cu e'perienţele cruciale ale "ieţii0 cu bucuriile sau cu durerile care i5au i&pri&at ad2nc
ur&a lor /n alcătuirea noastră.
Caragiale este actual &ai ales prin efectul pe care /l are asupra receptorului operei
sale 5 cititor sau spectator 50 prin atracţia cresc2ndă pe care o e'ercită asupra acestuia0
acestuia0
 prin c3e&area irezistibilă
irezistibilă spre creaţia sa0 prin /ntrebările pe care le generează orice
orice
contact cu aceasta.
Fn al doilea r2nd0 aa cu& Li"iu Rebreanu este considerat de către critica literară
ctitorul ro&anului ro&2nesc &odern0 Caragiale ră&2ne un &o&ent de referinţă pentru
 proza scurta &odernă
&odernă ro&2nească.
ro&2nească. l depăete cu uurinţă co&ple'ul
co&ple'ul tradiţional i
/nlătură pre>udecăţile conser"atoare. ;e&itizarea de"ine for&ula preferată0 prin care
autorul /i asu&ă responsabilitatea libertăţii de iniţiati"ă /n pro&o"area noului. Fn proza
scurta0 Caragiale creează un li&ba> literar nou i culti"ă cu predilecţie ironia0
supralicitarea i o'i&oronul.
Proza scurtă este0 prin e'celenţă0 o ilustrare a @"iziunii &oderneE caragialiene
despre care "orbea 8arifopol. 9alorificarea te'telor nonliterare0 descoperirea unor noi
"alenţe e'presi"e0 e'plorarea unor te3nici narati"e inedite0 /nnobilarea @speciilor &iciE0
di"ersitatea dialogului i arta &onologului0 i&plicarea celui ce scrie /n operă prin
naraţiunea la persoana I0 de"enită e'presie a prozei &oderne subiecti"e0 &ai ales după
i&punerea for&ulei de către +arcel Proust0 reprezintă doar c2te"a se&ne ale
&odernităţii prozatorului. Caragiale0 @un o& c2t o lu&eE0 aflat /ntr5o aproape
ne/ntreruptă producere artistică0 a creat /n sc3iţe o lu&e inconfundabilă0 /ntr5o for&ulă
estetică &odernă0 care desc3ide calea către noi orizonturi ale literaturii noastre0 @astfel
/nc2t opera sa >oacă  #un rol de placă turnantă G,  &arc2nd /nceputul vârstei moderne.
Caragiale este un scriitor &odern i prin arta portretistică. ,pre deosebire de
 portretele realizate /n co&edii0
co&edii0 unde &odelul
&odelul nu e co&plet deosebit
deosebit de acela ur&at
ur&at
altădată de +olire0 /n proză0 scriitorul inaugurează te3nici ale portretisticii &oderne.
Părăsind descripti"is&ul tradiţional0 el se orientează către @sc3e&atis&ul psi3ologicE.
7eneralizarea0 stereotipia0 anoni&atul0 interesul pentru indi"izii  în serie,  negli>area
 particularităţilor fizice0 cu e'cepţia
e'cepţia acelora care
care au se&nificaţie /n in"estigarea
in"estigarea lu&ii
interioare0 sunt ele&ente &oderne care definesc arta portretistică a scriitorului. ;e&ne
de reţinut sunt i noile for&ule portretistice: caricatura0 portretul neter&inat0 portretul
 persona>ului absent
absent etc.
;e&ersul de faţă a /ncercat să analizeze aspectele &oderne ale prozei scurte
caragialiene0 dar fiecare pagină studiată dez"ăluia tot alte i noi se&nificaţii0 astfel
/nc2t0 /n final0 concluzia s5a conturat de la sine: o operă co&pletă ca a lui Caragiale nu5
i "a epuiza niciodată sensurile. iecare contact cu creaţia sa "a fi0 aa cu& sublinia
tefan Cazi&ir0 @un &o&ent pri"ilegiatE0 /n care0 &ai presus de toate0 i se "a descoperi
"italitatea inalterabilă.

