Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

de Lucian Blaga

Context

Lucian Blaga publica in anul 1919 in deschiderea primului sau volum de poezii “Poemele luminii”
poezia modernista “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”, poezie ce se inscrie in seria artelor
poetice moderne din perioada interbelica, alaturi de “Testament” de T. Arghezi, si “Joc secund” de I.
Barbu.

Specie literara, curent literar

Poezia este o arta poetica deoarece poetul isi exprima intr-o maniera artistica propria conceptie
despre poezie si despre rolul poetului in raport cu societatea,creatia si cunoastere. Aceasta poezie
este si o meditatie filosofica pe tema cunoasterii,autorul invitandu-ne sa reflectam asupra acestei
teme. “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” este o arta poetica moderna careinglobeaza:
influente expresioniste, emotia ce tinde catre intelectualizare, metaforarevelatorie si versul liber. In
poezie apar doua relatii asupra carora interesul poeticeste concentrat: relatia poet-lume si poet-
creatie.

Tema, viziunea despre lume (doua imagini/idei poetice)

Tema poeziei este cunoasterea , reflectata prin metafora “lumina”, dar si atitudinea poetului in fata
marilor taine ale Universului. In conceptia filosofuluiLucian Blaga, cunoasterea lumii este
posbila numai prin iubire, conceptie care reiese din urmatoarele sintagme: “Eu nu strivesc”, “caci eu
iubesc”. Viziunea poetului despre lume se inscrie in perspectiva misterului, motivulcentral al lui
Blaga, atat in opera filosofica cat si in cea poetica. Pentru poet, existadoua modalitati de cunoastere:
cunoasterea luciferica, poetica care accentueazamisterul, si cunoasterea paradiziaca,rationala, logica,
care descifreaza misterul.Rolul poetului nu este de a descifra misterele universului si de a le ucide

“lumina altora/ sugruma vraja nepatrunsului ascuns”, ci de a le adanci enigma princreatie “eu cu
lumina mea sporesc a lumii taina” .

Elemente de compozitie si de limbaj (perspectiva narativa, titlu, figuri semantice, elemnte de

prozodie, etc.) semnificative pentru tema si vizunea desprelume.

„Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” este o confesiune lirica, realizata cu ajutorul marcilor
subiectivitatii eului liric: verbe si pronume la persoana I singular “eu iubesc”, “nu strivesc”,” nu ucid”,
adjectivul posesiv de persoana I “calea mea”,“ochii mei”.

Titlul este alcatuit din sintagma “eu nu strivesc” si metafora revelatorie “corola de minuni a lumii”.
Pronumele “eu” repetat de cinci ori in poezie, evidentiaza rolul poetului creator si reprezinta o
marca a confesiunii. Forma negativa a verbului “nu strivesc” potenteaza refuzul poetic pentru
cunoasterea paradisiaca, de tip rational, autorul fiind adeptul cunoasterii luciferice, poetice, pentru
ca, in viziunea sa, rolul poetului este de a adanci taina unui mister, nu de a o “ucide”.

Metafora revelatoare“corola de minuni a lumii” exprima atitudinea protectiva a poetului in ceea ce

priveste misterul. Textul poetic este construit pe baza relatiilor de opozitie care se stabilesc intre

cele doua tipuri de cunoastere: cunoasterea luciferica, poetica “lumina mea” si cunoasterea
paradisiaca, logica “lumina altora”.
 Poezia este structurata in trei secvente lirice, mai exact: prima secventa: versurile 1-5, a doua
secventa–versurile 6-8 si a treia secventa–versurile 19-20. Prima secventa poetica exprima refuzul
ferm al autorului de a fi adeptul cunoasterii paradisiace “nu ucid cu mintea/ tainele ce le-ntalnesc/in
calea mea”. Enumeratia de metafore revelatorii din ultimul vers al primei secvente desemneaza
temele poeziei blagiene: flori–viata, ochi– cunoastere, buze–iubirea, morminte–moartea. A doua
secventa reprezinta o antiteza intre cele doua tipuri decunoastere: paradisiaca si luciferica prin
relatiile de opozitie care se stabilesc: “eu –altii”, ”lumina mea –lumina altora”.

Cunoasterea pe care poetul o aduce lumii prin creatia sa este comparata cu lumina lunii, care
sporeste misterele noptii, si nu le dezvaluie. Ultima secventa are rol concluziv, poetul exprimand
atitudinea sensibila si iubitoare“caci eu iubesc/ si flori si ochi si buze si morminte”.

Textul poetic reuneste innoiri prozodice moderniste cum ar fi versul liber (fararima, masura si ritm) si
ingambamentul, care reprezinta continuarea ideii poetice in versul umator, marcata prin scrierea
cu litera mica la inceputul versului.Limbajul poetic este presarat cu procedee artistice si figuri de stil
si are catrasatura principala intelectualizarea emotiei.

Opinie

In opinia mea, Lucian Blaga inscrie poezia “Eu nu strivesc corola de minuni alumii” in problematica
cunoasterii, cunoastere care este inteleasa in doua moduri: paradisiaca, luciferica. In viziunea
poetului cunoasterea este posibila doar prin iubire. Rolul poetului nu este acela de a descifra
misterul, ci de a-l adanci prin creatie.

Concluzie

In concluzie, arta poetica “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”, de Lucian Blaga apartine
modernismilui printr-o serie de particularitati precum: subiectivismul,
intelectualizarea emotiei, innoirile prozodice, influentele expresioniste.