Morometii

De Marin Preda
●Pregatit de proza scurta din volumul de debut ,,Intalnirea din pamanturi”(1948)-
nuvele,,Dimineata de iarna”, ,,O adunare linistita”, ,,In ceata” sau schita ,,Salcamul”,
care prefigureaza motive, intamplari si personaje, primul roman scris de Marin Preda,
,,Morometii”, este alcatuit din doua volume, publicate la doisprezece ani distanta: in
1955, volumul I, iar in 1967, volumul al II.lea.
●Desi modalitatile de exprimare artistica si problematica celor doua volume difera,
romanul este unitar, deoarece reconstituie imaginea satului romanesc in perioade de
criza, in preajma celui de-al Doilea Razboi Mondial. Sunt inregistrate transformarile
vietii rurale, ale mentalitatilor si ale institutiilor, de-a lungul unui sfert de secol, si se
impune o tipologie noua in proza romaneasca.
●Ca formula estetica, proza lui Marin Preda se incadreaza in realismul
postbelic(neorealism) si in realismul psihologic, dupa Eugen Simion.
●Cartea marcheaza sfarsitul romanului doric, denumire data de critical literar Nicolae
Manolescu romanului traditional, deoarece perspectiva naratorului obiectivm care
relateaza intamplarile la persoana AIII.A, se completeaza prin aceea a reflectorilor,
dar si prin cea a informatorilor(personaje-martori ai evenimentelor, pe care le
relateaza ulterior altora.
●Titlul romanului evidentiaza tema centrala: destramarea-simbolica pentru gospodria
taraneasca traditionala- a unei familii dintr-un sat din Campia Dunarii, Silistea-
Gumesti. Evolutia si criza familiei sunt simbolice pentru transformarile satului
romanesc al vremii. Astfel ca ramanul unei familii este si o fresca a vietii rurale
dinaintea si de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial.
●O alta tema este criza comunicarii,absenta unui dialog real intre Ilie Moromete si
familia sa. Tema timpului ,,viclean”, nerabdator, a raportului tragic dintre individ si
istorie nunateaza tema sociala. Iar critical Eugen Simion stabileste ca tema
centrala ,,libertatea morala in lupta cu fatalitatile istoriei”.
●Compozitia primului volum utilizeaza tehnica decupajului si accelerarea gradata a
timpului naratiunii. Volumul este structurat in trei parti, cu o actiune concentrata,
care se desfasoara pe parcursul verii,cu trei ani inaintea izbucnirii celui de-al Doilea
Razboi Mondial.
●Prima parte, care prezinta intamplari petrecute de sambata seara pana duminica
noaptea, contine scene care ilustreaza monografic viata rurala: cina, taierea
salcamului, intalnirea duminicala din poiana lui Ioan, hora.
●Partea a doua se deruleaza pe parcursul a doua saptamani, incepand cu plecarea lui
Achim cu oile, la Bucuresti.
●Partea a treia, de la seceris pana la sfarsitul verii, se incheie cu fuga celor doi fii ai lui
Moromete la Bucuresti.
●Actiunea primului volum este structurata pe mai multe planuri narative. In prim-
plan se afla Morometii, o familie numeroasa, macinata de nemultumiri mocnite.
Taran de mijloc, Ilie Moromete incearca sa pastreze intreg, cu pretul unui trai
modest, pamantul familiei sale, pentru a-l lasa apoi baietilor. Fii cei mari ai lui Ilie
Moromete, Paraschiv, Nila si Achim isi doresc independenta economica. Ei se simt
nedreptatiti pentru ca, dupa moartea mamei lor, Ilie Moromete s-a insurat cu alta
femeie, Catrina, si ca are inca trei copii: Tita, Ilinca si Niculae. Indemnati de sora lui
Ilie, Maria Moromete, poreclita Guica, cei trei baieti pun la cale un plan distrugator
pentru restul familiei. Ei intentioneaza sa plece la Bucuresti pe furis pentru a-si face
un rost. In acest scop, vor sa ia oile cumparate printr-un imprumut de la banca si al
caror lapte constituie hrana a familiei, si caii, indispensabili pentru munca la camp.
●Achim ii propune tatalui sa-l lase sa plece cu oile la Bucuresti, sa le plasca la
marginea orasului si sa vanda laptele si branza la un pret mai bun in capitala.
Moromete se lasa convins de utilitatea acestui plan, amana achitarea datoriei la
banca si vinde o parte din lotul familiei pentru a-si putea plati impozitul pe pamant.
