Sunteți pe pagina 1din 3

Baltagul

De Mihail Sadoveanu

Este unul dintre marii prozatori ai literaturii române din literature intrebelică și un reprezentant de
seamă al realismului românesc alături de Liviu Rebreanu, Mircea Eliade, Camil Petrescu și George
Călinescu.

Supranumitul „Ceahlăul” literaturii române(Geo Boga), Ștefan cel Mare al literaturii române (G.
Călinescu are o opera monumentala a cărei măreții potențează densitatea epică și grandoarea
compoziției).

Opera sa centrează o multitudine de teme fundamentale printre care amintim: viata satului
românesc, spațiul închis al orasului de pricine, istoria si natura, toate acestea centrând subiectele
fiecarei opere literare însă predilecte sunt istoria si natura.

Realismul este un curent literar regasit în proza românească în oricare perioada a literaturii române,
având ca trasaturi fundamentale veridicitatea evenimentelor, utilizarea verosimilului, tendinta catre
obiectivitate, impersonalitate prin relatarea la pers a III –a si prin dorinta de a se prezenta ca tehnica
narativa detaliul si cronologia.

Opera literara „Baltagul” a aparut în anul 1930 si are ca punct de plecare balada populara „Miorița”,
fapt ce se evidențiaza din motto-ul acestui roman:„Stapâne, stapâne/ Mai cheamă ș-un câne”. Din
punct de vedere tipologic, romanul are mai multe caracteristici: realist, obiectiv, justitiar, traditional
si mitic.

Titlul are o dubla semnificatie , întrucât această unealtă, prin forma sa, reprezinta un obiect cu 2
tăisuri ceea ce reprezinta arma armei si a dreptații.

Tema acestui roman face referire in plan principal la cautarea duplatii si pedepsirea criminalilor, în
plan secundar se raportează la o monografie a satului arheopal de la sfarsitul secolului al xx-lea,
începutul sec xx, urmarind modul de viața al pastorilor moldoveni, aceasta îndeletnicire, fiind una
dintre principalele surse existentiale ale acestora.

Romanul a fost scris în numai 17 zile si are ca surse de inspirație balade populare de la care
Sadoveanu reia idei si motive mitologice românesti:„Solga”(setea de împlinire a actului justițiar),
„Dolca”(legatura omului cu animalul credincios), „Miorița”(tema, motivul, conflictul etc.). Romanul
cuprinde 16 capitole care pot fi grupate în 3 parti semnificative prin intermediul cărora se urmareste
întregul fir epic al actiunii. Caracterul mitologgic al actiunii are la baza datinile si obiceiurile populare
pe care personajul principal le respecta cu sfintenie, iar caracterul traditional are la baza
desfasurarea actiunii in mediul rural si preocuparea locuitorilor acestuia.

Actiunea romanului se petrece într un timp si spatiu bine precizate care au la baza evfenimente cu
caracter religios: Sf.Andrei, 10 martie etc., iar ca toponime se regasesc: Dorna, Magura Tarcaului,
Suba, Sabasa, perspectiva narfativa este obiectiva, naratiunea realizandu se la persoana a II-a de
catre un narator omniscient si omniprezent, focalizare 0.
Personajul principal al romanului este Victoria Lipan, o tanara munteanca, moldoveanca, înzestrata
cu puteri asemeni unui barbat care este nevoita sa traiasca o drama a vietii prin faptul ca isi pierde
sotul si este nevoita, ca mama a doi copii înca minori sa suplineasca si calitatile de tata ale copiilor.

Actiunea se deschide prin prezentarea sotului Magura Tarcaului, facandu-se o portretizare a


personajului principal care sta pe prispa si toarce, gandindu se la întarzierea sotului care plecase la
Dorna sa cumpere oi si care din motive înca necunoscute, nu si face aparitia acasa. Preocupata de
acest eveniment, aceasta are instinctul de a crede ca ceva rau s a întamplat, datorita superstitiilor în
care crede si care ulterior de dovedesc a fi reale.

Înarmata cu multa rabdare si darzenie, dar si cu o mare credinta în cele sfinte prin rugaciunile la
icoana Sfintei Ana, hotaraste sa plece în cautarea sotului disparut însotita de fiul sau, Gheorghita
caruia îi achizitioneaza un baltag, vinde lucruri din casa pentru a face la Manastire pentru educatie si
siguranta pentru ca se simtise deranjata e atitudinea fetei, întrucat se îndragostise si începuse sa
devina condusa, lucruri nepromise de Victoria care tinea strict la obiceiurile stramosesti si la
superstitile din satul romanesc.

Caracterul de bildungs roman îl constituie calatoria initiatica a lui Gheorghita care se maturizeaza
înaine de vreme fara a se bucura de clipele fericite ale copilariei care sunt înlocuite cu povara vietii pe
care trebuie sa o înfrunte, în final devenind eroul suprem.Personajul în jurul careia se centreaza
întreaga actiune este Nechifor Lipan, soțul Victoriei, personaj mitic care o face pe sotia sa sa treaca
prin mai multe ipostaze de la viata la moarte si iarasi la viata.

