Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

De Lucian Blaga

Modernismul este un curent literar sustinut in perioada interbelice de activitatea lui Eugen
Lovinescu la cenaclu si revista Sburatorul. Pentru modernizarea literaturii romane, Lovinescu
sustine crearea romanului obiectiv si de analiza psihologica, crearea intelectualului, si inspiratia din
teme filozofice profunde si din mediul citadin.
Personalitate impuntoare i polivalent a culturii interbelice, Lucian Blaga a marcat
perioada respectiv prin elemente de originalitate compatibile cu nscrierea sa n universalitate.
Poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii deschide volumul de debut al lui
Blaga publicat in 1919 si este o arta poetica moderna deoarece exprima coceptia autorului despre
statutul poetului si menirea artei sale anticipand sistemul filosofic de mai tarziu.
Poezia lui Blaga este o meditatie filozofica pe tema cunoasterii. Ideea poetica exprima
atitudinea poetului filozof de a proteja misterele lumii din iubire si prin iubire.
Ideea fusese anterior de Blaga, in volumul Pietre pentru templul meu. Cateodata datoria
noastra in fata unui adevarat mister nu e sa lamurim ci sa-l adancim asa mult incat sa-l prefacem intrun mister si mai mare.
Titlul poeziei Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este o metafora revelatorie care
exprima crezul artistic al poetului, ca datoria sa este sa potenteze misterele universului corola de
lumini, nu sa le lamureasca nu strivesc. Pronumele la persoana intai evidentiaza lirismul subiectiv
ce caracterizeaza poezia dar devine si o sugestie pentru influenta expresionista din volumele de
tinerete.
Incipitul poeziei reia titlul, accentuand ideea ca eul liric este adeptul cunoasterii luciferice.
Verbul la forma negativa nu strivesc exprima refuzul cunoasterii de tip rational, cunoasterea
paradisiaca, accentuata si de verbul la ferma negativa din versul urmator nu ucid. Metafora
revelatorie corola sugereaza imaginea perfectiunii, a absolutului prin simbolul cercului, iar
determinatul de minuni evidentiaza revelatia eului liric in fata frumusetii lumii. Verbele la forma
negativa se asociaza metaforei calea mea ce sugereaza destinul poetic asumat.
Versul urmator se constituie intr-o enumeratie de metafore revelatorii ce sugereaza temele
majore ale creatiei poetice dar si cele mai frumoase mistere ale lumii: flori ce simbolizeaza natura,
viata, frumosul, ochii- simbol al sufletului uman, al spiritualitatii, al cunoasterii, buze- cu dubla
semnificatie, de sarut, iubire dar si de cuvant, rostire si morminte ce reprezinta moartea care insa in
opera blagiana nu este sfarsitul tragic; ci moartea ca o mare trecere intr-o lume superioara.
Versurile urmatoare se constituie intr-o antiteza pe baza opozitiei dintre pronumele eu/altii,
din sintagmele lumina mea-lumina altora. Metafora luminii este simbol al cunoasterii iar dubla sa
ipostaza in poezie devine revalatorie pentru cele doua tipuri de cunoastere: lumina altoracunoasterea de tip rational, logic si lumina mea- cunoasterea poetica de tip intuitiv. Opozitia dintre
cele doua sintagme este accentuata si de antiteza verbelor: astfel lumia altora sugruma,
micsoreaza, distruge misterul vraja nepatrunsului ascuns in timp ce lumina mea mareste,
imbogateste sporesc a lumii taina.
Ampla comparatie dintre liniile de pauza functioneaza ca o explicatie a idee exprimate
anterior prin elementele specifice imaginarului poetic blagian: luna, noapte, fiori, mister.

Finalul poeziei are un rol conclusiv:si tot ce-I neinteles/se schimba-n ne-ntelesuri si mai
mari/ sub ochii mei-/ caci eu iubesc/ si flori, si ochii si buze si morminte.
Cunoasterea poetica este un act de contemplatie si de iubire. Reluarea enumeratiei in ultimul vers
precedata insa de conjunctia si accentueaza ideea ca eul liric iubeste misterele lumii asa cum sunt
si isi doreste sa le potenteze.
La nivelul limbajului poetic se remarca metaforele revelatorii, iar ca elemente de recurenta
cuvintele din punctul semantic al misterului: corola, vraja nepatrunsuluiascuns, largi flori de sfant
mister, taina noptii, neintelesuri.
Din punct de vedere formal poezia este alcatuita din 20 de versuri cu metrica variabila. Prin
folosirea tehnicii ingambamentului se evidentiaza ritmul interior ce reda frenezi a sentimentelor.
Forrma moderna constituie o cale directa de transmitere a mesajului poetic.
In opinia mea, poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este o arta poetica
moderna intrucat interesul autorului este deplasat de la tehnica poetica la relatia poet-lume si poetcreatie. Poezia evidentiaza ideea moderna specifica operei blagiene, aceea ca rolul poetului nu este
de a descifra tainele lumii ci de a le potenta prin trairea interioara.