Morometii

De Marin Preda
Particularitatile de constructie a personajului principal

●Pregatit de proza scurta din volumul de debut ,,Intalnirea din pamant”(1948), primul
volum scris de Marin Preda, ,,Morometii”, este alcatuit din doua volume, publicate la
doisprezece ani distanta: in 1955, volumul I, iar in 1967, volumul al II.lea.
●Titlul roamnului evidentiaza tema centrala: destramarea-simbolica pentru
gospodaria taraneasca traditionala- a unei familii dintr-un sat din Campia Dunarii,
Silistea-Gumesti. Evolutia si criza familiei sunt simbolice pentru transformarile din
satul romanesc al vremii. Astfel ca romanul unei familii este si o freasca a vietii rurale
dinaintea si de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial.
●Cel mai important personaj al literaturii lui Marin Preda, Ilie Moromete, il are ca
model pe Tudor Calarasu, tatal scriitorului, dupa cum marturiseste acesta in
volumul ,,Impopsibila intoarcere”:,,eroul preferat, Moromete, care a existat in
realitate, a fost tatal meu”. Personaj exponential, al carui destin exprima moartea
unei lumi, el reprezinta conceptia traditionala fata de pamant si de familie. Tata
autoritar si taran de mijloc, Ilie Moromete incerca sa pastreze intreg, cu pretul unui
ttrai modest, pamantul familiei sale, pentru a-l lasa apoi baietilor.
●Criza satului arhaic se reflecta in constiinta acestui personaj confruntat in mod tragic
cu legile implacabile ale istoriei, cu timpul nerbadator, Framantarile sale despre
soarta taranilor ce deprind de roadele pamantului, de vreme si de Dumnzeu sunt
relevante pentru firea lui reflexiva.
●In primul volum, Ilie Moromete este un om respectat in sat. Are prieteni, pe
Cocosila si Dumitru lui Nae, pentru care opinia lui conteaza; este abonat la ziar.
Discutiile despre politica, in poiana lui Iocan, nu incep decat in prezenta lui, pentru ca
el este cel care citeste ziarele si interpreteaza evenimentele. Moromete este sfatos, ii
place sa discute, iar acest lucru o deranjeaza pe Catrina, care se revolta adesea.
●Disimularea este trasatura lui esentiala. O scena semnificativa in acest sens este
plata,,fonciirei”, comedia pe care o joaca in fata agentilor fiscali, care-i stricasera
placuta discutie de duminica. Intrand in curte, trece pe langa cei doi agenti ca si cum
acestia ar fi invizibili, striga la Catrina, despre care stie ca se afla la biserica, si la un
Paraschiv inexistent. Le spune apoi ca nu are bani, le cere o tigara si numai dupa ce
agentii sunt gata sa-i ridice lucrurile din casa, Moromete se hotaraste sa scoata banii.
●Ironia, puterea de a face haz de necaz reprezinta o alta trasatura esentiala a lui Ilie
Moromete, iar exemplele din acest sens sunt numeroase. Lui Niculae, care inarzia sa
vina la masa, ii spune la un moment dat:,, Te dusesi in gradina sa te odihnesti ca pana
acum statusi!”. Lui Nila i se adreseza la fel de sarcastic, atunci cand il intreaba de ce
taie salcamul:,,Ca ssa se mire prostii!”.
●Spirit contemplativ, inteligent si ironic, Moromete priveste existenta cu detasare, ca
pe un miracol, de pe stanoaga podistei sau de pe prispa casei. Calatorind la munte ca
sa vada cereale, Moromete povestete la intoarcere niste fapte extraordinare.
Insotinadu-l mai tarziu pe tatal sau intr-o calatorie asemanatoare, Niculae ramane
dezamagit: intamplarile sunt banale, oamenii lipsiti de farmec, munteanca tanara
care-l tuburase pe tatal sau i se pare o taranca oareca, prin nimic deosebita de
femeile din Silistea-Gumesti.
