Baltagul

De Mihail Sadoveanu

● Opera ,,Baltagul” de Mihail Sadoveanu, publicata in 1930, este un roman interbelic,

obiectiv, realist-mitic si tradititonal.
● Romanul este o creatie epica in proza, de dimensiuni mari, cu actiune complexa,
desfasurata pe mai multe planuri, in timp si spatiu precizate, ce antreneaza un numar mare
de personaje puternic individualizate. Prin multitudinea aspectelor infatisate, romanul ofera
o imagine ampla asupra vietii.
●Romanul este realizer pe doua coordonate fundamentale: aspectul realist( monografia
lumii pastorale, reperele spatiale) si aspectul mitic( gesturile ritual ale Vitoariei, traditii
pastorale).
●De asemenea, caracterul mitic, traditional este dat de legaturile romanului cu folclorul
romanesc, de pilda inspiratia din balada populara ,,Miorita”, sugerata chiar de scriitor prin
mottoul ,,Stapane, stapane,/Mai chiama s-un cane…”. Totusi, acesta constituie un aspect
controversat in receptarea crititca, sustinut de critici interbelici.
●Prezenta mai multor teme si motive, a ocazionat, de-a lungul vremii, diferite interpretari
ale romanului, unele chiar contradictorii: reconstituire a ,,Mioritei”, roman anthropologic si
politest, roman mitic-baladesc si realist ednografim, roman demitizant, roman realist-
obiectiv, roman initiatic, roman de dragoste si o ,,anti-Miorita”
● Roman al perioadei de maturitate, cuprinde marile teme sadoveniene se regasesc aici:
viata pastoral, natura, calatoria, miturile, iubirea, familia, arta povestirii, intelepciunea.
●Tema rurala a romanului traditional este dublata de tema calatoriei initiatice si justitiare,
Romanul ,,Baltagul” prezinta monografia satului moldovenesc de la munte, lumea arhaica a
pastorilor, si are in prim plan cautarea si pedepsirea celor care l-au uscis pe Nechifor Lipan.
Insotita de Gheorghita, Vitoria reconstituie drumul parcurs de barbatul sau, pentru
descoperirea adevarului si realizarea dreptatii.
●Calatoria, cautarea adevarului constituie axul romanului si se asociaza cu motivul
labirintului. Parcurgerea drumului are diferite semnificatii. Vitoria reconstituie evenimentele
care au condus la moartea barbatului ei, ceea ce devine o dubla aventura : a cunoasterii
lumii si a cunoasterii de sine. Pentru Gheorghita, calatoria are rol educative, de initiere a
tanarului. Nechifor, personaj absent, prezentat indirect, apartine planului mitic. Cand isi
cauta sotul, Vitoria parcurge simultan doua lumi: spatial real, concret si comercial si o
lume ,,de semne si minciuni”, al caror sens ea stie sa-l descifreze.
●Timpul delurarii actiunii este vag precizat, prin repere temporale din calendarul religios al
satului traditional:,,aproape de Sf Andrei”, ,,in Postul Mare”, ,,10 Martie”.
●Cadrul actiunii este satul de munte Magura Ttarcaului, zona Dornelor si a Bistritei, dar si
satul de campie Cristesti, in Blata Jijiei.
●Romanul este structurat in saisprezece capitol, cu actiune desfasurata chronologic, ce
urmareste momentele subiectului. In raportncu tema calatoriei, capitolele ppot fi grupate in
trei parti: I. constatatrea absentei si pregatirile de drum, II. Cautarea sotului disparut, III.
Gasirea celui cautat, inmormantarea si pedepsirea faptasilor.
●Prima parte(capitolele I-alVI.lea) cuprinde framantarile Vitoriei in asteptarea sotului si
prgatirile de drum include expozitiunea si intriga.
●Incipitul romanului este o legenda despre ocupatiile si modul de viata al pastorilor si al
altor neamuri, pe care o spunea Nechifor la ,,cumatri si nunti.
●In expozitiune se prezinta satul Magura Tarcaului si schita porrtetului fizic al Vitoriei, care
toarce pe prispa si s egandeste la intarzierea sotului sau, plecat la Dorna sa cumpere oi.
●Intriga cuprinde framantarile ei, dar si actiunile intreprinse inainte de a pleca in cautarea
sotului: tine post negru douasprezece vineri, se inchina la icoana Sfintei Ana de la manastirea
Bistrita, anaunta autoritatile disparitia sotului, vinde unele lucruri pentru a face rost de bani
de drum, o lasa pe Minodora la Manastirea Varatec, ii incredinteaza lui Gheorghita un baltag
sfintit.
●Partea a doua(capitolele al VII.lea- al XIII.lea) contine desfasurarea actiunii si prezinta
drumul parcurs de Vitoria si de fiul ei, Gheorghita, in cautarea lui Nechifor Lipan. Ei
