Romanul realist-mitic, interbelic, obiectiv, social, tradiţional, al anchetei (1930)

“BALTAGUL” de Mihail Sadoveanu

- 16 capitole

- incipitul contine un prolog

- finalul contine un epilog

- Personaje: Nechifor Lipan, Vitoria Lipan, Gheorghiţţ Lipan, Minodora Lipan

- carater de bildungsroman (urmareste evolutia eroului de la stadiul de neinitiat la cel de initiat)

1. Trasaturi pentru incadrarea romanului intr-o tipologie sau curent literar

Fiind ca specie un roman, ne ofera o imagine ampla asupra vietii si este dezvoltat pe doua axe
fundamentale: aspectul realist oferit de monografia lumii pastorale, de reperele spatiale si de tehnica
detaliului, dar si un aspect mitic prin convietuirea om-natura, al motivului literar al marii treceri, a gesturilor
rituale ale Vitoriei dar si prin traditiile pastorale. Astfel, romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu face parte
din specia romanului realist prin tematica abordata, perspectiva narativa, constructia personajelor si actiunile
acestora surprinse in mediul lor de viata. Toate acestea ii confera textului aspectul de veridigitate (ideea de
adevar).

2. Statutul moral, social si psihologic al Vitoriei Lipan

- personaj principal, este o femeie voluntara, sotie de cioban si mama autoritara

- este puternica si hotarata sa isi gaseasca sotul, sa faca dreptate si sa il inmormanteze crestineste

- este conservatoare si respecta traditiile populare ale satului respingand tot ceea ce este nou adus de copiii
sai.

Vitoria reprezinta tipul de femeie voluntara in raport cu lumea traditional a satului. Este curajoasa si lucida,
astfel pe drum isi ia o pusca pe care nu ezita sa o foloseasca, iar lui Gheorghita ii ofera baltagul sfintit. Are
curajul de a depasii granitele satului in cautarea sotului pierdut, iar datorita inteligentei si a stapanirii de sine
reuseste sa reconstituie drumul parcurs de Nechifor sa afle adevarul si sa ii pedepseasca pe ucigasi.

3. Secvente - Trasaturile personajului Vitoria Lipan

O trasatura dominanta de caracter o reprezinta inteligenta si disimularea. O secventa reprezentativa in acest

sens este aceea in care Vitoria le spune strainilor ca il cauta pe Nechifor pt ca ii datoreaza niste bani. Ca sa
nu fie banuita ca are bani asupra ei, dar si secventa in care se intalneste cu cei doi prieteni ai sotului ei,
domnul David si mos Pricop, pe care ii intreaba despre el rememorand calitatile sotului din povestirile
acestora.

Este o mama autoritara care le impune copiilor respectful fata de traditie, interzicandu-i Monodorei sa se
indeparteze de aceasta : “iti arat eu coc, valţ si bluza”, contribuind prin drumul parcurs si la maturizarea lui
Gheorghita. Astfel, din statutul de mama va trece la cel de initiator a fiului sau. O secventa reprezentativa in
acest sens o reprezinta momentul coborarii lui Gheorghita in rapa unde se afla ramasitele tatalui sau pt a le
veghea peste noapte dand dovada de barbatie si curaj. Aceasta initiere se incheie la parastas cand Gheorghita
tine piept criminalului si il loveste cu baltagul. Fiind un personaj complex, Vitoria Lipan este puternic
individualizata si prin intermediul caracterizarii directe realizata de autor in incipitul romanului “ Nu mai era
tanara, dar avea o frumusete neobisnuita in priviri” si indirect prin fapte, atitudini , vorbe si relatia cu
celelalte personaje pe care le domina.

Relatia dintre doua personaje, relatia mama-fiu, tanar-initiator

Gheorghita , aflat la inceputul romanului la varsta adolescentei, parcurge alaturi de mama lui un drum al
initierii catra formarea lui ca barbat : “de-acu trebuie sa te arati barbat. Eu nu am alt sprijin si am nevoie de
bratul tau”. Este inteligent si isi cunoaste mama observand schimbarile prin care Vitoria trece, dand dovada
de ascultare si supunere. “M-oi duce daca spui, dar e bine sa-mi spui si ce si cum, ca sa stiu ce o sa fac”.
Maturizarea lui se incheie la parastasul lui Nechifor atunci cand il pedepseste pe unul dintre ucigasii tatalui
sau lovindu-l cu baltagul. Astfel, Gheorghita devine un om matur prin infaptuirea actului justitiar de
razbunare a tatalui sau.

