Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

De Lucian Blaga

TRASATURI GENERALE ALE OPEREI

A. Relatia poezie

filozofie

Ca si in cazul lui Eminescu , lirica lui Lucian Blaga contine un

plan filozofic secundar

conceptele filozofice fiind transpuse in metafore revelatorii.In viziunea poetului filozof ,

universul este creatia Marelui Anonim

care produce inlume

mistere

.In raportul omului cu misterele , Marele Anonim creeaza o bariera numita

‘’cenzura transcendenta’’

, care impiedica omul sa cunoasca la modul absolut.

Destinul omului este de a exista in lumea de mistere si pentru revelarea acestora

.Fata de mister, omul se poate raporta prin

doua tipuri de cunoastere : paradisiaca detip logic ,prin care se distruge misterul si luciferica de tip
intuitiv , la capatul careia se aflaadevarata solutie creatoare - de a imbogati lumea prin mistere.

Instrumentul creatorului poet este

metafora revelatorie

,care difera de figura de stil(pe care poetul o numeste metafora plasticizanta) si care ofera o viziune
artistica in masura sadea cititorului

intuitia esentei misterului

B . Etapele creatiei

a) Inceputul poetic sta sub semnul

modernismului expresionist

de tip german.Acestaare ca trasaturi :

exprimarea spirituala a trairilor interioare , viziunea cosmica a existentei ,trairea euforica si extatica
a lumii , exacerbarea eului , elan vital nemarginit , caracter vizonar , cultivarea mitului primitivitatii ,
sentimentul absolutului , spiritualizarea peisajului

.Din aceasta etapa fac parte vol

umele ‘’Poemele luminii ‘’ (1919) si ‘’Pasii profetului’’

b) volumele ‘’In marea trecere’’ si ‘’Lauda somnului’’ marcheaza

ruptura dintre eul liric siunivers si debutul intrebarilor grave despre sensul vietii si al mortii

c) volumele ‘’La cumpana apelor’’ si ‘’La curtile dorului’’ marcheaza

intoarcerea spreinspiratia folclorica si conturarea unui modernism original numit

blagianism

in care misterul este reinsufletit de intoarcerea in lumea arhaica a traditiilor.

d) odata cu volumul ‘’Nebanuitele trepte’’ se creeaza imaginea unei noi armonii intre eul

liric si lume prin

forta poeziei-cantec

C.Expresivitatea modernista

a liricii lui Blaga se realizeaza prin cateva

trasaturi specifice :

cultivarea metaforei revelatorii ;

-viziunea subiectiva asupra lumii;

-emotiile sunt intelectualizate ;

-construirea poeziei pe semnificatii filozofice ;

-limbajul este profund metaforizat iar cuvintele capata noi sensuri din sfera magicului simiticului ;

-cultivarea versului liber in care ritmul interior este in armonie cu fluxul ideilor ;

-in prima etapa de creatie poetul foloseste o structura specifica preluata din logicafilozofica, astfel ca
exista 3 secvente poetice : prima se refera la planul existential, a douacontine o alta comparatie sau
o interogatie retorica ,iar ultima contine concluzia.

ANALIZA UNEI OPERE

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

şi nu ucid

cu mintea tainele, ce le-ntâlnescîn calea meaîn flori, în ochi, pe buze ori morminte.Lumina altora

sugrumă vraja nepătrunsului a

scunsîn adâncimi de întuneric,dar eu,

eu cu lumina mea sporesc a lumii taină

şi

-ntocmai cum cu razele ei albe luna

nu micşorează, ci tremurătoare
măreşte şi mai tare taina nopţii,

aşa înbogăţesc şi eu întunecata zare

cu largi fiori de sfânt mister

şi t

ot ce-

i neînţeles

se schimbă

n neînţelesuri şi mai mari

sub ochii mei-

căci eu iubesc

şi flori şi ochi şi buze şi morminte.

(1919)

Alaturi de alte creatii lirice reprezentative ale literaturii interbelice precum ‘’Flori demucigai’’ de
T.Arghezi sau ‘’Joc secund’’ de I.Barbu , ‘’Eu nu strivesc corola de minuni alumii’’ de L.Blaga face
parte din seria artelor poetice moderne.

Poezia deschide volumul

‘’Poemele luminii’’ cu care L.Blaga debuteaza in 1919 si are rolul

unui veritabil program literar , realizat insa cu mijloacele poeticului.Caracterul modern al poeziei
provine in primul rand din viziunea poetului privind lumeasi conditia fiintei umane.Substratul de
semnificatii filozofice este vizibil , poetul realizand oanaliza lirica a celor 2 tipuri de cunoastere ,
paradisiaca si luciferica prin care omul se poateraporta la mister.Asumandu-si conditia de creator de
mistere , omul se situeaza de parteacunoasterii luciferice care inseamna imbogatirea lumii prin
mistere si protejarea tainelor princreatie.Asadar rolul creatorului

poet este sa imbogateasca tainele prin metaforerevelatorii.Sentimentul poetic este de contopire cu

esenta lumii , iar la baza cunoasterii se aflaiubirea.Aceste idei se vor regasi ulterior si in plan teoretic
in lucrar
ea ‘’Cunoasterealuciferica’’(1933) din ‘’Trilogia cunoasterii’’.

Fiind o poezie de tip confesiv , lirismul este subiectiv si se realizeaza prin marcispecifice , pronumele
si verbele la pers I sg

: ‘’eu nu strivesc’’.Alte mijloace ale afectivitati

isunt : rasturnarile de topica , organizarea versurilor dupa mesaj , dizlocarile sintactice ,alternarea
pers.I sg. cu pers. a III-a pl. , face distincitia intre cele doua tipuri de cunoastere.Titlul poeziei este
format dintr-o metafora revelatorie ce simbolizeaza lumea de

mistere.Pronumele personal ‘’eu’’ este asezat orgolios la inceputul titlului in conformitate

cuorientarea expresionista a poetului.Forma negativa a verbului ‘’nu strivesc’’ exprima de la

inceput refuzul cunoasterii rationale si

optiunea pentru cunoasterea poetica.Metafora ‘’corolade minuni’’semnifica prin ideea de cerc ,

perfectiunea lumii.