reconstituie traseul lui Nechifor, pe parcursul caruia fac o serie de popasuri : la hanul lui
Donea de la gura Bicazului, la crasma domnului Dvaid de la Calugareni, la mos Pricop si baba
Dochia din Fracasa, Vatra Dornei, apoi la Paltinis, Brosteni, de unde drumul paraseste apa
Bistritei. De asemenea, participa la un boteaz la Borca si la o nunta la Cruci. Ordinea acestori
mari momente in viata omului sugereaza Vitoriei inmormantarea din final.
●Intreband din sat in sat, ea isi da seama ca sotul sau a disparut intre Suha si Sabasa. Cu
ajutorul cainelui regasit, Lupu, munteanca descopera ramasitele lui Lipan intre-o rapa, in
dreptul Crucii Talienilor.
●Partea a treia(capitolele al XIV.lea- al XVI.lea) prezinta sfarsitul drmului: ancheta politiei ,
inmormantarea, parastasul lui Nechifor Lipan si pedepsirea ucigasilor.
●Coborarea in rapa si vegherea nocturna a mortului sunt probe de maturizare pentru
Gheorghita.
●Punctul culminant este scena de la parastas, in care Vitoria povesteste cu fidelitate scena
crimei, ceea ce ii suprinde pe ucigasii Ilie Cutui si Calistrat Bogza. Primul isi recunoaste vina,
insa al doilea devine agresiv. Este lovit de Gheorghita cu baltagul lui Nechifor si sfasiat de
cainele Lupu, si, astfel, se face dreptate.
●In deznodamant, ucigasul Cliastrat Bogza ii cere iertare Vitoariei si-si reconoaste fapta.
Finalul cuprinde planurile de viitor ale Vitoriei in legatura cu familia ei, rostite dupa
incheierea deznodamantului.
●Principalul conflict al romanului este cel dintre Vitoria Lipan si cei doi ucigasi ai sotului ei,
Clistrat Bogza si Ilie Cutui. Vitoria reconstituie drumul parcurs de Lipan, afla adevarul si ii
demasca pe ucigasi in fata autoritatilor.
●Vitoria traieste, la inceputul romanului, un puternic conflict interior cauzat de disparitia lui
Nechifor Lipan.
●Este present, de asemenea, un conflict intre traditie si inovatie, intre lumea arhaica,
pastoral si moderna care incepe sa patrunda in satul muntenilor.
●Personajele infatiseaza tipologii umane representative pentru lumea satului de la munte, la
inceputul secolului al XX.lea.
●Personajul principal este Vitoria Lipan, femeie voluntara , munteanca, sotie de cioban,
Vitoria este o femeie puternica, hotarata.
●Personajul complec este realizat prin tehnica basoreliefului si individualizat prin
caracterizare directa si indirecta. Portretul fizic releva frumusetea personajului prin tehnica
detaliului semnificativ.
●Personajul secundar, Gheorghita, reprezentantul genratiei tinere, trebuie sa ia locul tatalui
disparut. Romanul poate fi considerat initiatic, deoarece prezinta drumul spre maturizarea
lui Gheorghita.
●Nechifor Lipn este carcaterizat in absenta, prin retrospective si rememorare, si
simbolizeaza destinul muritor al oamneilor. Numele sau ,,cel adevarat si tainic”, de botez,
este tot Gheorghita, dar primise numele Nechifor il a patrulea an al vietii cand se
imbolnavise, potrivit unei superstitii.
●Personajele episodice sunt representative pentru lumea satului arhaic: mos
Pricop(ospitalitatea), parintele Danila( autoritatea spiritual in satul arhaic), baba
Maranda(credinta in superstitii). Minodora, fiica receptive la noutatile civilizatiei, este trimisa
la manastire pentru purificare.
●Romanul are carcter monograpfic, deoarece infatiseaza viata muntenilor, ocupatiile,
traditiile, obiceiurile si principalele lor trasaturi: muncitori, veseli, iubitori. Personajul
colectiv, muntenii, este portretizat inca de la inceput, prin legenda pe care obisnuia sa o
spuna Lipan la cumetrii.
●Ca moduri de expunere, naratiunea preponderenta este nuantata de secventele dialogite,
iar pasajele descriptive fixeaza diferite aspect ale toposului sau elemente de portret fozoc,
individual si colectiv.
●Naratiunea se face la persoana a III.a, iar naratorul omnipresent si omniscient reconstituie
lumea satului de munteni si actiunile Vitoriei in mod obiectiv, prin tehnica detaliului si
observatiei.
●Cuvantul din titlul ,,Baltagul”, insemna topor cu doua taisuri, un obiect simbolic,
ambivalent: arma a crimei si instrument al dreptatii. De remarcat ca in roman acelasi baltag
indeplineste ambele functii .Baltagul tanarului Gheorghita se pastreaza neatins de sangele
ucigasilor.
●Asadar, romanul ,,Baltagul” de Mihail Sadoveanu apartine realismului mitic. <<Baltagul>>
este in roman realist in sensul cel mai propriu.