4
 Certificatul de botez al lui Caragiale
Fn pri"in
pri"ința datei
datei nașterii au fost
fost "e3iculate
"e3iculate ș i datele
datele @/n
noaptea de $ spre *) ianuarie sau @/n zorii zilei de *)
ianuarie
ianuarie Ș. CioculescuN0
CioculescuN0 bazate
bazate pe a&intiri
a&intirilele lui
Caragiale. Certificatul de botez0 descoperit /n anii 1$M) la
!r3i"ele
!r3i"ele ,tatului0 &enț ionează:
ionează:
 +ct de bote
 a întâi ale lunii lui februarie anul o mie opt sute
cincieci și doi au născut 1ecaterina cu legiuitul dumisale
 soț anume (l uca Caragiali ot maalaua... orașul... fiu,
și astăi la șapte ale lunii lui febr anul o mie opt sute
cincieci și doi s-a boteat în legea pravoslavnică a
 9isericii răsăritului, de subt-iscălitul preot al 9isericii
 satului 8aimanale dânduise numele 1oan de na șul său
 'aria sin Caragiali din maalaua... orașul...
 ( 'aria Caragiali nașa
 %reot $terie recu
recu

!ne'e
!ne'a 1 ( 9iata lui I.L.Caragiale

4
!ne'a  ( !cti"itatea literară a lui I.L.Caragiale

4
 !ne'a * ( Fn &e&oria lui I.L.Caragiale

Muzeul I.L. Caragiale

Casa Memoriala I.L. Caragiale – Casa Dobrescu – Cladirea dateaza
din ultimii ani ai secolului al XVIII-lea. Casa in care a trait I.L. Caragiale a
disparut de mult, si astfel s-a ales casa Dorescu. Muzeul a fost
inaugurat la !" ianuarie #$!", in ziua in care s-au saratorit ##" ani de
la nasterea lui I.L Caragiale %#&'(-#$#(). Colectia a fost reorganizata in

4
!ne'a 4 ( Cărți scrise de sau despreN
despreN I.L.Cara
I.L.Caragiale
giale

4
 ibliografie

#. Cos&escu0 I. 5 Turis&ul ( feno&en co&ple' conte&poran0

ditura cono&ica0 ucuresti0 1$$%.
(. ;ragan0 W.C. 5 =oul &areting in &ileniul III0 ditura uropa
 =o"a0 ucuresti0
ucuresti0 1$$%.
!. Zotler0 P3. 5 +anage&entul &aretingului0 ditura Teora0
ucuresti0 1$$$.
4. Zotler0 P3. 5 Principiile &aretingului0 ditura Teora0
ucuresti0 1$$%.

4
'.  =icolae Tudorescu
Tudorescu 5 +anage&entul
+anage&entul prestatiei turistice0 ditura Cargo0
Cargo0
Puiu =istoreanu ucuresti0 )).
+.  =istorescu0 T.
T. 5 !naliza
!naliza &acro&ediului
&acro&ediului intreprinderii turistice0
 =edelea0 T.
T. Tribuna
Tribuna econo&ica nr. nr. *%0
*%0 1$$$.
. laru0 ;. 5 +aretingul si tranzitia la econo&ia de piata0
Tribuna econo&ica nr. -15-0 1$$$.
&. lteanu0 9. 5 +aretingul ser"iciilor0 ditura Granus0
ucuresti0 1$$$.
$. ,tancioiu0 . 5 Innoirea si politica de produs turistic0 Tribuna
econo&ica nr. 4$0 1$$$.
#". ,tancioiu0 . 5 Politica de preturi si tarife in turis&0 Tribuna
econo&ica nr. 4M0 1$$$.
3ttp:__VVV.ilcaragiale.eu_