Baltagul Vitoria-Gheorghita

Mihail Sadoveanu a fost unul dintre cei mai importanti prozatori din prima jumatate a
secolului al XX-lea si remarca in aceasta perioada datorita povestirilor, nuvelelor si romanelor
alaturi de alti scriitori precum Vasile Voiculescu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu.
Baltagul a fost publicat pentru prima oar n volum n noiembrie 1930 de ctre
Editura Cartea Romneasc din Bucureti. Romanul prezint cltoria Vitoriei Lipan pe
urmele soului ei, oierul Nechifor Lipan, pentru a afla ce s-a ntmplat cu acesta i pentru a-i
pedepsi dup o lege nescris pe cei doi tovari ce l-au ucis i jefui.
Tema romanului se refer la drumul parcurs de Vitoria Lipan pentru aflarea adevrului
despre moartea soului ei, urmat de svrirea dreptii prin pedepsirea vinovailor. De
asemenea, se regsesc i alte teme ale operei sadovenine, i anume: natura, iubirea, viaa
pastoral, cltoria. n acelai timp, romanul prezint monografia satului moldovenesc de la
munte, cu obiceiurile legate de transhuman i de alte evenimente importante din lumea
satului, cum ar fi ritualurile de nunt, botez i nmormntare. "In noaptea asta, catra zori, avut
cel dintai semn, in vis, care a impuns-o in inima si-a tulburat-o si mai mult. Se facea ca vede pe
Nechifor Lipan calare, cu spatele intors catre ea, trecand spre asfintit o revarsare de ape."
Titul operei, din punct de vedere morfologic, este format dintr-un substantiv articulat cu
articolul hotarat -ul care, in sens denotativ, semnifica un topor cu doua taisuri. In sens
conotativ, se concretizeaza motivul labirintului la nivelul actiunii. Baltagul devine obiect simbolic,
ambivalent: arma a crimei si instrumentul actului justitiar, reparator.
Perspectiva narativa este obiectiva, naratiunea se face la persoana a III-a, iar naratorul
omniprezent si omniscient reconstituie in mod obiectiv, prin tehnica detaliului si observatiei,
lumea satului de munteni si actiunile Vitoriei.
Relatiile spatiale si temporale sunt relativ definite, actiunea petrecandu-se in satele de
munte ale Moldovei la sfarsitul primaverii.
Din punct de vedere social, Vitoria este casatorita cu Nechifor Lipan si au impreuna
doi copii, Minodora si Gheorghita. Pentru ca Nechifor este un oier priceput "avere aveau cat le
trebuia". In relatie cu familia sa Vitoria se dovedeste o sotie iubitoare si o mama devotata. Desi
cu Minodora este mai severa, fata de Gheorghita se arata mai indulgenta, luandu-l in calatorie
cu scopul declarat de a-l initia, iar pe parcurs il indeamna si-l povatuieste, la sfarsit constatand
cu satisfactie progresele.
Din punct de vedere psihologic, Vitoria este individualizata prin caracterizare directa
facuta de narator. Plina de ganduri, " de patima si durere", ea se socotea, " moarta ca si omul ei
care nu era langa dansa. Hotarata sa afle adevarul si sa razbune moartea barbatului sau, se
curatase de orice ganduri, dorinte si doruri, in afara de scopu-i nelinistit.
Gheorghita este construit pe baza unei relatii antitetice, remarcandu-se firea
sfioasa, nesigura, inocenta in apozitie cu maturitatea si hotararea Vitoriei. Astfel, apatia si

melancolia baiatului reies indirect din gandurile sale dar femeia ii acorda un sprijin moral,
ajutandu-l sa se maturizeze.
Portretul moral al Vitoriei se contureaza treptat prin acumulare pe tot parcursul
romanului, demonstrand trasaturi precum inteligenta, intuitia, iubirea, devotamentul si un
caracter puternic. Gheorghita se maturizeaza treptat demonstrand la inceput respect si
ascultare fata de mama sa apoi dovedindu-si curajul si caracterul drept si obiectiv in ceea ce
priveste aprecierea bunurilor. Vitoria este tipul eroului popular prin cultul pentru adevar si
dreptate si respectarea traditiilor stramosesti, Gheorghita reprezinta tipul tanarului in formare.
Inaintea calatoriei, Vitoria simte nevoia unei purificari sufletesti si isi pune in ordine
gospodaria. De asemenea, ea comanda un baltag pentru Gheorghita pe care il avertizeaza ca
experinta acestei calatori il va schimbade acum trebuie sa te arati barbat.
Prima proba la care este supus Gheorghita este una de putere fizica: lupta cu troianul,
insa acesta este un moment prielnic pentru a-i arata mamei sale ca se ridica la asteptarile sale.
Vitoria zambeste, perseverenta si forta tanarului fiind trasaturile de care are nevoie Vitoria pe
parcursul calatoriei. Exista momente cand mama ii recunoaste fiului ei superioritatea atunci
cand citeste: Vad ca toti sunteti cu cap si invatatura. Numai eu is o proasta.
O scena semnificativa pentru evolutia relatiei dinte cele doua personaje, dar si
pentru initierea lui Gheorghita este cea in care Vitoria descopera cadavrul sotului sau si
il lasa pe Gheorghita sa-si vegheze tatal. Socul acestui eveniment ii provoaca lui Gheorghita
emotii puternice, Flacaul parea cu totul zapacit [..]. Plangea ca un copil mic dar odata cu
depasirea aceste situatii, Gheorghita este gata sa-si ajute mama sa se razbune.
In scena praznicului de dupa inmormantare, Vitoria regizeaza schema demascarii
vinovatilor si cu inteligenta ii face pe acestia sa-si marturiseasa faptele, Gheorghita este insa cel
care infaptuieste dreptatea. El este prevazator, isi face un plan si asa cum la inceputul
romanului a biruit troianul acum il rapune pe criminal. Astfel, el implineste judecata dreapta fara
de care sufletul Vitoriei nu ar fi avut odihna.
In opinia mea, Vitoria reuseste sa-si ajute fiul sa devina un barbat, acest lucru facandule relatia mult mai apropiata si mai puternica. Prin filosofia sa de viata , prin respectarea cultului
adevarului ,al dreptatii si al traditiei, Vitoria il educa si il ajuta pe Gheorghita sa creasca intr-un
barbat capabil nu numai sa faca dreptate, ci si sa duca mai departe povara gospodariei.