●Atitudinea fata de pamant si aceea fata de bani se leaga de acest dar al
contemplatiei. Pmantul ii da posibilitatea sa fie independent si libertatea de a se
gandi si la altceva decat la ceea ce poate sa aduca ziua de maine.
●Lui Moromete nu-i place negustoria, iar in bani vede adevrsarii iluziei ca poate
pastra modul traditional de viata, fundamnetat pe munca pamantului familiei. De aici
si conflictul cu fii cei mari, care au o dorinta nemasurata de castig si care cred ca tatal
nu face nimic toata ziua, ci doar sta de vorba cu prietenii lui, Cocosila si Dumitru lui
Nae, in loc sa merga la munte si sa vanda cu un pret bun graul.
●Tata autoritar, la inceput Ilie Moromete domina o familie numeroasa, formata din
copii proveniti din doua casatorii, invrajbiti din cauza averii. Scena cinei pare a
surprinde un moment din existenta familiei traditionale, dar semnele din text
dezvaluie conflicte mocnite. Asezarea in jurul mesei prefigureaza iminenta
destramare a familiei. Moromete incerca sa pastreze echilibrul.
●Cu toate acestea, Moromete are iluzia ca poate comunica in familia lui, ca nevasta si
copiii il inteleg, ca nu trebuie sa le dea explicatii spre a nu-si stirbi autoritatea.
●Momentul culminant al acestei crize este meditatia de la hotarul lotului de pamant,
cand supune lumea unei prejudecati aspre. Monologul interior ilustreaza framantarile
sufletesti ale protagonistului. In conditii asemanatoare, eroul Rebreanu, Ion, savarsea
un gest mic, sarutand pamantul.
●In confruntarea finala, stapanirea de sine este arma lui Moromeste, care spera pana
in ultima clipa ca isi poate intoarce fiii de pe o cale gresita. Dupa revolta lor fatisa,
intr-o izbucnire teribila, Moromete aplica o corectie inutila baietilor: ii bate cu parul;
insa ei sparg lada de zzestre a fetelor, iau banii si covoarele si fug luand caii.
●Un triplu conflict va destrama familia lui Moromete: dezacordul dintre tata si cei trei
fii ai sai din prima casatorie, izvorat dintr-o modalitate diferita de a intelege lumea,
apoi conflictul dintre Moromete si Catrina, sotia lui, si conflictul lui Moromete cu sora
sa, Guica.
●Un conflict secundar este acela dintre Ilie Moromete si fiul cel mic, Niculae. Copilul
isi doreste cu ardoare sa mearga la scoala, in timp ce tatal, care trebuie sa plateasca
taxele, il ironizeaza si sustine ca invatatura nu adduce niciun ,,beneficiu”. Pentru a-si
realiza dorinta de a studia, baiatul se desprinde treptat de familie.
●Ilie Morormete, ,,cel din urma taran”( dupa cum a fost numit de critical N.
Manolescu), reprezinta conceptia traditionala fata de pamant si de familie.
Complexitatea personajului este realizata prin modalitati de caracterizare variate.
● Personajul este carcterizat in mod direct de catre narator in debutul capitolului al
X-lea din primul volum. Cracterizarea indirecta se desprinde din gesturile, faptele,
vorbele si de gandurile personajului, dar si din relatiile cu ceilalti.
●Romanul lui Marin Predaa adduce in prim-plan conditia taranului in istorie, la
confluent dintre doua epoci: inainte si dupa al Doilea Razboi Mondial. Incadrandu-se
in tematica rurala, reprezentata in literature interbelica prim romanele lui Liviu
Rebreanu si Mihail Sadoveanu, prozatorul impune o noua tipologie de taran. Ilie
Moromete este un taran atipic, un taran reflexive, prin faptul ca are forta interioara
sa constientizeze drama sa, a familiei si a intregii colectivitati.