Victoria da dovada de un caracter puternic atunci cand pleaca în cautarea sotului, îl pregateste pe
Gheorghita sa devin un om curajos, cumparandu i un baltag pentru a se putea apara de orice
primejdia.Drumul parcurs de acestia îl prezinta învestigatiile absolute pentru gasirea sotului, însa prin
intuitia sa nu si faca sperante sa l gaseasca în viata alaturi de alta femeie. Credinta în Dumnezeu si
sfaturile primite de la parintele Daniel îi ofera încrederea în sine si îi da putere sa mearga mai
departe, înfruntand orice obstacol al vietii.

În drumul parcurs de acesta alaturi de fiul sau participa la evenimente ritualice din ciclicitatea vietii,
botgezul, apoi nunta, traditia, luand parte la aceste evenimente, apoi îsi continua drumul inițial
urmatorul eveniment la care participa în cele din urma fiind înmormantarea sotului.Investigatile pe
care le face atunci cand discuta cu persoanele care îl vazusera pe Nechifor, leaga informatiile între ele
si considera ca principalii vinovati sunt Calistrat Bogza si Ilie Gutui, însa nu îi acuza în mod direct, ci îi
determina prin propriile metode sa-si recunoasca vina.

Dramatismul Victoriei are loc atunci cand gaseste ramasitele pamantesti ale sotului sau in acea rapa,
moment în Gheorghita resimte o durere profunda atunci cand realizeaza ca încercarea de a-si gasi
tatal în viata este abandonata. De aici, Victoria se pregateste pentru o noua etapa a vietii,
Înmormantarea sotului într-un mod crestinesc, dupa obieceiul strabun, însa nu renunta la ideea de a
demasca ucigasii acestuia. La parastas participa toti satenii pe care îi cinsteste dupa normele
traditionale, moment în care îi determina pe cei doi criminali sa-si recunoasca fapta.Calistrat Bogza
ramane uimit cand afla toate detaliile pe care le ofera Victoria, o întreaba de unde stie toate acestea,
aceast raspunzandu i ca prin credinta în Dumnezeu si propriile intuitii nu se însala.Aceasta devine
agresiv spre deosebire de Ilie Cutu care îsi recunoaste vina, Însa atunci cand vrea sa l atace pe
Gheorghita, cainele Lupu, partenerul de drum al lui Nechifor care îi sta alaturi pana în ultimele clipe
ale vietii, chiar si cat timp fusese neidentificat de cineva sare asupra criminalului, iar Gheorghita îl
loveste cu baltagul tatalui sau.Acesta îi cere iertare Victoriei pentru crima comisa afirmand faptul ca
facuse acest gest pentru ca avea nevoie de bani.

Personajele sunt construite de catre narator dupa o anumita tipologie Victoria, caracterizata în mod
direct de catre narator da dovada de un caracter puternic pe care nu îl are orice persoana, întrucat
prin utilizarea tehnicii detaliului semnificativ si al cronoligiei evenimentelor reuseste sa fie pe rand
detectiv si politist în identificarea sotului sau. Calitatea morala predominata a acesteia este
solidaritatea care se îmbină cu afectivitatea avand metode specifice în relationarfea cu persoanele
cunoscute sau pe care le întalneste în cale.

Gheorghita sa dovada de un caracter puternic, întrucat reuseste sa se maturizeze înainte de vreme


prin a-si lua viata în piept si de a contribui în familie, suplinindu l pe tatal sau.

Momentul în care Victoria îsi încurajeaza fiul dupa înmormantarea sotului, spunandu-i ca mai avem
mult de facut, reprezinta trecerea de la moarte la viata, prin faptul ca se încheie o etapa nefericita a
vietii lor, supo, suportand moartea celui drag însa constientizeaza ca viata merge înainte si poate sa
le ofere bucurii, dorind sa isi creasca nepotii.

Numele sau identic, numele de botez al tatalui reprezinta curajul, biruinta, fiindca Sf.Gheorghe
reuseste sa învinga balaurul care este o forta malefica, întruchiparea diavolului.

Romanul „Baltagul” reconstruieste balada „Miorita” însa sub alta forma. Daca în balada, moartea
ciobanului moldovean este ipotetica, iar testamentul este facut prin intermediul „oitei nazdravane” si
cautarea acestuia este realizata de „maicuta batrana”, în roman firul epic este diferit, fiindca
„ciobanul moldovean” îsi gaseste sfarsitul, iar cainele sau este confidentul si protectorul, cea care îl c
auta si îl plangea este sotia sa.Elementul comun al acestor opere literare îl reprezinta motivul
transhumantei prin c are se prezinta lupta pentru existenta prin cresterea oilor.

S-ar putea să vă placă și