4. Elemente de structura ale romanului

Titlul este alcatuit dintr-un substantiv comun, simplu, articulat cu articolul enclitic hotarat “-l” care ii ofera
termenului cele doua sensuri. Un prim sens este cel denotativ, unde termenul “baltag” desemneaza un topor
cu doua taisuri folosit la diverse activitati cotidiene. Cel de-al doilea sens este cel conotativ, unde acest
termen semnifica elementul reparator al situatiei initiale dar si un obiect al justitiei cu ajutorul caruia sunt
pedepsiti vinovatii de moartea lui Lipan.

Relatia incipit-final reprezinta prologul romanului fiind o legenda despre ocupatia si viata pastorilor, spusa
de Nechifor la “cumetrii si nunti”. Legenda esre rememorata de Vitoria anticipand destinul acestuia, in
vrema ce finalul romanului este considerat un epilog in care ne sunt prezentate planurile de viitor ale
Vitoriei cu privire la familia sa, planuri ce sunt rostite la incheierea parastasului si a inmormantarii.

Perspectiva narativa este obiectiva prin nararea intamplarilor la persoana a III-a de un narator omniscient si
omniprezent. Acesta folosind tehnica detaliului reconstituie viata si lumea satului muntenesc. Cu toate ca
naratorul este obiectiv, unic si omniscient, la parastasul lui Nechifor, Vitoria preia rolul naratorului
reconstituind traseul satului sau si crima pe baza propriilor impresii intr-o maniera veridica (cat mai apropae
de adevar) determinandu-i astfel pe criminalii sotului sau sa isi recunoasca fapta in fata satului si a
autoritatilor.

Relatiile temporale si spatiale (cronotom): Timpul actiunii este vag precizat aproapede Sfantul Andrei, in
postul mare sau 10 martie, iar spatiul il reprezinta satul Tarcăului, Zona Dornelor si a Bistriţei cat si spatiul
de campie al localitatilor Cristeşti si Balta Jijiei.

Tema romanului – o reprezinta monografia satului moldovenesc de la munte, lumea arhaica a pastorilor,
dublata de tema calatoriei initiatice a lui Gheorghita si cea justitiara a Vitoriei. Toate aceste teme au in prim-
plan gasirea si pedepsirea celor care l-au ucis pe Nechifor Lipan. Deasemenea, in acest roman intalnim si
marile teme ale creatilor lui Sadoveanu: natura, iubirea, intelepciunea, arta povestirii si viata pastorala.

Actiunea – Romanul contine 16 capitole cu o actiune desfasurata cronologic si liniar resepectand momentele
subiectului . Romanul poate fi impartit in trei parti, fiecareia fiindu-i atribuita cate un moment al subiectului.

Prima parte cuprinde expozitia in care ne este prezentat satul Măgura Tarcăului cat si un portret fizic al
Vitoriei care torcea stand pe prispa casei, gandindu-se la motivul intarzierii sotului placat la Dorna sa
cumpere oi. Intriga cuprinde framantarile Vitoriei dar si actiunile pe care le face inainte de a pleca in
cautarea sotului: tine post negru, anunta autoritatile de disparitia sotului, vinde anumite lucruri din casa pt a
face rost de bani, o lasa pe Minodora la manastirea Văratec, iar lui Gheorghita ii ofera un baltag sfintiti.
Partea a doua cuprinde desfasurarea actiunii si drumul parcurs de Vitoria si Gheoghita in cautarea lui
Nechifor. Cei doi reconstruiesc traseul lui Nechifor si fac o serie de popasuri: la hanul lui Donia, la crâşma
domnului David, la mos Pricop si baba Dochia, la Vatra Dornei, la han unde se afla actul de vanzare al oilor,
apoi Păltiniş, Boşteni si Borca.

Intreband din sat in sat, femeia isi da seama ca sotul ei a disparut undeva intre Suha si Sabasa, iar cu ajutorul
cainelui Lupu va gasi in cele din urma intr-o rapa ramasitele sotului ei.

Partea a treia si ultima a romanului prezinta sfarsitul drumului parcursc de Vitoria si cuprinde punctul
culminant si deznodamantul. Aici Vitoria reconstituie crima, surprinzandu-i chiar si pe criminalii veniti la
slujba de inmormantare, datorita exactitatii datelor. Astfel, primul ucigas , Claistrat Bogza isi recunoaste
fapta si ii cere iertare femeii, in timp ce al doilea, Ilie Cuţui, devine agresiv si va sfarsi printr-o lovitura de
baltag pe care i-o aplica Gheorghita fiind astfel infaptuita dreptatea.