Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

de Lucian Blaga

Context

Lucian Blaga publica in anul 1919 in deschiderea primului sau volum de poezii
Poemele luminii poezia modernista Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, poezie
ce se inscrie in seria artelor poetice moderne din perioada interbelica, alaturi de
Testament de T. Arghezi, si Joc secund de I. Barbu.

Specie literara, curent literar

Poezia este o arta poetica deoarece poetul isi exprima intr-o maniera artistica
propria conceptie despre poezie si despre rolul poetului in raport cu societatea,
creatia si cunoastere. Aceasta poezie este si o meditatie filosofica pe tema cunoasterii,
autorul invitandu-ne sa reflectam asupra acestei teme.
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este o arta poetica moderna care
inglobeaza: influente expresioniste, emotia ce tinde catre intelectualizare, metafora
revelatorie si versul liber. In poezie apar doua relatii asupra carora interesul poetic
este concentrat: relatia poet-lume si poet-creatie.

Tema, viziunea despre lume (doua imagini/idei poetice)

Tema poeziei este cunoasterea, reflectata prin metafora lumina, dar si

atitudinea poetului in fata marilor taine ale Universului. In conceptia filosofului
Lucian Blaga, cunoasterea lumii este posbila numai prin iubire, conceptie care reiese
din urmatoarele sintagme: Eu nu strivesc, caci eu iubesc.
Viziunea poetului despre lume se inscrie in perspectiva misterului, motivul
central al lui Blaga, atat in opera filosofica cat si in cea poetica. Pentru poet, exista
doua modalitati de cunoastere: cunoasterea luciferica, poetica care accentueaza
misterul, si cunoasterea paradiziaca,rationala, logica, care descifreaza misterul.
Rolul poetului nu este de a descifra misterele universului si de a le ucide
lumina altora/ sugruma vraja nepatrunsului ascuns, ci de a le adanci enigma prin
creatie eu cu lumina mea sporesc a lumii taina


Elemente de compozitie si de limbaj (perspectiva narativa, titlu, figuri
semantice, elemnte de prozodie, etc.) semnificative pentru tema si vizunea despre
lume.
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este o confesiune lirica, realizata cu
ajutorul marcilor subiectivitatii eului liric: verbe si pronume la persoana I singular
eu iubesc, nu strivesc, nu ucid, adjectivul posesiv de persoana I calea mea,
ochii mei.
Titlul este alcatuit din sintagma eu nu strivesc si metafora revelatorie corola
de minuni a lumii. Pronumele eu repetat de cinci ori in poezie, evidentiaza rolul
poetului creator si reprezinta o marca a confesiunii, avand influente expresioniste.
Forma negativa a verbului nu strivesc potenteaza refuzul poetic pentru cunoasterea
paradiziaca, de tip rational, autorul fiind adeptul cunoasterii luciferice, poetice,
pentru ca, in viziunea sa, rolul poetului este a adanci taina unui mister, nu de a o
ucide. Metafora revelatoare corola de minuni a lumii exprima atitudinea
protectiva a poetului in ceea ce priveste misterul.
Textul poetic este construit pe baza relatiilor de opozitie care se stabilesc intre
cele doua tipuri de cunoastere: cunoasterea luciferica, poetica lumina mea si
cunoasterea paradiziaca, logica lumina altora.
Elementele de recurenta (motivele poetice) sunt : misterul si lumina, motiv
central al poeziei blagiene si metafora emblematica a operei poetului cu dubla
semnificatie: cunoastere si iubire.
Poezia este structurata in trei secvente lirice, mai exact: prima secventa
versurile 1-5, a doua secventa versurile 6-8 si a treia secventa versurile 19-20.
Prima secventa poetica exprima refuzul ferm al autorului de a fi adeptul
cunoasterii paradiziace nu ucid cu mintea/ tainele ce le-ntalnesc/in calea mea.
Enumeratia de metafore revelatorii din ultimul vers al primei secvente desemneaza
temele poeziei blagiene: flori viata, ochi cunoastere, buze iubirea, morminte
moartea.
A doua secventa reprezinta o antiteza intre cele doua tipuri de
cunoastere:paradiziaca si luciferica prin relatiile de opozitie care se stabilesc: eu
altii, lumina mea lumina altora.
Cunoasterea pe care poetul o aduce lumii prin creatia sa este comparata cu lumina
lunii, care sporeste misterele noptii, si nu le dezvaluie.
Ultima secventa are rol concluziv, poetul exprimand atitudinea sensibila si
iubitoare caci eu iubesc/ si flori si ochi si buze si morminte.

Textul poetic reuneste innoiri prozodice moderniste cum ar fi versul liber (fara
rima, masura si ritm) si ingambamentul, care reprezinta continuarea ideii poetice in
versul umator, marcata prin scrierea cu litera mica la inceputul versului.
Limbajul poetic este presarat cu procedee artistice si figuri de stil si are ca
trasatura principala intelectualizarea emotiei.

Opinie

In opinia mea, Lucian Blaga inscrie poezia Eu nu strivesc corola de minuni a

lumii in problematica cunoasterii, cunoastere care este inteleasa in doua moduri:
paradiziaca, luciferica. In viziunea poetului cunoasterea este posibila doar prin iubire.
Rolul poetului nu este acela de a descifra misterul, ci de a-l adanci prin creatie.

Concluzie

In concluzie, arta poetica Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, de Lucian Blaga

apartine modernismilui printr-o serie de particularitati precum: subiectivismul,
intelectualizarea emotiei, innoirile prozodice, influentele expresioniste.