Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga

Lucian Blaga publica in anul 1919 in deschiderea primului sau volum de poezii
“Poemele luminii” poezia modernista “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”,
poezie ce se inscrie in seria artelor poe>ce moderne din perioada interbelica, alaturi
de “Testament” de T. Arghezi, si “Joc secund” de I. Barbu.
Poezia este o arta poe(ca dearece poetul isi exprima intr-o maniera ar>s>ca
propria concep>e despre poezie si despre roll poetului in raport cu societatea,
crea>a si cunoastere. Aceasta poezie este si o medita>e filosofica pe tema
cunoasterii, autorul invitandu-ne sa reflectam asupra acestei teme.
"Eu nu strives corola de minuni a lumii" este o arta poe>ca moderna care
inglobeaza: influente expresioniste, emo>a ce >nde catre intelectualizare, metafora
revelatorie si versul liber. In poezie apar doua rela>i asupra carora interesul poe>c
este concentrat: rela>a poet-lume si poet-crea>e.
Tema poeziei este cunoasterea, reflectata prin metafora "lumina", dar si
a>tudinea poetului in fata marilor taine ale Universului. In concep>a filosofului
Lucian Blaga, cunoasterea lumii este posbila numai prin iubire, concep>e care reiese
din urmatoarele sintagme: “Eu nu strivesc”, “caci eu iubesc”.
Viziunea poetului despre lume se inscrie in perspec>va misterului, mo>vul
central al lui Blaga, atat in opera filosofica cat si in cea poe>ca. Pentru poet, exista
doua modalita> de cunoastere: cunoasterea luciferica, poe>ca care accentueaza
misterul, si cunoasterea paradiziaca, ra>onala, logica, care descifreaza misterul.
Rolul poetului nu este de a descifra misterele universului si de a le ucide
"lumina altora/ sugruma vraja nepatrunsului ascuns", ci de a le adanci enigma prin
crea>e "eu cu lumina mea sporesc a lumii taina"
Eu nu strives corola de minuni a lumii este o confesiune lirica, realizata cu ajutorul
marcilor subiec>vita>i eului liric: verbe si pronume la persoana I singular
"eu iubesc", "nu strivesc"," nu ucid", adjec>vul posesiv de persoana I "calea mea",
"ochii mei".
Titlul este alcatuit din sintagma "eu nu strivesc" si metafora revelatorie "corola
de minuni a lumii". Pronumele "eu" repetat de cinci ori in poezie, eviden>aza rolul
poetului creator si reprezinta o marca a confesiunii, avand influente expresioniste.
Forma nega>va a verbului "nu strivesc" potenteaza refuzul poe>c pentru
cunoasterea paradiziaca, de >p ra>onal, autorul find adeptul cunoasterii luciferice,
poe>ce, pentru ca, in viziunea sa, rolul poetului este a adanci taina unui mister, nu de
a o "ucide". Metafora revelatoare "corola de minuni a lumii" exprima a>tudinea
protec>va a poetului in cea ce priveste misterul.
Textul poe(c este construit pe baza rela>lor de opozi>e care se stabilesc intre
cele doua >puri de cunoastere: cunoasterea luciferica, poe>ca "lumina mea" si
cunoasterea paradiziaca, logica "lumina altora".
Poezia este structurata in trei secvente lirice, mai exact: prima seventa -
versurile 1-5, a doua secventa - versurile 6-8 si a treia seventa - versurile 19-20.
 Prima seventa poe>ca exprima refuzul ferm al autorului de a fi adeptul
cunoasterii paradiziace "nu ucid cu mintea/ tainele ce le-ntalnesc/in calea mea".
Enumera>a de metafore revelatorii din ul>mul vers al primei sevente desemneaza
temele poeziei blagiene: flori - viata, ochi - cunoastere, buze - iubirea, morminte -
moartea.
A doua seventa reprezinta o an>teza intre cele doua >puri de
cunoastere:paradiziaca si luciferica prin rela>ile de opozi>e care se stabilesc: "eu -
al>i", "lumina mea - lumina altora".
Cunoasterea pe care poetul o aduce lumii prin crea>a sa este comparata cu
lumina lunii, care sporeste misterele nop>i, si nu le dezvaluie.
Ul>ma seventa are rol concluziv, poetul exprimand a>tudinea sensibila si iubitoare
"caci eu iubesc/ si flori si ochi si buze si morminte".
Textul poe>c reuneste innoiri prozodice moderniste cum ar fi versul liber (fara
rima, masura si ritm) si ingambamentul, care reprezinta con>nuarea ideii poe>ce in
versul umator, marcata prin scrierea cu litera mica la inceputul versului.
Limbajul poe>c este presarat cu procedee ar>s>ce si figuri de s>l si are ca trasatura
principala intelectualizarea emo>ei.
Cri>cul literar Eugen Lovinescu afirma cã Lucian Blaga este „unul din cei mai
originali creatori de imagini ai literaturi noastre".