Titlul este reluat in primul vers al poeziei , sensul sau fiind imbogatit prin integrarea intr-o serie de
antiteze si totodata intr-un lant de metafore care se intregeste prin concluzia dinfinal.Compozitional
poezia este formata din 3 secvente lirice marcate prin scrierea cumajuscula a versurilor.Poetul
valorifica aici o tehnica modernista preluata din logicafilozofica astfel incat afirmatia initiala este
urmata de o ampla comparatie si se incheie print-oconcluzie sustinuta cu tarie.Prima secventa lirica
este formata din 5 versuri ce exprima

atitudinea eului liric fata de misterele lumii.Verbele la forma negativa ‘’nu strivesc’’ , ‘’nuucid’’
sugereaza refuzul cunoasterii rationale

‘’cu mintea’’ de tip paradisiac.Metafora ‘’caleamea’’ se refera la destinul asumat al creatorului iar
enumerarea de metafore ‘’flori’’ , ‘’ochi’’, ‘’buze’’ si ‘’morminte’’ simbolizeaza elemente

le fundamentale ale universului ce constituesurse de inspiratie ale creatorului poet : frumosul

trecator al vietii (floare) , conditia umanasituata intre cunoastere mentala si sentiment (ochi si buze)
si moartea (morminte).A doua secventa poetic

a se construieste pe baza unei antiteze intre ‘’eu’’ si‘’altii’’.Metafora ‘’luminii’’ prezenta inclusiv in
titlul volumului se refera la cunoastere

‘’lumina mea’’ simbolizeaza cunoasterea luciferica , poetica prin care lumea se imbogateste

de mistere i
ar ‘’lumina altora’’simbolizeaza cunoasterea rationala , paradisiaca ce distrugele

misterele.In mod corespunzator se creeaza doua serii de verbe in antiteza cu sensurimetaforice

: in lumina mea ‘’nu stiveste’’ , ‘’sporeste’’ , ‘’mareste’’ , ‘’imbogateste’’ ,‘’iubeste’’ (‘’nu sugruma’’ ,
‘’nu stiveste’’ , ‘’nu ucide’’ )

; lumina altora ‘’sugruma’’ ,‘’stiveste’’ , ‘’ucide’’ (‘’nu sporeste’’ , ‘’micsoreaza’’ , ‘’nu imbogateste’’ ,
‘’nuiubeste’’).Folosirea verbelor la prezent (prezent etern si prezent gnom

ic) plaseaza eul liricintr-o relatie definita si asumata cu lumea.

Antiteza este marcata si de conjunctia adversativa ‘’dar’’ , urmata de pronumele personal‘’eu’’ a

carui reluare insotita de afirmatia –

cheie ‘’cu lumina mea sporesc a lumii taina’’

afirma optiunea eului liric pentru cunoasterea de tip luciferic si atitudinea sa creatoare fata
demisterele lumii (metafora luminii

cunoasterea este prezenta inclusiv in titlul volumului).Centrul poeziei este format dintr-o ampla
comparatie ce are rolul de a concretizaafirmatia

cheie de mai sus.Cunoasterea care imbogateste lumea de mistere esteasemanatoare cu lumina lunii
care nu dezvaluie , ci mai degraba invaluie natura pastrandu-ineatins misterul.Ideea poetica contine
mai multe metafore specifice imaginarului liric blagian : luna , noapte , zare , mister , fior.Ultima
secventa lirica are rol de concluzie si defineste cunoasterea poetica (luciferica) ca

un act de contemplare (‘’sub ochii mei’’) si de iubire ‘’caci eu iubesc / s

i flori si ochi si buze

si morminte’’.Expresivitatea si puterea de sugestie specifice poeziei moderniste se regasesc si

aici la toate nivelurile limbajului.La nivel morfo-

sintactic , situarea pronumelui ‘’eu’’in pozitie initiala si repetarea lui d

e 6ori subliniaza constiinta de sine prin care eul liric creator se autositueaza in raport cu lumea ;

prezenata conjunctiei coordonatoare ‘’si’’ de 10 ori in poezie accentueaza mesajul liric

sustinand totodata caracterul sau gnomic ( de cunoastere ).La nivel lexico-semantic se observa
folosirea unor cuvinte abstracte.Campul semantic almisterului este prezent pe tot parcursul poeziei
si format din metafore cu rolmodelator

‘’corola de minuni’’ , ‘’tainele’’ , ‘’nepatrunsul ascuns’’ , ‘’intunecata zare’’ ,‘’neintelesuri’’.

In ce priveste nivelul stilistic , limbajul artistic pune permanent in relatie imaginile liricecu un plan
filozofic secundar.O particularitate este metafora limbajului si incarcareacuvintelor cu semnificatii
din sfera misterului.La nivel prozodic , modernismul se evidentiaza prin eliberarea de regulile
calsice.Poeziacontine 20 de versuri libere cu metrica variata , masura inegala iar ritmul interior
urmeazafluxul ideilor.

In concluzie ‘’Eu nu strivesc corola de minuni a lumii’’ de Lucian Blaga este o creatie

modernista definitorie pentru prima etapa lirica ; in acelasi timp este o arta poetica deoarece pune
problema conditiei creatoare a omului in care poezia devine un instrument de revelare amisterelor
lumii.