Insa Achim vinde oile la Bucuresti si asteapta venirea fratilor.
●Planurile secundare completeaza actiunea romanului, si contribuie la caracterul de
fresca sociala: boala lui Botoghina, revolta taranului sarac Tugurlan, intamplarile din
familia lui Tudor Balosu, dragostea dintre Polina si Birica, discutiile din poiana lui
Iocan, rolul institutiilor si al autoritatilor in satul interbelic.
●O secventa narativa care prefigureaza destramarea familiei este scena cinei, care
pare a surprinde un moment din existent familiei traditionale, condusa de un tata
autoritar; ,,semnele” din text insa dezvaluie conflictele mocnite. Ilie Moromete
domina o familie numeroasa, formata din copii proveniti din doua casatorii, invrajbiti
din cauza averii.
●Catrina este intoarsa spre oalele cu mancare, semn ca ea se ocupa de gospodarie.
Ilinca, Tita si Niculae, copiii ei, stau langa mama, de cealalta parte a mesei fata de
fratii lor vitregi, de ura carora parca incearca sa se protejeze.
●Scene in care sunt prezentate aspect din viata colectivitatii se constituie intr-o
adevarata monografie a satului: hora, calusul, intalnirile duminicale din poiana lui
Iocan, serbarea scoalara, secerisul, treierisul.
●Un triplu conflict va destrama familia lui Moromete. Este vorba mai intai despre
dezacordul dintre tata si cei trei fii ai sai din prima casatorie, Paraschiv, Nila si Achim,
izvorat dintr-o modalitate diferita de a intelege lumea.
●Cel de-al doilea conflict izbugneste intre Moromete si Catrina, sotia sa. Aceasta
vanduse in timpul secetei un pogon din lotul sotiei si ii promisese in schimb, trecerea
casei pe numelei ei. De teama fiilor celor mari care isi urau mama vitrega, Moromete
amana indeplinirea promisiunii.
●Al treilea conflict este cel dintre Moromete si sora lui, Guica, care si-ar fi dorit ca
fratele ramas vaduv sa nu se mai casatoreasca pentru a doua oara. In felul acesta, ea
ar fi ramas in casa fratelui sa se ocupe de gospodarie si de cresterea copiilor, pentru a
nu fi singura la batranete.
●Un alt conflict, secundar, este Acela dintre Ilie Moromete si fiul cel mic, Niculae.
Copilul isi doreste cu ardoare sa mearga la scoala, in timp ce tatal, care trebuie sa
plateasca taxele, il ironizeaza si sustine ca invatatura nu adduce niciun ,,beneficiu’.
Pentru a-si realiza dorinta de a studia, baiatul se desprinde treptat de familie.
●Cele doua referiri la tema timpului, simetrice, in incipit si in paragraful final al
volumului, pun in evidenta conflictul tragic dintre individ si ,,fatalitatile istoriei”. La
inceput, pare ingaduitor:,,se pare ca timpul avea cu oamenii nesfirsita rabdare; viata
se scurgea aici fara conflicte mari”. Insa, in enuntul din finalul volumului, imaginea
timpului se modifica:,,timpul nu mai avea rabdare”, devine necrutator. Imaginea
timpului rabdator reprezinta doar o iluzie a lui Ilie Moromete, contrazisa de
evenimentele petrecute pe parcursul romanului.
●Ilie Moromete este un personaj exponenetial, al carui destin este reprezentativ
pentru moartes unei lumi; ,,cel din urma taran” reprezinta conceptia traditionala fata
de pamant si familie.
●Personajul este caracterizat in mod direct de catre narator in debutul capitolului al
X-lea din primul volum. Caracterizarea indirecta se desprinde din gesturile, faptele,
vorbele si gandurile personajelor, dar si din relatiile cu ceilalti.
●Celelalte personaje apartin unor tipologii diverse, exponenti ai unor catregorii
sociale: taranul sarac Tugurlan, chiaburul lacom Tudor Balosu, primarul Aristide,
mama Catrina, sora nemaritata, rea, Guica.
●In concluzie, ,,Morometii” este un roman al deruralizarii satului, dar cu o viziune
aparte in tematica rurala, reprezentata in literartura interbelica prin romanele lui
Liviu Rebreanu si Mihail Sadoveanu. Romanul lui Marin Preda adduce in prim-plan
conditia tranului in istorie, la confluent dintre doua epoci: cea de dinainte si cea de
dupa al Doilea Razboi Mondial. Criza ordinii sociale se reflecta in criza valorilor
morale, in criza unei familii, in criza comunicarii.